4,781 matches
-
public baobabul ca sursă de apă fizionomia nativilor ainu amintește mai degrabă de cea a amerindienilor a caucazienilor sau chiar a aborigenilor după toate acestea toate organele interne erau puse în vase acoperite ce urmau a fi ingropate împreună cu corpul graiul moldovenesc îmbogățit cu elemente de vocabular din limba rusă este preponderent folosit la nivel național ceaiul alb este obținut din muguri albi și frunze selecționate aburite și uscate cu atenție dar mai târziu a fost grațiat și condamnarea sa a
colectie de fraze din wikipedia in limba romana [Corola-website/Science/92305_a_92800]
-
al XVI-lea în toate trei voievodatele Moldovei, Transilvaniei și Țării Românești de către Francesco della Valle și alții, "Legea cu privire la concepția națională a Republicii Moldova" (546/2003) sugerează că limba română comună celor două națiuni are la bază „izvorul viu al graiului popular din Moldova”. Limba moldovenească a avut codurile proprii "mo" și "mol" în cadrul standardului ISO 639, dar ele au fost suprimate în noiembrie 2008. [[Imagine:Knowledge Romanian Eastern EU.png|thumb|300px|Limba română ca limbă secundară în estul Europei
Limba română () [Corola-website/Science/296523_a_297852]
-
codurile "ro" (ISO 639-1), "rum" (ISO 639-2/B), și mai recent "ron" (conform ISO 639-2/T). [[Limba moldovenească|Limbii moldovenești]] i-au fost atribuite codurile "mo" și respectiv "mol" scoase din utilizare din [[2008]], fiind înlocuite cu codurile ISO românești. Graiuri Presa în România [[Categorie:Limba română| ]] [[Categorie:Limbi vorbite în România| ]]
Limba română () [Corola-website/Science/296523_a_297852]
-
cuprinde cîteva dintre greșelile cele mai frecvente de scriere sau pronunțare a unor cuvinte. Formele greșite sînt marcate cu asterisc. Chiar și la vorbitorii nativi de limba română, cu precădere la cei din mediile sociale defavorizate sau la vorbitorii anumitor graiuri, se întîlnesc cîteva greșeli frecvente în acordul gramatical: Periodic, începînd cu octombrie 2007, Institutul de Lingvistică „Iorgu Iordan - Al. Rosetti” al Academiei Române și Consiliul Național al Audiovizualului desfășoară acțiuni de monitorizare a calității limbii române folosite de posturile de radio
Elemente problematice ale limbii române () [Corola-website/Science/296532_a_297861]
-
anul 1914 se întoarce în orașul natal, Chagall își regăsește cu emoție rădăcinile în folclorul și cultura evreiască, care cunoștea în acea vreme o adevărată renaștere. Etnografii evrei adună povești și legende care fuseseră până atunci păstrate numai prin viu grai. Această tradiție națională neobișnuit de bogată reprezintă o completare a textelor cărților sfinte Tora și Talmudul. În "Poarta cimitirului" motivul care dă titlul tabloului este o poartă monumentală încununată cu steaua lui David și acoperită cu inscripții în ebraică. Textul
Marc Chagall () [Corola-website/Science/298459_a_299788]
-
multe argumente în favoarea celui dintâi. Limbile ilirice sunt cunoscute numai prin antroponime și toponime și denotă o mare abundență de vocale și prin sonoritate. După o perioadă lungă în care s-a discutat, în istoriografie, despre gradul de apropriere între graiurile ilirice și cele tracice, este precumpănitoare concluzia că au fost pronunțat deosebite. Izvoare: scrise romane și grecești (Appian - Ist. romană; Strabon; Pliniu cel Bătrân, Iordanes, Polyainos, Cassius Dio), epigrafie (din perioada romană), toponime, materiale arheologice. Despre formarea triburilor ilire și
Iliri () [Corola-website/Science/298482_a_299811]
-
din sud-vestul Transilvaniei și din Banat, și ar fi plecat de acolo în secolul al X-lea. Își bazează teoria pe trăsături de limbă, de exemplu rotacismul lui [n] intervocalic simplu ([n] > [r]), în cuvintele de origine latină, ca în graiul moților. Această teorie este îmbrățișată și de alți cercetători. De altă părere este Sextil Pușcariu, care afirmă originea sud-dunăreană a istroromânilor, plasând-o în Serbia actuală, dar admițând că erau în contact cu dacoromânii din vest. El plasează separarea lor
Istroromâni () [Corola-website/Science/298498_a_299827]
-
mai întâi termenul "istrischen Rumunen", l-a folosit pe cel de "istro-rumunisch", de la care se va generaliza numele limbii și al vorbitorilor săi. Pentru cei din insula Krk (în italiană Veglia) se folosea termenul „vegliotoromâni”. În germană se întâlnește pentru graiul lor termenul "Krkorumänisch", în croată "krkorumunjski". Conform informației provenite de la Ireneo della Croce, istroromânii își ziceau "rumeri" în secolul al XVII-lea, dar acest etnonim nu mai apare în documente până la refolosirea sa de către Andrei Glavina și apoi de către Leca
Istroromâni () [Corola-website/Science/298498_a_299827]
-
în satul Sucodru biserica fusese cândva ortodoxă înainte de a deveni catolică. După majoritatea lingviștilor, idiomul vorbit de istroromâni este un dialect al limbii române, celelalte fiind cel dacoromân, cel aromân și cel meglenoromân, după Radu Flora este un grup de graiuri dacoromâne, iar după câțiva lingviști (Petar Skok, Alexandru Graur, Ion Coteanu) este o limbă romanică de est aparte. Din cauza împrejurărilor istorice, în contextul asimilării treptate a istroromânilor cu populația majoritară croată, instroromâna a fost din ce în ce mai mult influențată de limba acesteia
Istroromâni () [Corola-website/Science/298498_a_299827]
-
bun cultural nematerial; prin urmare istroromâna este înscrisă în Registrul bunurilor culturale protejate ale Republicii Croația” (Anexa 2 la raport, punctul 8). Într-adevăr, istroromâna este înscrisă pe Lista bunurilor culturale nemateriale protejate ale Croației, cu denumirea de "istro-rumunjski govori" (graiuri istroromâne), listă ce face parte din Registrul bunurilor culturale, în baza Legii privitoare la protejarea și păstrarea bunurilor culturale. Considerând insuficiente măsurile luate de guvernul croat, Vlad Cubreacov, deputat al Republicii Moldova în Adunarea Parlamentară a Consiliului Europei, inițiază o propunere
Istroromâni () [Corola-website/Science/298498_a_299827]
-
necesitatea recunoașterii oficiale și a protejării minorității, recomandând Comitetului de experți să ia în considerare remarcile din acest raport în raportul său următor. Prin hotărârea autorităților croate, începând din 2010, la școala gimnazială „Ivan Goran Kovačić” din Čepić se promovează graiul istroromân, din care cauză are un regim special, adică poate să nu îndeplinească reglementările privitoare la numărul elevilor. Astfel, în planul de învățământ pe anul școlar 2014-2015 sunt prevăzute 70 de ore pe an, câte două pe lună, de "istrorumunjski
Istroromâni () [Corola-website/Science/298498_a_299827]
-
general al Pavilionului României la Expo '98 de la Lisabona. În prezent, este vicepreședinte al Academiei Române. În lucrarea "Limbile lumii. Mică enciclopedie", redactată de către și Ioana Vintilă-Rădulescu (Editura Stiințifică și Enciclopedică, București, 1981), între cele 2.171 de limbi, dialecte și graiuri, vorbite și astăzi sau dispărute, de pe cinci continente, „limba moldovenească” nu este menționată. În "Enciclopedia limbilor romanice", redactată de un colectiv, sub coordonarea lui Marius Sala (Editura Stiințifică și Enciclopedică, București, 1989), în care s. v. "moldovean" putem citi: „sub
Marius Sala () [Corola-website/Science/307125_a_308454]
-
d[aco-român]) considerat de unii lingviști sovietici (M. S. Serghievski, V. F. Sișmarev, N. G. Corlăteanu), după criterii extralingvistice, l[imba] autonomă din gr[upul] l[imbilor] romanice orientale”. Sunt înșirate apoi teritoriile din interiorul granițelor României unde se vorbește acest grai, precum și cele din „URSS (RSS Moldovenească integral și RSS Ucraineană parțial, enclave, și în RSFS Rusă, RSS Kirghiză și RSSA Abhază)” (p. 201). De-abia după 1990, chestiunea „limbii moldovenești” a putut fi discutată la noi de pe poziții științifice, fără
Marius Sala () [Corola-website/Science/307125_a_308454]
-
noastre, dacă ei vor dori să se așeze. Nu ne vom asimila deloc lor în ceea ce privește veșmintele, nici calançoua, nici turbanul, nici încălțările, și nici în felul de tundere sau aranjare a părului. Nu vom folosi deloc expresiile lor (uzuale) în graiul nostru și nici nu le vom împrumuta poreclele. Nn ne vom servi de șei când vom merge călare, nici nu vom purta sabie asupra noastră; nu vom fabrica deloc arme [și săbii] și nici nu le vom purta asupra noastră
Jizia () [Corola-website/Science/308554_a_309883]
-
le înobileze viața spirituală. Se păstrează de asemenea numeroase inscripții, care, luate împreună, creează o adevărată arhivă a satelor românești. În acestea aflăm date, nume de ctitori, slujitori, conducători, meșteri, evenimente istorice sau naturale, scrieri în potcoave, rune, răboj, în grai, latinești, slavonești, ungurești, grecești, călindare, unități vechi de măsură, obiceiuri, credințe, superstiții, povești, boceli, versuri, formule de cântec și descântec și multe multe altele pe care le-au uitat până și bătrânele și bătrânii satelor. În majoritatea bisericilor de lemn
Biserici de lemn din România () [Corola-website/Science/307978_a_309307]
-
și la Liceul din Vârșeț (1937-1942). A studiat limbile romanice la București și Belgrad. În anul 1948 și-a luat licență la Facultatea de Filologie din Belgrad (Limba și literatura franceză și Gramatică comparată a limbilor romanice). Teza de doctorat "Graiurile românești din punctul de vedere al geografiei lingvistice" (Banatski rumunski dijalekti u svetlu lingvističke geografije) a apărat-o în anul 1959, la Zagreb. Mentorul profesorului Floră la elaborarea acestui studiu deosebit de important și care are 530 de pagini, a fost
Radu Flora () [Corola-website/Science/308236_a_309565]
-
169 pag.), cât și teza să de doctorat publicată sub titlul "Rumunski banatski govori u svetlu lingvističke geografije" (Beograd, Filološki fakultet Beogradskog Univerziteta, Monografije XXIV, 1969, 528 str. + 44 hărți). Tot din acest domeniu fac parte și "Atlasul lingvistic al graiurilor românești din Banatul iugoslav" (Lingvistički atlas rumunskih dijalekata iz jugoslovenskog Banata) și "Micul atlas lingvistic al graiurilor istroromane", două lucrări capitale care, din păcate, încă nu au văzut lumina tiparului în Șerbia. Grație angajamentului de mai mulți ani al actualei
Radu Flora () [Corola-website/Science/308236_a_309565]
-
geografije" (Beograd, Filološki fakultet Beogradskog Univerziteta, Monografije XXIV, 1969, 528 str. + 44 hărți). Tot din acest domeniu fac parte și "Atlasul lingvistic al graiurilor românești din Banatul iugoslav" (Lingvistički atlas rumunskih dijalekata iz jugoslovenskog Banata) și "Micul atlas lingvistic al graiurilor istroromane", două lucrări capitale care, din păcate, încă nu au văzut lumina tiparului în Șerbia. Grație angajamentului de mai mulți ani al actualei conduceri a Societății de Limbă Română din Voivodina în frunte cu președintele Lucian Marină, în anul 2003
Radu Flora () [Corola-website/Science/308236_a_309565]
-
al Academiei Române a publicat cartea despre cercetările profesorului Radu Floră făcute la istroromani și a facilitat oamenilor de știință să se informeze mai bine despre concluziile acestui renumit om de știință, lingvist și dialectolog prezentate în "Micul atlas lingvistic al graiurilor istroromane". A fost membru permanent al renumitei instituții științifice Mâțica Srpska din Novi Sad iar, din anul 1953, a fost și collborator al Centrului Internațional pentru Dialectologie din Louvain (Belgia). A participat la mai mult de douăzeci de congrese internaționale
Radu Flora () [Corola-website/Science/308236_a_309565]
-
era aceea de a angaja cele mai bune elemente, încredințând pe patriarh că se „pricepe a da cele mai bune rezultate”. Pentru același post solicitase numirea și Traian J. Popovici, din Chișinău, profesor titular de muzică vocală, întemeietorul Reuniunii muzical-culturale „Graiul Neamului” și director al Conservatorului Național de muzică și artă dramatică din Chișinău, cu activitate artistică de 22 de ani în Basarabia. Cererea din 8 aprilie 1940 venea după ce postul fusese ocupat de Pr. I. Popescu-Runcu; drept urmare, solicitarea sa a
Corul Patriarhiei Române () [Corola-website/Science/308241_a_309570]
-
de admirație în diverse rânduri: „Florica Ungur (...), această fantastică pasere a cântecului, a înviorat plaiurile Ardealului, punînd pe colnice rouă și bucurie, relicte dintr-un ultim secret al țăranului în dorința lui de a lovi cerul cu bățul... Venind cu graiul de acasă al părinților și al strămoșilor, beneficiind și de buna conservare a muzicii și a tradițiilor în această zonă a țării, înzestrată fiind cu o aleasă cultură și cu un rafinat gust pentru autentic și inedit - ea cultivă doina
Florica Ungur () [Corola-website/Science/307616_a_308945]
-
1.431.807 de vorbitori, adică 6,6% din populația României. Este limba majoritară în județul Harghita și în județul Covasna, iar în județele Mureș și Satu Mare este utilizată de aproximativ 50% din populația acestor județe. Este vorbită în șase graiuri: sudic (în Timiș), de la Tisa (în Arad), de nord-est (în Crișana), ardelenesc (în Transilvania și Maramureș), secuiesc (în Harghita, Covasna, Mureș) și ceangăiesc (în Moldova). Limba romani este utilizată de 1,2% din populația țării (273.500 de persoane). O
Limbile vorbite în România () [Corola-website/Science/307769_a_309098]
-
2011, 51.703 de persoane (0,3%) din populația României s-au declarat etnici ucraineni, cu toate că neoficial se crede că sunt în jur de 300.000. Majoritatea lor se regăsește în județele Maramureș, Suceava, Timiș, Caraș-Severin și Tulcea. Ei vorbesc graiurile huțul și bucovinean (ambele făcând parte din grupul lingvistic ucrainean de sud-vest). Limba germană este folosită de 2,4% din cetățenii români și datorită faptului că în 10% din școlile din România se predă germana. În 2011 mai existau doar
Limbile vorbite în România () [Corola-website/Science/307769_a_309098]
-
nordul Europei acum câteva sute de ani, ca descendent al pisicilor domestice introduse în Europa de către romani. Mențiuni cu privire la pisici de talie mare, cu părul lung există în mitologia scandinavă. Din moment ce miturile scandinave au fost transmise generațiilor următoare prin viu grai timp de câteva sute de ani înainte de a fi consemnate în poemele Edda, undeva între anul 800 î.Hr. și 1100 î.Hr., este foarte clar că pisicile domestice cu părul lung au existat în Norvegia de foarte mult timp. Clima din
Norvegiana de pădure () [Corola-website/Science/306515_a_307844]
-
iremediabilă tristețe. Din punct de vedere stilistic, „Floare albastră” surprinde, ca și celelalte idile, prin prospețimea și naturalețea limbajului, prin grația exprimării. Aceste trăsături rezultă din valorificarea extraordinar de rafinată a lexicului popular, a vorbirii țărănești și a fonetismelor caracteristice graiului moldovenesc. De observat, mai întâi, spațiul artistic care formează cadrul limitat și echilibrat al idilei. Noțiunile care-l compun, exprimate prin substantive-singure sau în construcții specifice- se circumscriu unei geografii a ruralității semi-montane: cadrul de verdeață, izvoare, stânca, bolta cea
Floare albastră () [Corola-website/Science/306556_a_307885]