4,726 matches
-
și s-a prefăcut în stîlp de sare”. O „Nocturnă” (Fug rătăcind în noaptea cetății) evocă, apoi, „ora cînd Petru plînge amar”, „ora lașității”5), povestită în toate Evangheliile. Ambele exemple sînt semnificative pentru psihologia poetului, un om ce se frămîntă pentru păcatele sale și ale lumii în care trăiește. Bacovia e religios întrucît, la fel ca Psalmistul, nu-și uită greșelile, slăbiciunile, nimicnicia. El ilustrează mai pregnant decît oricare dintre contemporanii săi ce înseamnă umilința: să te consideri aproape tot
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
toate la un loc evocă stereotipurile genului de muncă pe care, „pentru pîine”, poetul a îndeplinit-o o vreme. Odinioară, e cam mult de-atunci, mă imaginam un fel de istoric literar-detectiv, care, pentru a găsi soluția cazului ce-l frămîntă, caută urme pînă și în praful din hainele suspectului, adică în amănuntele vizibile doar cu lupa. După acest praf o să deduc - ziceam - mediile prin care a trecut. Am renunțat la așa ceva. De la o vreme, cel mai adesea, probele decisive le
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
de a produce stihuri care să definească ființa căutătoare de și trăitoare în sacru: "Adu-Ți aminte de omul Tău, căci sunt trecător pe Pământ ca o adiere", "Da, omul este ca o umbră ce umblă în neștire și se frământă în zadar, căci bucuria lui se poate preface/ într-o clipită în amare tânguieli" sau "carnea noastră miroase a putred din cauza/ nebuniei care ne-a cuprins (...) suntem cocoșați și hidoși, peste măsură de impulsivi" etc. Următoarele două volume de versuri
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
observația postfațatorului, Liviu Leonte, după care "Nicolae Panaite cultivă (doar) câteva teme, asumate, reluate cu imperceptibile nuanțări până la epuizarea lor". La fel, noctambulismul invocat adesea și în cărțile anterioare pare a deveni acum starea onto-poetică de recurență a unui individ frământat în permanență de preocuparea creației care să dea sens și mai ales să vindece ființa de frigul incertitudinilor: Pe un munte de sare/ îmi fac rugăciunea/ pentru tine,/ deși mustrarea zorilor/ e tot mai aproape.// în ziua sabatului,/ cuvintele,/ ca
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
care-și arată spalierii, spuse: Sub această simplă lespede zace Pierre de Brézé, senior de la Varenne și de Brissac, mare mareșal de Poitou și guvernator al Normandiei, mort în bătălia de la Montlhéry, la 16 iulie 1465. Mușcîndu-și buzele, Léon se frămînta în loc. Iar la dreapta, acest nobil ferecat tot în platoșe de fier, pe un cal ridicat în două picioare, e nepotul lui, Louis de Brézé, senior de Breval și de Montchauvet, conte de Maulevrier, baron de Mauny, șambelan al regelui
by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
informare. În acest sens, informațiile "Marchiennes la nord, Montsou la sud" și "care ardea de un an" nu corespund cunoștințelor pe care străinul le deține despre regiunea unde este Etienne, trădînd astfel perspectiva nelimitată a autorului. (55) În vreme ce Etienne se frămînta astfel, cu ochii rătăcind în neștire pe nesfîrșitele plaiuri, îl zări treptat-treptat, în cele din urmă. Rămase uimit: nu-și închipuise de loc așa orizontul, cînd bătrînul Bonnemort, cu o mișcare a mîinii i-l arătase în fundul tenebrelor. În față
by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
de proces descriptiv: (42) Krups Variomat rade, taie în rondele, mărunțește fructe și legume, taie în bucăți și toacă carnea și peștele, strivește cartofii pentru piure, mărunțește ceapa, zarzavaturile, nucile și alunele, amestecă sosurile, mixează deserturile și cocteilurile, bate frișca, frămîntă aluatul și taie la mărime potrivită cartofii pentru prăjit toate aceste operațiuni într-un singur recipient. De această dată este vorba de a descrie PROPRIETĂȚILE ("comportamentul") unui robot de bucătărie. Înainte de a numi diversele componente ale aparatului, se încearcă să
by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
turnatul. Finisează partea de jos cu o spatulă de os. Trece la decorare. O întoarce apoi cu fața în sus. Cu un briceag o crestează la gură, unde mai adaugă niște lut pentru a da forma toartei pe care o frămîntă și o întinde pînă o aduce ușor și o lipește de partea de jos. O ultimă tușă pentru a ajunge la forma dorită. Opera se va alătura celor mai recente modele puse pe raft la uscat. R. Carrera, Nos artisans
by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
fondator autentic. Principiul grec și principiul latin vin de la periferia sa și îi sînt anterioare; principiul creștin vine din Asia, iar el nu se va răspîndi în Europa decît la finele primului său mileniu. Toate aceste principii aveau să fie frămîntate, zguduite, amestecate în învălmășeala de popoare cucerite, cuceritoare, latinizate, germanizate, slavizate, înainte de a ajunge să se înlănțuie și să se înfrunte. Atunci cînd cauți să afli esența Europei, nu găsești decît un "spirit european" evanescent și sterilizat. Cînd îți închipui
Gîndind Europa by Edgar Morin [Corola-publishinghouse/Science/1421_a_2663]
-
de aceasta nu doar destinul natural al omului și înrudirea sa cu maimuța, ci și eliberarea sa de Natură și poziția sa superioară de Homo Sapiens și Faber, rod ultim și finalitate supremă a Evoluției Lumii. Umanismul va fi deopotrivă frămîntat de contra-dicția dintre principiul său universal, valabil pentru toți oamenii, și eurocentrismul său de facto. Va ocoli această contradicție atîta vreme cît va considera omul european ca fiind omul adult împlinit, în raport cu omul incomplet al civilizațiilor "înapoiate" și "primitive". El
Gîndind Europa by Edgar Morin [Corola-publishinghouse/Science/1421_a_2663]
-
lume; este în mod oficial încredințată că civilizația și cultura sa sînt nu doar superioare, ci și singurele deținătoare ale adevărului: Umanismul, Rațiunea, Știința. Totuși, în sînul propriei culturi, Umanismul, Rațiunea, Știința fac deja obiectul unor analize critice și sînt frămîntate de fermenții unor crize. Chiar în aceste momente de apogeu, Schopenhauer îndeamnă la renunțare și Nietzsche anunță înstăpînirea irevocabilă a nihilismului. Năruirea suicidară a Europei în secolul XX coincide cu criza Umanismului, criza Rațiunii, criza Progresului. Filozofia mai întîi, apoi
Gîndind Europa by Edgar Morin [Corola-publishinghouse/Science/1421_a_2663]
-
sau morală, copilul eșuând în stări maladive de natură psihică, în conduite reprobabile. într-o familie dezbinată, în care raportul soț-soție s-a destrămat sau este pe cale să se distrugă, copilul conștientizează drama ce are loc și începe să se frământe, să-și pună tot felul de probleme cărora nu le găsește un răspuns favorabil, își simte sufletul încărcat, este chinuit de perspectivele sumbre pe care le întrevede. Treptat își pierde încrederea în ceea ce reprezenta pentru el dragostea, securitatea, liniștea și
ARTA DE A FI PĂRINTE by Mihaiela Tudosă () [Corola-publishinghouse/Science/91745_a_93073]
-
au desenat o schiță și au ajuns la concluzia că ar fi posibil să fie reabilitate toate cele trei porțiuni de drum sătesc. (Vizita a opta) [...] Întâlnirea a fost deturnată de o intervenție care era rodul unui zvon ce îi frământa pe mai mulți participanți: dacă nu e drum, atunci se pun telefoane în sat! (Vizita a zecea) Am ajuns în sat unde mă așteptau cei trei membri CCP, plus încă 4-5 săteni. Deoarece drumurile alese inițial nu pot face obiectul
[Corola-publishinghouse/Science/2132_a_3457]
-
și trebuie să fi fost cel puțin un an călău la curtea domnească. Inima mea speriată nu e pentru asemenea fapte. Biserica mi se cere, jertfa mi se cere. O, părinte, cât de greu. Nicăieri gândul nu încetează să se frământe [...] Nu, din chinul acesta nu voi scăpa nici mâne, nici poimâne, și schelăria nu va rămânea în dreaptă trăinicie pentru catapeteasmă, niciodată! (Lucian Blaga, Meșterul Manole) 1. Transcrie un termen derivat și unul format prin compunere. 2.Notează o coordonată
LIMBA ?I LITERATURA ROM?N? ?N 100 DE TESTE DE EVALUARE PENTRU LICEUP by Pavel TOMA ,Lorena Teodora TOMA () [Corola-publishinghouse/Science/83870_a_85195]
-
nu voia s-atingă infama băutură. În apa ei verzuie jucau sterlici de miere Și sub veninul groaznic simțea că e dulceață... Dar fălcile-ncleștându-și, cu ultima putere Bătându-se cu moartea, uitase de viață! Deasupra fără tihnă, se frământau măslinii, Păreau că vor să fugă din loc, să nu-l mai vadă... Treceau bătăi de aripi prin vraiștea grădinii Și uliii de seară dau roate după pradă. (Vasile Voiculescu, În grădina Ghetsemani) TEXT BIBLIC 39. Și, ieșind, s-a
LIMBA ?I LITERATURA ROM?N? ?N 100 DE TESTE DE EVALUARE PENTRU LICEUP by Pavel TOMA ,Lorena Teodora TOMA () [Corola-publishinghouse/Science/83870_a_85195]
-
funcția pe parcursul narațiunii. Pe această ambiguitate a gestului tragerii cu arcul se bazează și marea varietate a narațiunilor în care destinul ia forma unei lovituri cu arcul, a dovedirii măiestriei unuia dintre protagoniști. În Zâna Zânelor [Ispirescu], un împărat se frământă cum să-și însoare cei trei fii ca să fie fericiți. Într-o zi, le spune că "unde va cădea săgeata fiecăruia, acolo îi va fi norocul". Săgeata fiului cel mare s-a În înfipt în casa unui împărat vecin, a
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]
-
caracteristicile unui proces de transmitere? Pentru a răspunde la această întrebare vom face referire la câteva analize a ceea ce unii gânditori consideră a fi educația: Platon, Karl Popper și Paulo Freire. În debutul Banchetului, Socrate ajuns mai târziu pentru că era frământat de o problemă nerezolvată, este poftit de gazda sa, Agathon, să se așeze lângă el pentru a-i împărtăși și lui din înțelepciunea dobândită prin "moșirea problemei" respective; la aceasta Socrate răspunde: "Ce bine ar fi, Agathon, dacă înțelepciunea ar
by EMIL STAN [Corola-publishinghouse/Science/1107_a_2615]
-
Ioan Opriș, Corina Popa, Paula Popoiu, Georgeta Stoica și mulți alții 3, prin contribuții remarcabile concretizate în articole și studii de specialitate, cercetare de teren, intervenții pozitive, benefice, susținute, ce au avut ca finalitate salvarea patrimoniului într-o perioadă destul de frămîntată pe care a traversat-o domeniul culturii imediat după anul 1989. Din această perspectivă, definiția formulată de R. Florescu identifică muzeul ca "instituție cultural științifică, care are drept obiectiv colectarea și conservarea bunurilor culturale și valorificarea lor prin expunere în
by IULIAN-DALIN IONEL TOMA [Corola-publishinghouse/Science/1016_a_2524]
-
intransigență față de sine însuși, care mai târziu capătă accentele unui profund patetism. Comparativ cu primul volum, poeziile din volumul „Lupta cu inerția” vădesc efortul poetului spre sinteza unor modalități de artă poetică în stare să comunice trăirile generoase care îl frământau. Părăsește definitiv zonele de interferență ale liricului cu epicul, atenția lui îndreptându-se spre transpunerea plasticizată a mișcării ideilor, spre închegarea unor viziuni și simboluri ample. Arta poetică a lui Labiș în acest nou volum străbate un proces semnificativ de
NICOLAE LABIȘ – RECURS LA MEMORIE DIMENSIUNI SPAŢIO-TEMPORALE ÎN POEZIA LUI NICOLAE LABIȘ by MIHAELA DUMITRIŢA CIOCOIU () [Corola-publishinghouse/Science/91867_a_107354]
-
de plai, pe-o gură de rai Zbuciumat se plânge fluierul de fag. Inima mi-o strânge și-mi pătrunde-n sânge. Acest cântec dureros și drag. Stelele făclii, păsărele mii Jalea își descântă-n fluierul de os... Tainic își frământă cadențarea sfântă Acest cântec trist și luminos.” Moartea căprioarei este o elegie a purității fragile, un poem al pierderilor esențiale. Se cristalizează aici o opoziție între un strat candid, copilăresc al sensibilității și duritatea realului. Conștientizarea acestei opoziții accelerează procesul
NICOLAE LABIȘ – RECURS LA MEMORIE DIMENSIUNI SPAŢIO-TEMPORALE ÎN POEZIA LUI NICOLAE LABIȘ by MIHAELA DUMITRIŢA CIOCOIU () [Corola-publishinghouse/Science/91867_a_107354]
-
pânză se face?... Din in ca și din cânepă... Din in?... Din in... ca și din cânepă?... din cânepă... Din in ca și din cânepă, tot pânză se face... Ei, dar dă-o dracului, zice Constantin Grigorescu, ce tot o frămânți și-o învârtești atâta!... ”(7, p. 163 ) Povestea nu se încheie aici, chiar dacă hazul și umorul ei e deja vădit. Nu! C. Grigorescu, Răceanu și preotul Ienăchescu își pierd după un timp răbdarea și pleacă în sat, beau bere și
Ion Creangă sau arta de trăi by Ana-Maria Ticu () [Corola-publishinghouse/Science/1209_a_1921]
-
a instituției asigurărilor sociale să facă parte un delegat al Asociației generale a medicilor din România. Medicii au ales - ca delegat al Asociației lor, pe dr. Petre Topa - care a abordat cu mult succes cele mai de seamă probleme care frământă astăzi asigurările la noi. Bun cunoscător al organizației și administrației Casei Centrale, dl. dr. Topa aduce în consiliu o bogată experiență și o pregătire pe care o bună parte dintre membrii consiliului n-o au. Atât și ar fi fost
Asistența urgențelor chirurgcale din București by Mircea Beuran () [Corola-publishinghouse/Science/91916_a_92411]
-
reciproc participativ (al educatorului și educatului moral) în dialog constă și din urmărirea unui obiectiv, a unor probleme de clarificat pentru care se folosește nu numai experiența cristalizată și cunoștințele educatorului, ci și experiențele de început, cu întrebările firești ce frământă pe cel în proces de formare. Prin întrebări și clarificări se ajunge la decizii, formularea sau identificarea unor principii și norme, a unor convingeri și definiții, susținute, adesea , și de sentimente morale. Metoda dialogului este deosebit de potrivită întrucât cadrul intim
Rezolvarea conflictelor dintre şcolarii mici by MARIA COVĂSNEANU () [Corola-publishinghouse/Science/91762_a_93523]
-
desemnează pe cel care proclamă Cuvântul lui Dumnezeu: profeția este atestată la popoarele vecine lui Israel începând cu a doua jumătate a mileniului al II-lea î.C.; dar s-a dezvoltat numai în Israel, fiind preocupată de chestiunile care frământau societatea de atunci: religioase, politice, sociale și etice. Din acest motiv o parte din mesajul profetic se dovedește actual și astăzi. Pe plan religios, profeții au criticat cultul oficiat prin ceremonii mai mult sau mai puțin solemne, dar pur exterioare
Israel în timpurile biblice : instituții, sărbători, ceremonii, ritualuri by Alberto Soggin () [Corola-publishinghouse/Science/100992_a_102284]
-
a fi fără gust”; Kellerman 1984), are în limba ebraică semnificația de „pâine nedospită”. Astăzi este produsă în formă de biscuit, un fel de pișcot de culoare gri închis, fără gust. Deseori a fost identificată cu pâinea nomazilor, o turtă frământată din diferite cereale, nedospită, coaptă pe cenușă sau pe o planșă metalică. În contextul civilizației agricole cananeene nu era un produs obișnuit ca în mediul nomad sau seminomad, ci era pregătită și consumată ca excepție, ceea ce dădea zilelor respective un
Israel în timpurile biblice : instituții, sărbători, ceremonii, ritualuri by Alberto Soggin () [Corola-publishinghouse/Science/100992_a_102284]