4,656 matches
-
chiar din cele la care nu poți răspunde; descoperă imposibilul. * Abordează cu încredere orice problemă; nu există dificultate pe care să nu o poți depăși într-un fel. * Încercă să vezi lucrurile din mai multe perspective. * Reformulează problema care te frământă pentru a extinde aria acesteia. * Separă părțile de întreg. * Formulează problema din diferite perspective. * Gândește ca un copil. Folosește umorul. * Desenează, fă schițe, pentru a înțelege problema. * Generează cât mai multe idei și nu le evalua imediat. * Impune-ți un
Creativitate : fundamente, secrete şi strategii by Georgel Paicu () [Corola-publishinghouse/Science/690_a_1152]
-
nevoie de varietate și autonomie; preferă ordinea complexă și schimbarea; dovedește o orientare estetică oarecum întinsă; rezistă la încheieri și cristalizări premature de concepte, deși are o nevoie acută de formulare definitivă; ea dorește să domine o problemă; ea este frământată să ordoneze în minte ceea ce pare imposibil de clasificat; ea vrea să îmbunătățească ordinile și sistemele curent acceptate”. <ref>C.W. Taylor, Creativity. Progress and Potential, New York, 1964</ref> * „Desigur, creatorul este în mod pregnant mai inteligent, mai dominant și
Creativitate : fundamente, secrete şi strategii by Georgel Paicu () [Corola-publishinghouse/Science/690_a_1152]
-
joc este menit să scoată din amorțire un grup creativ și să ne învețe că nu există un singur răspuns la o problemă, dar trebuie să ne obișnuim să facem o opțiune și să ținem cont de ea, în loc să ne frământăm în privința posibilelor rezultate. Aproape oricine poate realiza un avion din hârtie. Se împarte grupul în două echipe. Fiecare membru va primi câte o foaie de hârtie format A4 și va face câte un avion din hârtie, cât crede mai reușit
Creativitate : fundamente, secrete şi strategii by Georgel Paicu () [Corola-publishinghouse/Science/690_a_1152]
-
al Lucrărilor Publice la 16/28 decembrie 1873, în locul lui Nicolae Crețulescu, în felul acesta poziția grupării lui Vasile Boerescu în guvernul Lascăr Catargiu consolidându-se. Problema joncțiunii căilor ferate românești cu cele străine - amintită tot aici de Bacalbașa - a frământat opinia noastră publică în anii 1873-1874, liberalii radicali îndeosebi pronunțându-se împotriva joncțiunii cu căile ferate austro-ungare la Predeal și Oituz, considerându-se că în felul acesta imperiul bicefal vecin - inamic potențial al României într-un viitor război național - va
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
mai târziu, învinuit fiind că n-a luat măsurile necesare - ca șef al armatei - de a opri trupele rusești la Dunăre a fost destituit și trimis în fața Curții Marțiale. 123. Viața politică a Turciei în anul 1876 a fost deosebit de frământată; la 30 mai a fost detronat, ca urmare a unei lovituri de stat, sultanul Abdul Aziz, acesta fiind înlocuit de Murad al V-lea; la 31 august Murad al V-lea a fost declarat incapabil de a domni, fratele său
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
așa cum ești! Mă răsucesc în aceste contradicții, zilnic, preocupat de dezacordurile cu mine însumi și cu lumea. Ochii mei sînt albaștri, dar sufletul, deseori, cenușiu. Bocetele mătușii Aneta sînt icnite, întretăiate de sughițuri. Ține mîinile împreunate pe creștet și se frămîntă dintr-un colț în altul al grădinii. Cînd vine lîngă sicriul mamei stă într-un picior: celălalt îl ține îndoit ca berzele. Lucica crede că mătușa Aneta exagerează în exteriorizarea durerii. La fel ar fi plîns și la moartea Mamuchii
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
părăsit primul casa. M-am îndreptat spre Muzeul de Istorie fără să privesc prea mult claia de dărîmături deasupra căreia lucrau echipe de militari. Sub lumina unui soare anemic, acoperită de praf gri-albicios, Piața Universității avea un aspect selenar, halucinant. Frămîntați de griji, derutați și extenuați, oamenii se mișcau fantomatic, aidoma unor spectre dintr-un film uzat. Printre ei, cu fața lividă, cu umerii aplecați, Corneliu Dima-Drăgan. Ne-am salutat, dar altceva nu prea am mai știut ce să ne spunem
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
și cea de gravor. Ce uimitoare varietate de încrustații pe pielea fețelor odinioară „mai netezi decît oglinda”, cum zicea bietul Parpangel, eroul lui Budai Deleanu: linii drepte, curbe, scurte, continue, paralele, intersectate, subțiri, groase, superficiale, adînci etc. Deși tema mă frămîntă, n-am discutat cu nimeni încă dacă aceste măști, lucrate în timp, subtil, insesizabil, au legătură cu trecutul moral al fiecăruia, adică dacă „dau pe față”, într-o formă adesea caricaturală, ambiții, păcate, vicii? întotdeauna fizionomia bătrînilor mi s-a
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
Cu același dosar, în 1971, am fost numit președinte al Comitetului de Cultură, iar în 1973, redactor-șef al revistei. Sînt mai mari „exigențele” în 1982? C.V. Toma a aruncat pe masă, cu un gest scurt, clama pe care o frămînta între degete. Și-a îndreptat bustul, sprijinindu-se ușor de speteaza scaunului. M-a privit, în sfîrșit, și mi-a răspuns: - Da. Sînt mai mari... Era clar că discuția trebuia încheiată. M-am ridicat și am plecat. „Chestia cu bunicu
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
dar resimt încă frustrarea de a nu avea amănunte. Cînd vor să producă o „diversiune”, nu pierd ocazia de a mi le cere. Rezultatul rămîne însă același. *Problema mea sufletească și intelectuală e alta decît a celorlalți: în timp ce eu mă frămînt în cercul strîmt, dureros, al analizelor repetate, autoînvinuindu-mă de păcate produse adesea doar în minte, ei rîd de lucrurile grave pe care le-au făptuit, total indiferenți la consecințele lor morale, iar o atare manifestare e considerată drept „sănătate
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
de la nevastă-sa, că „nici o picătură n-a fost vărsată”. în iunie, cîteva zile, laptele s-a vîndut în cantități mici, iar spre sfîrșitul lunii a dispărut cu totul. Azi m-am întîlnit cu doctorul Godja (pediatrul sufletist), care era frămîntat cum să obțină lapte barem pentru copiii de pînă în doi ani. A făcut calcule și le-a prezentat celor de la Partid. Aceștia i au spus: „cereți prea mult”. El știe că din cei peste 60.000 de litri, cîți
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
Caner, șaim, Țudic, Rozenfeld, Goldstein, Rubinștain, Vertenștain. Prozatorul din mine se simte atras de acest peisaj onomastic, pe care, de voi avea cîndva răgazul, voi încerca să-l studiez. *Cum să ne salvăm moral și intelectual? E întrebarea care mă frămîntă în fiecare zi. Din cauza degradării vieții, cei din jur nu vorbesc decît despre lipsa mîncării. Un anunț că undeva „se dă” ceva închide orice alt subiect. Cît despre atitudini, ele sînt adesea oscilante. Cine-ți satisface un interes e „băiat
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
mă simt ca sub un foc încrucișat, de care cu greu mă pot feri. Azi au început mai întîi să schimbe impresii despre viitoarea premieră a teatrului, Gaițele: cum joacă Ioana (Ene), ce rol minunat face Cătălina (Murgea), cum se frămîntă în scenă (Viorel) Baltag, actor viguros, impulsiv și dezordonat, cum exagerează Doina (Iacob) neurastenia personajului, ce bine și-a compus rolul Tanța (Constanța Zmeu), și nu s-au oprit pînă n-au trecut în revistă întreaga distribuție. Carmen se verifică
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
citat și un exemplu de impostură: în comisia de examinare a instrumentiștilor de la „Plaiurile Bistriței” a fost trimis din Capitală cineva care nu știe notele muzicale. Asemenea situații nu te lasă să-ți ridici ochii spre ceruri. Devii încruntat, te frămînți pentru absurditățile din jur. Mergînd, mi-am spus că, pentru a nu-mi umbri „ziua”, trebuie să le uit. *De ce în trecut n-am luptat? Cînd am fost „eliberat” din cele două „posturi de conducere”, n-am contestat, n-am
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
primit răspuns la ultima scrisoare ce v-a trimis. Am Încercat amândoi să ne liniștim, punând totul pe seama preocupărilor Dvs. multiple, pe indisponibilitatea unui răgaz pentru a ne scrie. Ea Însă, care nici acum nu este complet restabilită, era mereu frământată din cauza tăcerii Dvs., cu atât mai mult cu cât după ultima discuție, o venire a Dvs. În București ar fi fost posibilă către luna iunie. Desigur că rândurile ce le așteaptă o vor liniști În această privință 4. Eu, În
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
stimate Domnule Dimitriu, Nu am mai primit nici un rând de la Dv. de atîta timp! De ce?29 Sunt În adevăr nerăbdătoare de a afla un rezultat cu privire la manuscrisul meu SERI LA ROTOPĂNEȘTI. În fiecare dimineață aștept poștașul, care nu vine... Mă frământă tot felul de gânduri. Aș Îndrăzni să vă mai rog ceva: Dacă aveți nevoie de sculptură, de vreun monument, gândiți-vă la Ada Medrea 30. Aștept cu nerăbdare un rapid răspuns. Cu toată considerația și prietenia, Ella Istratty 5 București
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
de seamă” din Fălticeni. Ulterior, a revenit la catedra de l. română a Institutului de Învățământ Superior din Suceava. 543 jamais” și răspund dorințelor D-tale cu oarecare Întârziere. M-am ocupat, În limita timpului disponibil, de problemele care te frământă, În legătură cu zestrea muzeului nostru mult așteptat și am obținut de la Muzeul de literatură română, listele alăturate, privind creațiile celor doi Beldiceni. Mata extrage ce te interesează din ele, mai bine spus, ce-ți lipsește, fiindcă toate trebuie să le avem
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
fost mai mult ploaie și frig. Lume străină este și acum multă (...). Specialiștii cunosc cauzele timpului de anul acesta, dar noi ceilalți, dacă ne ridicăm În univers, ne Îngrozim chiar de existența noastră. Un haos În care plutim și ne frământăm cu fapte rele, mărunte. La Fălticeni am predat și Geografia. Mi-aduc aminte și astăzi de clipele când tocmai explicam elevelor despre univers și formarea planetei noastre. La un moment dat, observ copiii (...) cu ochii măriți, ca și mine probabil
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
-mi-l la Craiova. Vă dau adresa: Remus Mărgineanu (pt. I. Olteanu) Calea Unirii, bloc. 3, ap. 15, et. III Cod. 1100 N-aș vrea să se Întrerupă schimbul nostru de scrisori și eu o să vă scriu. Gândurile care mă frământă sunt multe. Mi-am terminat noua piesă de completat dar n-am cu cine mă consulta să văd cam ce a ieșit. Piesa de la Radio, place și nu știu care-i va fi situația, dacă voi afla date precise când se transmite
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
seama de efort și calitatea cărții. Cinste Dv. și lor! Când puteți mai scrieți-mi și, dacă nu s-o fi pierdut din nou articolul, trimiteți-mi-l, intră În volum. Spuneți-i dlui Constantin mult bine din partea mea, mă frământă mult interviul și n-am suficientă putere să mă adun căci mi s-au dat asemenea lovituri, cu urmări pentru viața Întreagă a copiilor mei, care au rămas definitive. Le amintesc doar Între noi, spuse vor fi când le va
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
voi spune și ce am mai cules În jurul acestui cerc. Nu știu dacă te interesează, dar eu voi găsi o plăcere să văd ce ai să spui mata, care ești culegătorul de date. și pe la Casa de Cultură se mai frământă lucruri noi, dar nu prea caut să fiu În centrul sau chiar marginile acestor probleme. Eu voi vedea ce voi face cu pictura mea. De asemenea, am fost la Dl. Ciurea, Împreună cu colonelul Ciuntu 422, din Brașov. Am vorbit și
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
mâini mamei și soției. Prietenie, Teodor Tatos 44 (Fălticeni, nedatată) Dragă Domnule Eugen, Azi m-am Întâlnit cu „Honny soit qui mal y pense”; are și el volumul meu, cu ceva scris de mine pe el - o dedicație. Mi-am frământat capul, știam că le-am fost răspuns atunci și am reconstituit ce le-am fost scris În ziarul „Informatorul”447 imediat. Mi-am reamintit, noaptea, În pat. Nu mă pot opri să nu-ți trimit și matale răspunsul de atunci
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
ușor. Dar dacă veniți cândva (...), vă rog din suflet să treceți și pe la mine, că am nevoie să vorbesc cu cineva care cunoaște toată situația lui (...). A mai făcut expoziție D-na Lila Țanu456, am auzit că și Orac457. Mă frământă gândul să mai fac și eu o expoziție, dar mă tem. De aceea am nevoie să mă sfătuiesc cu mata, să nu fac ceva de capul meu, când văd că are atâtea diplome și altele. Aș dori să veniți să
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
-mi conserva de legume cu un coltuc uscat de pâine românească, cu rușinea sărăciei mele, auzeam în mintea mea vocea doamnei Ioana Măgură Bernard ca un leitmotiv: în virtutea drepturilor omului, internațional recunoscute, sprijinim pe aceia care... ș.a.m.d. Mă frământam în sinea mea, oare n-aș putea fi și eu unul din aceștia? Am fost în mare cumpănă: să-mi las țara și mizeria sau să iau bunăstarea și tristețea desțărării? Am trăit acest coșmar. Prea conștient de sărăcia mea
Ultimul deceniu comunist: scrisori către Radio Europa Liberă by Gabriel Andreescu, Mihnea Berindei (eds) () [Corola-publishinghouse/Memoirs/619_a_1376]
-
împușcați de Argeșanu, dar....dar. Toți trebuiau uitați și să se acorde încredere unui Bengliu, care îl insultase pe Căpitan la închisoarea Doftana și-l umilise ca pe un borfaș, la adăpostul uniformei de general. Acestea erau gândurile care îi frământau pe cei doi, când coborau scările de la Jandarmerie, spre libertate. La hotel „împăratul Traian” (București) Comandantul l-a dus pe Nicolae Petrașcu la un hotel pe calea Griviței, numit „împăratul Traian”, unde acesta s-a întâlnit cu mulți din grupul
Un dac cult : Gheorghe Petraşcu by Gheorghe Jijie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/832_a_1714]