6,099 matches
-
doi. Zero apăruse, în sfârșit. Însă chiar și indienii îl considerau un număr destul de ciudat, din motivele cunoscute deja. La urma urmei, zero înmulțit cu orice este egal cu zero; „păcălește“ orice alt număr. Și când împarți la zero, întreg iadul se dezlănțuie. Brahmagupta a încercat să înțeleagă ce înseamnă 0 : 0 și 1: 0, dar nu a reușit. „Zero împărțit la zero dă zero“, scria. „Pozitiv sau negativ împărțit la zero reprezintă o fracție care îl are pe respectivul zero
Zero-biografia unei idei periculoase by Charles Seife () [Corola-publishinghouse/Science/1320_a_2892]
-
că nu există Dumnezeu - nu te alegi cu nimic din faptul că dreptatea e de partea ta. La urma urmei, în cazul în care nu există Dumnezeu, nu există nici rai. Dar dacă te înșeli și Dumnezeu există, ajungi în iad pentru eternitate: în infinitatea negativă. Ca atare, rezultatul așteptării unui ateu este de: probabilitate de ½ de a dispărea în neant ½ × 0 = 0 probabilitate de ½ de a ajunge în iad </formula> Valoare scontată = ∞ Infinit negativ. Mai rău de atât nu se
Zero-biografia unei idei periculoase by Charles Seife () [Corola-publishinghouse/Science/1320_a_2892]
-
nici rai. Dar dacă te înșeli și Dumnezeu există, ajungi în iad pentru eternitate: în infinitatea negativă. Ca atare, rezultatul așteptării unui ateu este de: probabilitate de ½ de a dispărea în neant ½ × 0 = 0 probabilitate de ½ de a ajunge în iad </formula> Valoare scontată = ∞ Infinit negativ. Mai rău de atât nu se poate. Un înțelept ar alege evident creștinismul în defavoarea ateismului. Dar aici, noi am făcut o supoziție - că probabilitatea ca Dumnezeu să existe este egală cu probabilitatea să nu existe
Zero-biografia unei idei periculoase by Charles Seife () [Corola-publishinghouse/Science/1320_a_2892]
-
neutroni. Unii astrofizicieni cred că o forță suplimentară de compresiune ar duce la descompunerea neutronilor în componentele lor, quarcurile, și formarea unei stele compuse doar din astfel de particule. Dar asta este ultima limită de rezistență. După aceea, se dezlănțuie iadul. Dispariția este consecința prăbușirii unei stele extrem de masive. Atracția gravitațională este atât de mare, încât fizicienii nu cunosc nici o forță din univers care să poată stopa fenomenul - nici respingerea electronilor ei, nici presiunea exercitată de un neutron asupra altui neutron
Zero-biografia unei idei periculoase by Charles Seife () [Corola-publishinghouse/Science/1320_a_2892]
-
Dumnezeu și în Fiul Său cel Unul-Născut, ci pe cea plină de simțire, cu care cunoaștem că sunt adevărate făgăduințele lui Hristos pe care le-a făgăduit și gătit celor ce-L iubesc pe El, ca și amenințările și muncile iadului, cele gătite diavolului și slugilor lui<footnote Tâlcuirea Pr. D. Stăniloae: Credința nu înseamnă a admite teoretic existența lui Dumnezeu și întruparea Fiului Său, a opta pentru credință ca pentru o altă filosofie, ci a simți că scăparea ta pe
Despre credinţa ortodoxă şi despre erezii by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/129_a_440]
-
vom avea credința cea mai curată, și o desăvârșită înțelegere a Sfintelor Scripturi, dacă sfințenia obiceiurilor noastre și a vieții noastre nu ne însoțește și nu ne apără, nimic nu va împiedica, ca noi să nu fim aruncați în flăcările iadului, și veșnic arși în aceste flăcări care nu se sting niciodată”. (Sf. Ioan Gură de Aur, Comentar la Evanghelia de la Ioan, omilia VI, 1, p. 36) „Chiar când se va crede cu desăvârșire în Tatăl, și în Fiul, și în
Despre credinţa ortodoxă şi despre erezii by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/129_a_440]
-
de cunoscut de către toți”. (Sf. Maxim Mărturisitorul, Epistole, Partea Întâi, ep. 12, în PSB, vol. 81, p. 92) „Căci li s-a făcut (ereticilor) limba sabie cu două tăișuri și brici ascuțit care sfâșie sufletele și le trimite în închisoarea iadului și în prăpastia întunericului și le golește de Hristos prin învățătura lor rătăcită despre Hristos”. (Sf. Maxim Mărturisitorul, Epistole, Partea Întâi, ep. 12, în PSB, vol. 81, p. 98) „... gurile viclene ale ereticilor, deschise ca niște porți ale iadului”. (Sf.
Despre credinţa ortodoxă şi despre erezii by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/129_a_440]
-
închisoarea iadului și în prăpastia întunericului și le golește de Hristos prin învățătura lor rătăcită despre Hristos”. (Sf. Maxim Mărturisitorul, Epistole, Partea Întâi, ep. 12, în PSB, vol. 81, p. 98) „... gurile viclene ale ereticilor, deschise ca niște porți ale iadului”. (Sf. Maxim Mărturisitorul, Epistole, Partea Întâi, ep. 13, în PSB, vol. 81, p. 99) „Sunt oameni de care Se scârbește Dumnezeu, pe Care cred că-L slujesc”. (Sf. Maxim Mărturisitorul, Epistole, Partea Întâi, ep. 14, în PSB, vol. 81, p.
Despre credinţa ortodoxă şi despre erezii by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/129_a_440]
-
îndrăzni să răspundă așa!” (Sf. Ioan Gură de Aur, Cuvântări împotriva anomeilor, cuv. VII, în vol. Cuvântări împotriva anomeilor. Către iudei, p. 121) „Vai de voi, ereticilor! Sunteți mai nenorociți chiar decât păgânii! Pe păgâni îi așteaptă negreșit dincolo chinurile iadului; dar cel puțin au aici, pe pământ, o oarecare plăcere: că se căsătoresc, că se bucură de averile lor și de toată tihna și desfătarea date de viața aceasta pământească. Voi însă vă chinuiți și suferiți și aici, și dincolo
Despre credinţa ortodoxă şi despre erezii by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/129_a_440]
-
firesc, pe toți îi uluiește faptul de a se găsi în altă lume, neștiind ce le rezervă: recuperarea demnității lor pierdute și o iertare care s-a jucat cu ei, speriindu-i, apoi mântuindu-i. Puteau să fi ajuns în iadul dreptelor pedepse. Dar au fost aduși acolo unde opera, și nu de sus, din cer, lucrarea unei grații omenești. Și este grăitor că cei de-a dreptul răi profită de miraje ca 162 să mintă: Sebastian, Antonio, pentru a-și
Ahile sau Despre forma absolutã a prieteniei; Ariel sau Despre forma purã a libertãții by Petru Creţia () [Corola-publishinghouse/Science/1373_a_2880]
-
firesc, pe toți îi uluiește faptul de a se găsi în altă lume, neștiind ce le rezervă: recuperarea demnității lor pierdute și o iertare care s-a jucat cu ei, speriindu-i, apoi mântuindu-i. Puteau să fi ajuns în iadul dreptelor pedepse. Dar au fost aduși acolo unde opera, și nu de sus, din cer, lucrarea unei grații omenești. Și este grăitor că cei de-a dreptul răi profită de miraje ca să mintă: Sebastian, Antonio, pentru a-și justifica postura
Ahile sau Despre forma absolutã a prieteniei; Ariel sau Despre forma purã a libertãþii by Petru Creţia () [Corola-publishinghouse/Science/1373_a_2881]
-
Domnul înaintea mea, căci El este de-a dreaptamea ca să nu mă clatin. Pentru aceea s-a veselit inima mea și s-abucurat limba mea, ba încă și trupul meu va sălășlui întru nădejdea, că nu vei lăsa sufletul meu în iad, nici nu vei da pe cel cuviosal Tău să vadă stricăciunea. Cunoscute mi-ai făcut căile vieții, măvoi umple de veselie cu Fața Ta și mă voi sătura de frumuseți ladreapta Ta” (Psalm 15, 8-11); „Pentru că și Hristos a suferit
CREDINŢA ŞI MĂRTURISIREA EI by Petre SEMEN ,Liviu PETCU () [Corola-publishinghouse/Science/128_a_428]
-
nu mai rămâneanici bucuria acestei „slave” ca bucurie a Mirelui: „Va veni o vremecând Mirele se va lua de la ei și atunci vor posti” (Matei 9, 15). Vorposti și vor mărturisi credința: „Pe această piatră voi zidi BisericaMea și porțile iadului nu o vor birui” (Matei 16, 18). „Porțile iadu-lui” sunt pe pământ urmarea zavistiei semănate prin viclenia șarpeluicu limba sa bifurcată. Acestea nu vor putea birui, deoarece Biserica„stă” în Hristos, și nu caută „lupta” cu vrăjmașii lui Dumnezeu.„Crezul
CREDINŢA ŞI MĂRTURISIREA EI by Petre SEMEN ,Liviu PETCU () [Corola-publishinghouse/Science/128_a_428]
-
Hristos spre „scăpare”, Jertfa era trecerea spre înviere și calea către ieșirea la „pășunea” Duhului Sfânt,ca înfiere mângâietoare a Tatălui. Șovăirea pe această cale din sminteala ereziei face necesară mărturisirea credinței: „Pe această piatrăvoi zidi Biserica Mea și porțile iadului nu o vor birui” (Matei 16, 18).„Crezul” mărturisește slava Lui ca putere de înviere. Defăimarea„slavei” Cuvântului a fost poarta de intrare a smintelii odinioară lapăcatul strămoșesc; „Voi bate păstorul și se vor risipi oile turmei”(Zaharia 13, 7
CREDINŢA ŞI MĂRTURISIREA EI by Petre SEMEN ,Liviu PETCU () [Corola-publishinghouse/Science/128_a_428]
-
care nu există nimic sau cel mult întunericși vid spiritual, ci este asemenea unei porți mari, prin care fiecaredintre noi trece mai devreme sau mai târziu - prin mai multă sauprin mai puțină suferință. Prin această experiență, omul intră în raiulsau iadul pe care și l-a construit și pregătit încă din timpul viețiisale, prin faptele proprii. Cei care au descoperit Împărăția lui Dum-nezeu din adâncul sufletului lor (Luca 17, 21) și L-au simțit pe Dum-nezeu, Cel sălășluit în chip minunat
CREDINŢA ŞI MĂRTURISIREA EI by Petre SEMEN ,Liviu PETCU () [Corola-publishinghouse/Science/128_a_428]
-
o necontenită sporire și îmbogățire. Cei ce, însă,dimpotrivă, s-au arătat nepăsători și nelucrători față de această prezență tainică din sufletul lor, care au întristat și îndepărtat haruldin viața lor, vor experia, într-o formă provizorie mai întâi, darprofundă, chinurile iadului. Din acea clipă înainte, ei înșiși nu maipot face nimic efectiv pentru ei, decât să regrete, în „plângerea șiscrâșnirea dinților” (Matei 8, 12), adică în mustrările necurmate aleconștiinței, păcatele nepocăite. Singura alinare, care le poate ușurași răcori suferința, o constituie
CREDINŢA ŞI MĂRTURISIREA EI by Petre SEMEN ,Liviu PETCU () [Corola-publishinghouse/Science/128_a_428]
-
a vieții să ne compor tăm ca și cum ar fi ultima din această viață, ca o ultimă șansă de ane îndrepta, a ne căi și mântui. Cugetarea sau meditarea la moarteși la cele ce veșnic îi vor urma, „ținerea minții în iad, fără a deznădăjdui” (Sfântul Siluan Athonitul)<footnote Vezi Ține-ți mintea în iad și nu deznădăjdui! Spiritualitatea Sfântului Siluan Athonitul. Tâlcuiri teologice, ediție îngrijită și traducere: Maria-Cornelia și diac. Ioan I.Ică jr, Editura Deisis, Sibiu, 2000. footnote>, moartea înainte de
CREDINŢA ŞI MĂRTURISIREA EI by Petre SEMEN ,Liviu PETCU () [Corola-publishinghouse/Science/128_a_428]
-
ca o ultimă șansă de ane îndrepta, a ne căi și mântui. Cugetarea sau meditarea la moarteși la cele ce veșnic îi vor urma, „ținerea minții în iad, fără a deznădăjdui” (Sfântul Siluan Athonitul)<footnote Vezi Ține-ți mintea în iad și nu deznădăjdui! Spiritualitatea Sfântului Siluan Athonitul. Tâlcuiri teologice, ediție îngrijită și traducere: Maria-Cornelia și diac. Ioan I.Ică jr, Editura Deisis, Sibiu, 2000. footnote>, moartea înainte de a muri, însensul detașării de plăcerile lumii și eliberarea de păcat, moarteade fiecare
CREDINŢA ŞI MĂRTURISIREA EI by Petre SEMEN ,Liviu PETCU () [Corola-publishinghouse/Science/128_a_428]
-
numeroși, cu cât păcatelepe care le-a săvârșit omul în viață au fost mai numeroase. Toți sebat pentru bietul suflet, chiar și între ei, care și cum să-l prindă,după dezlipirea de trup, și să îl arunce în chinurile iadului. Atât demare va fi răutatea lor, încât vor căuta să descopere, atât în stările din pragul morții, cât și prin vămile văzduhului, păcatele vechi aleomului, chiar dacă s-a mărturisit și s-a căit pentru ele. Credința și convingerea spiritualității ortodoxe
CREDINŢA ŞI MĂRTURISIREA EI by Petre SEMEN ,Liviu PETCU () [Corola-publishinghouse/Science/128_a_428]
-
fi mărturisit și se va fi căit în viață de respectivul păcat. Pe baza vechilor tradiții, credința ortodoxă consideră că întrecea de-a noua și a patruzecea zi după moarte, sufletul, escortat deîngeri, este purtat prin rai și apoi prin iad pentru a vedea și a seconvinge singur de mărturiile nemincinoase ale Scripturii privindexistența și realitatea raiului și a iadului, chiar dacă se va așeza apoidoar într-unul dintre ele, pentru că între acestea prăpastie mare este.La vederea chinurilor iadului, sufletele se
CREDINŢA ŞI MĂRTURISIREA EI by Petre SEMEN ,Liviu PETCU () [Corola-publishinghouse/Science/128_a_428]
-
că întrecea de-a noua și a patruzecea zi după moarte, sufletul, escortat deîngeri, este purtat prin rai și apoi prin iad pentru a vedea și a seconvinge singur de mărturiile nemincinoase ale Scripturii privindexistența și realitatea raiului și a iadului, chiar dacă se va așeza apoidoar într-unul dintre ele, pentru că între acestea prăpastie mare este.La vederea chinurilor iadului, sufletele se vor cutremura, mân-gâindu-se însă cu speranța că, după judecata particulară, vor aveaparte de bucuria și odihna raiului. Potrivit teologiei
CREDINŢA ŞI MĂRTURISIREA EI by Petre SEMEN ,Liviu PETCU () [Corola-publishinghouse/Science/128_a_428]
-
apoi prin iad pentru a vedea și a seconvinge singur de mărturiile nemincinoase ale Scripturii privindexistența și realitatea raiului și a iadului, chiar dacă se va așeza apoidoar într-unul dintre ele, pentru că între acestea prăpastie mare este.La vederea chinurilor iadului, sufletele se vor cutremura, mân-gâindu-se însă cu speranța că, după judecata particulară, vor aveaparte de bucuria și odihna raiului. Potrivit teologiei dogmatice ortodoxe, atât acest itinerariu al sufletului, cât și trecerea lui prin vămile văzduhului fac parte din judecata particulară
CREDINŢA ŞI MĂRTURISIREA EI by Petre SEMEN ,Liviu PETCU () [Corola-publishinghouse/Science/128_a_428]
-
de sine, sau slavadeșartă, sau erezia, sau invidia, sau pizma, sau altceva de acestea,se va afla negrija, trândăvia și neîmplinirea din toată inima a po runcilor lui Dumnezeu, de unde vine lipsa iubirii Lui”<footnote Ibidem. footnote>, aceștia vorprimi osânda iadului<footnote Părerile privind raiul și iadul, ca locuri fizice, materiale, concrete, de bu-curie sau de osândă, până la Judecata universală, sunt nuanțate. Părintele Sera-phim Rose, spre exemplu, criticând poziția raționalistă și sceptică a multora dintrecontemporani, insistă în a atribui raiului și
CREDINŢA ŞI MĂRTURISIREA EI by Petre SEMEN ,Liviu PETCU () [Corola-publishinghouse/Science/128_a_428]
-
sau invidia, sau pizma, sau altceva de acestea,se va afla negrija, trândăvia și neîmplinirea din toată inima a po runcilor lui Dumnezeu, de unde vine lipsa iubirii Lui”<footnote Ibidem. footnote>, aceștia vorprimi osânda iadului<footnote Părerile privind raiul și iadul, ca locuri fizice, materiale, concrete, de bu-curie sau de osândă, până la Judecata universală, sunt nuanțate. Părintele Sera-phim Rose, spre exemplu, criticând poziția raționalistă și sceptică a multora dintrecontemporani, insistă în a atribui raiului și iadului locuri materiale, legate de lu
CREDINŢA ŞI MĂRTURISIREA EI by Petre SEMEN ,Liviu PETCU () [Corola-publishinghouse/Science/128_a_428]
-
footnote Părerile privind raiul și iadul, ca locuri fizice, materiale, concrete, de bu-curie sau de osândă, până la Judecata universală, sunt nuanțate. Părintele Sera-phim Rose, spre exemplu, criticând poziția raționalistă și sceptică a multora dintrecontemporani, insistă în a atribui raiului și iadului locuri materiale, legate de lu mea în care omul trăiește. Teologul francez Jean Claude Larchet consideră că raiulși iadul trebuie înțelese mai degrabă în sens duhovnicesc, mai mult ca stări de fericire sau de osândă spirituală, decât locuri fizice concrete
CREDINŢA ŞI MĂRTURISIREA EI by Petre SEMEN ,Liviu PETCU () [Corola-publishinghouse/Science/128_a_428]