6,437 matches
-
ochilor tuturor celor "care s-au deprins să proslăvească viața": "să vină și să vadă dacă natura pune într-adevăr la inimă binele și răul ființelor vii". Toate aceste dificultăți nu pot totuși să facă, în chip necesar, să dispară fundalul intelectual al marelui humor. Urmarea este, de fapt, așa cum e și natura lucrurilor că nu se poate stabili, odată pentru totdeauna, vreun fundal intelectual pentru viața sentimentală umană. Dacă nu ridicăm pretenția acelei "unități de loc", o dramă nu are
Humorul ca sentiment vital by Harald Hőffding () [Corola-publishinghouse/Science/956_a_2464]
-
și răul ființelor vii". Toate aceste dificultăți nu pot totuși să facă, în chip necesar, să dispară fundalul intelectual al marelui humor. Urmarea este, de fapt, așa cum e și natura lucrurilor că nu se poate stabili, odată pentru totdeauna, vreun fundal intelectual pentru viața sentimentală umană. Dacă nu ridicăm pretenția acelei "unități de loc", o dramă nu are nevoie să fie jucată, în toate actele, dinaintea aceluiași fundal, ci peretele din fundpoate fi schimbat, potrivit cu desfășurarea acțiunii. Este suficient să existe
Humorul ca sentiment vital by Harald Hőffding () [Corola-publishinghouse/Science/956_a_2464]
-
e și natura lucrurilor că nu se poate stabili, odată pentru totdeauna, vreun fundal intelectual pentru viața sentimentală umană. Dacă nu ridicăm pretenția acelei "unități de loc", o dramă nu are nevoie să fie jucată, în toate actele, dinaintea aceluiași fundal, ci peretele din fundpoate fi schimbat, potrivit cu desfășurarea acțiunii. Este suficient să existe o coerență între scenele ce se schimbă, pentru ca unitatea să fie susținută. Voința de a stabili odată pentru totdeauna premisele intelectuale ar face cu neputință chiar și
Humorul ca sentiment vital by Harald Hőffding () [Corola-publishinghouse/Science/956_a_2464]
-
între scenele ce se schimbă, pentru ca unitatea să fie susținută. Voința de a stabili odată pentru totdeauna premisele intelectuale ar face cu neputință chiar și marele humor. Căci acesta nu se adresează numai trăirilor individuale și nu le desprinde de fundal. El se adresează și fundalul însuși ca la un dat supus legilor schimbării. Orice fundal care ar vrea să ridice pretenții de valabilitate absolută ar provoca surîsul humoristului. Epistemologia modernă nu acceptă nici ea ceva absolut, prim sau ultim, nici
Humorul ca sentiment vital by Harald Hőffding () [Corola-publishinghouse/Science/956_a_2464]
-
pentru ca unitatea să fie susținută. Voința de a stabili odată pentru totdeauna premisele intelectuale ar face cu neputință chiar și marele humor. Căci acesta nu se adresează numai trăirilor individuale și nu le desprinde de fundal. El se adresează și fundalul însuși ca la un dat supus legilor schimbării. Orice fundal care ar vrea să ridice pretenții de valabilitate absolută ar provoca surîsul humoristului. Epistemologia modernă nu acceptă nici ea ceva absolut, prim sau ultim, nici în ce privește formele gîndirii, nici în privința
Humorul ca sentiment vital by Harald Hőffding () [Corola-publishinghouse/Science/956_a_2464]
-
pentru totdeauna premisele intelectuale ar face cu neputință chiar și marele humor. Căci acesta nu se adresează numai trăirilor individuale și nu le desprinde de fundal. El se adresează și fundalul însuși ca la un dat supus legilor schimbării. Orice fundal care ar vrea să ridice pretenții de valabilitate absolută ar provoca surîsul humoristului. Epistemologia modernă nu acceptă nici ea ceva absolut, prim sau ultim, nici în ce privește formele gîndirii, nici în privința principiilor sau rezultatelor ei. Încercăm să construim serii de idei
Humorul ca sentiment vital by Harald Hőffding () [Corola-publishinghouse/Science/956_a_2464]
-
humor ar clădi pe nisip, dacă ar trece-o cu vederea. Raportul dintre înțelegere și humor se subordonează oarecum celui dintreacțiune și humor, pe care îl vom cerceta în capitolul urmîtor. Humoristul trebuie să considere afirmația că a ajuns la fundal absolut ca pe o expresie a faptului că gîndirea a obosit și confundă momentul său de repaus cu o încheiere absolută. El știe că în cazul unei experiențe progresivepot interveni două lucruri: rezultatele obținute pînă în prezent pot cădea problemele
Humorul ca sentiment vital by Harald Hőffding () [Corola-publishinghouse/Science/956_a_2464]
-
sens ca și concepția despre natură. În viața umană, care înseamnă un episod din viața universului, s-a înscris, la rîndul său, ca episod, viața fiecărui popor în parte, a fiecărei generații, a fiecărui individ. S-a format astfel un fundal evident, care trebuia să acționeze determinant asupra socotirilor individului cu experiențele sale de viață. Pentru o privire comprehensivă, ceea ce este mare și ceea ce e mic cu simțul și respectul pentru ceea ce e mare. O ultimă condiționare intelectuală a adus-o
Humorul ca sentiment vital by Harald Hőffding () [Corola-publishinghouse/Science/956_a_2464]
-
ocupat pînă acum. Vrem să cercetăm aici doar această ches-tiune, pe cale istorică, în legătură cu sentimentul total de care ne-am ocupat pînă acum. Vrem să investigăm în ce măsură procesul de gîndire și conținutul de idei paprțin marilor filosofi a putut oferi un fundal pentru humor ca sentiment total. Se va vedea că filosofii, în general, au fost preocupați cel mai mult să cultive fundalul intelectual, pe cînd baza pe care o presupune marele humor s-a putut dezvolta cel mai puternic acolo unde
Humorul ca sentiment vital by Harald Hőffding () [Corola-publishinghouse/Science/956_a_2464]
-
acum. Vrem să investigăm în ce măsură procesul de gîndire și conținutul de idei paprțin marilor filosofi a putut oferi un fundal pentru humor ca sentiment total. Se va vedea că filosofii, în general, au fost preocupați cel mai mult să cultive fundalul intelectual, pe cînd baza pe care o presupune marele humor s-a putut dezvolta cel mai puternic acolo unde fundamentul intelectual s-a potrivit cu experiența de viață practică. Istoria filosofiei ne poate prezenta un mare humorist și acesta e un
Humorul ca sentiment vital by Harald Hőffding () [Corola-publishinghouse/Science/956_a_2464]
-
minunat, ce nu era exprimat, desigur, într-o formă hotărîtă și pozitivă, dar care avea la bază un concept superior despre adevăr și demnitatea umană, ca și despre importanța acestuia pentru demnitatea în cauză. A xistat în cazul respectiv un fundal ideal, pe care îl putem numi asteză principiul personalității și în raport cu care trebuie să privim întreaga comportare a lui Socrate printre oameni. Gluma sa și jocul cu ideile au avut ca bază seriozitatea. Nu este drept să-i aplicăm lui
Humorul ca sentiment vital by Harald Hőffding () [Corola-publishinghouse/Science/956_a_2464]
-
lui Platon o mare însemnătate în dezvoltarea sentimentului total de care ne-am ocupat, prin înalta sa idee despre existență ca o mare ordine a lucrurilor, în comparație cu care evenimentele vieții omenești apăreau mici pînă la dispariție. Era oferit astfel un fundal intelectual ce făcea cu putință un humor de un alt timbru decît cel socratic. Platon era însă atît de preocupat de elaborarea acestui fundal și atît de animat de el, încît nu-i mai rămînea timp și putere pentru a
Humorul ca sentiment vital by Harald Hőffding () [Corola-publishinghouse/Science/956_a_2464]
-
a lucrurilor, în comparație cu care evenimentele vieții omenești apăreau mici pînă la dispariție. Era oferit astfel un fundal intelectual ce făcea cu putință un humor de un alt timbru decît cel socratic. Platon era însă atît de preocupat de elaborarea acestui fundal și atît de animat de el, încît nu-i mai rămînea timp și putere pentru a pune integral în drepturi legătura psihică dintre acest fundal și trăirile din lumea empirică. Lipsea, înafară de asta, relația pozitivă dintre categoria invariabilului și
Humorul ca sentiment vital by Harald Hőffding () [Corola-publishinghouse/Science/956_a_2464]
-
un alt timbru decît cel socratic. Platon era însă atît de preocupat de elaborarea acestui fundal și atît de animat de el, încît nu-i mai rămînea timp și putere pentru a pune integral în drepturi legătura psihică dintre acest fundal și trăirile din lumea empirică. Lipsea, înafară de asta, relația pozitivă dintre categoria invariabilului și cea a variabilului, pe care avea s-o scoată la lumină de abia epoca modernă. Cînd aproape întreaga energie se revarsă asupra unei laturi a
Humorul ca sentiment vital by Harald Hőffding () [Corola-publishinghouse/Science/956_a_2464]
-
modernă. Cînd aproape întreaga energie se revarsă asupra unei laturi a vieții psihice, rămîne, în chip firesc, cu atît mai puțină pentru celelalte laturi. Așa se explică faptul că acei ce sînt mai intens preocupați să elaboreze și să aprofundeze fundalul intelectual al vieții nu intră în discuție ca reprezentanți ai marelui humor. Ne aflăm aici în fața unei noi limite a humorului, în calitatea sa de concepție despre viață sau stare sufletească vitală, deosebită de limitele puse, pe de o parte
Humorul ca sentiment vital by Harald Hőffding () [Corola-publishinghouse/Science/956_a_2464]
-
concepție despre viață sau stare sufletească vitală, deosebită de limitele puse, pe de o parte, de tragic, pe de alta, de acțiune. Granița pe care o trasează activitatea intelectuală nu provine din exterior. Marele humor nu obișnuiește să presupună vreun fundal dogmatic, rotunjit odată pentru totdeauna și care ar exclude o muncă intelectuală continuă. Din contra, așa cum am văzut (* 34-35), marele humor va include și cunoașterea căpătată realmente și o va trata "humoristic", fiindcă va exista mereu posibilitatea unor noi enigme
Humorul ca sentiment vital by Harald Hőffding () [Corola-publishinghouse/Science/956_a_2464]
-
și care ar exclude o muncă intelectuală continuă. Din contra, așa cum am văzut (* 34-35), marele humor va include și cunoașterea căpătată realmente și o va trata "humoristic", fiindcă va exista mereu posibilitatea unor noi enigme și noi soluții. În spatele oricărui fundal, se ivește posibilitatea altuia și mai cuprinzător. Renașterea permanentă a problemelor în forme noi apare ca un fenomen comic, eventual comitragic, și un zîmbet poate încolți cu referire la sîrguincioasa activitate cognitivă. Dar această dispoziție nu va apărea la cei
Humorul ca sentiment vital by Harald Hőffding () [Corola-publishinghouse/Science/956_a_2464]
-
Socrate este printre filosofi unicul humorist de mare stil se întemeiază pe împrejurarea că la el munca intelectuală coincidea cu cea pedagogică, practică, cu omul. Folosind ironia ca metodă, el căuta să-i facă pe indivizi să chibzuiască la marele fundal pe care un om îl poate descoperi înlăuntrul său, indiferent dacă poate fi sau nu formulat în niște idei clare. Gluma și ironia erau, în acest caz, o cale spre seriozitate. Celălalt mare humorist din istoria vieții spirituale umane a
Humorul ca sentiment vital by Harald Hőffding () [Corola-publishinghouse/Science/956_a_2464]
-
o relație vie cu viața, oricît de bogată și înaltă a fost lumea lor interioară. 46. Spinoza În legătură cu modul de considerare istorică, pe care l-am indicat anterior (capitolul VIII), conform căruia ne putem aștepta la o bază și un fundal ale marelui humor de abia în epoca modernă, trecem acum direct de la Platon la Renaștere. În Evul Mediu, vom găsi humor mai ales în credințele și obiceiurile populare, ca de pildă în reprezentarea dracului prost. Dar o expresie a unei
Humorul ca sentiment vital by Harald Hőffding () [Corola-publishinghouse/Science/956_a_2464]
-
de humor, ci o energie vitală și o înaltă înțelegere acel sentiment care este în general caracteristic pentru Renaștere (cf. § 42). Acesta poate să devină o bază pentru humor (cf. § 20), dar de obici nu devine. Realizarea lui Bruno pentru fundalul intelectual al vieții psihice moderne este dublă: lărgirea imaginii lumii fizice la infinit și afirmația că forțele divine, în lume, dacă le admitem, trebuie căutate înăuntrul elementelor și al sufletelor și nu în vreun loc în spațiu. Întreaga forță spirituală
Humorul ca sentiment vital by Harald Hőffding () [Corola-publishinghouse/Science/956_a_2464]
-
În cursul secolului, s-aretrezit simțul pentru măreția lui Shakespeare, în special prin reprezentarea personajelor sale de către un mare actor 103, și pe această cael a putut fi reînviorat simțul pentru marele humor. 49.Kant Renașterea făcuse cu putință un mare fundal intelectual, iar poezia trezise cînd într-un mare stil, cînd în mici dimensiuni -simțul pentru varietatea și particularitatea trăirilor. La sfîrșitul secolului al XVIII-lea, s-a adăugat o încercare dea lămuri raportul dintre munca intelectuală și celelalte activități ale
Humorul ca sentiment vital by Harald Hőffding () [Corola-publishinghouse/Science/956_a_2464]
-
izgoni pedanteria. Caracterulsău socratic, care îl facea să prefere o știință (Wissen) independentă și fundamentală atît speculației cît și simplei acumulări de cunoștințe și care punea mai presus filosofarea decît faptul de a avea o filosofie, i-a dat un fundal solid pentru examinarea tentativelor de gîndire nerodnice, dar cu atît mai sigure de ele. În viața sentimentelor lui Kant, sublimul juca cel mai mare rol. Infinitatea universului exterior și infinitatea interioară aparentă în conștiință erau, după o celebră declarație a
Humorul ca sentiment vital by Harald Hőffding () [Corola-publishinghouse/Science/956_a_2464]
-
După părerea lui Jean Paul, (Vorschule der Asthetik, § 32), Sterne a găsit în Germania un mare grup de imitatori, care n-ar fi fost în realitate decît niște "palavragii ai unei vesele mulțumiri de sine". Lipsea o idee mare ca fundal. De o asemenea idee dispunea romantismul german. Ceea ce nu înseamnă că romancierii germani ar fi creat ei înșiși aceast fundal. Așa cum am observat în Istoria filosofiei moderne (în "Introducerea în cartea a opta"), ei au construit în esență bizuindu-se
Humorul ca sentiment vital by Harald Hőffding () [Corola-publishinghouse/Science/956_a_2464]
-
n-ar fi fost în realitate decît niște "palavragii ai unei vesele mulțumiri de sine". Lipsea o idee mare ca fundal. De o asemenea idee dispunea romantismul german. Ceea ce nu înseamnă că romancierii germani ar fi creat ei înșiși aceast fundal. Așa cum am observat în Istoria filosofiei moderne (în "Introducerea în cartea a opta"), ei au construit în esență bizuindu-se pe marea renaștere germană din ultima parte a secolului al XVIII-lea (Lessing și Kant, Hamann, Schiller și Goethe), pe
Humorul ca sentiment vital by Harald Hőffding () [Corola-publishinghouse/Science/956_a_2464]
-
nu a depășit niciodată această opozișie acută, căreia în unele momente, sub influența firii sale bolnăvicioase și impetuoase, i-a dat expresie în cel mai violent mod. Și cu toate acestea, în humorul său și în ideile care-i alcătuiau fundalul, se aflau condițiile pentru depășirea acestei opoziții. Humorul romantic nu a ajuns la o deplină contopire sau organizare adevăr pentru care Carlyle este exemplul cel mai însemnat. Divergențele ce nu puteau intra într-o completă legătură interioară s-au afirmat
Humorul ca sentiment vital by Harald Hőffding () [Corola-publishinghouse/Science/956_a_2464]