7,197 matches
-
românească” sau „războiul țărănesc al românilor”), apoi pe cea de „război” (háború), În fine, cea de „lume a lui Horea XE "Horea" ” (Hóra-világ), denominație care se va generaliza și ale cărei sensuri vor exprima cel mai bine reprezentarea răscoalei În imaginarul maghiar de la Începutul epocii moderne: răscoala ar fi Încercat să Întroneze o nouă „lume” În Transilvania, sălbatică, primitivă, bazată pe distrugerea fizică a realităților anterioare, o lume asociată cu numele lui Horea și, În egală măsură, cu cel al românilor
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
constituie și o mărturie memorialistică a unui personaj adânc implicat În evenimente. De altfel, George Bariț va folosi În mod copios lucrarea lui Kőváry ca sursă de informare a istoriei sale. În acord cu stereotipiile referitoare la români, existente În imaginarul social maghiar din primele decenii ale epocii moderne, Kőváry László XE "László" afirmă la Începutul cărții sale că, În momentul izbucnirii revoluției maghiare din 1848-1849, românii „erau săraci și inculți, deoarece nimeni nu a fost preocupat de Îmbunătățirea situației lor
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
bine documentat În ceea ce privește desfășurarea revoluției române, cunoaște revendicările, programele, petițiile formulate de români, conducătorii acestora, structurile lor organizatorice etc. În ceea ce privește opiniile istoricului ardelean cu privire la motivele ridicării la luptă a românilor, În 1848, ele sunt În acord cu viziunea predominantă În imaginarul politic maghiar al epocii vizavi de problematica românească. Astfel, deși recunoaște, ca punct de plecare al considerațiilor sale, faptul că românii din Transilvania au fost oprimați vreme Îndelungată de către maghiari și sași, Kőváry apreciază că această nedreptate a fost eradicată
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
Înlocuind-o cu didacticismul pedant și nesuferit al omului de știință, care traduce până și inefabilul farmec feminin În formulele prozaice ale explicației cauzale. Științificitatea pozitivistă, noua muză a secolului al XIX-lea, se inserase deja În dispozitivul receptor al imaginarului, reînvățându-i pe intelectualii maghiari să observe și să privească. Percepția condusă de sentiment a entuziastului romantic se metamorfoza acum În examinarea la rece a medicului sau savantului, care disecă imperturbabil obiectul pasiv al interesului său cognitiv, la fel cum ar
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
punct de vedere ideologic. Dar ea nu a fost influențată În mod prioritar de conflictele politice sau sociale dintre români și maghiari, ci mai curând de alteritatea de gen și de cea culturală. În principal, tiparele intelectuale succesive care modelau imaginarul maghiar al vremii (iluminism, romantism, pozitivism), inventate În spațiul Europei Occidentale, erau cele care Îi Îndrumau pe adepții lor răsăriteni să gândească, să viseze sau să Îl privească pe celălalt Într-o anumită manieră. Iar În spatele acestor mari discursuri culturale
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
bloca sau favoriza comunicarea culturală, inclusiv la nivelul unui public elitar, modern, ieșit din punct de vedere ideologic de pe coordonatele tradiției, dar influențat mereu, la nivelul psihologiei colective elementare, de vechile stereotipuri și prejudecăți. 1. Considerații teoretice: stereotipul etnic În imaginarul social tradițional Imaginarul social țărănesc - atât de puțin cercetat - cuprinde Întotdeauna o sumă de imagini etnice, relative nu numai la popoarele și grupurile etnice Învecinate, ceea ce este mai ușor de Înțeles, ci și la numeroase grupuri și etnii Îndepărtate, În privința
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
comunicarea culturală, inclusiv la nivelul unui public elitar, modern, ieșit din punct de vedere ideologic de pe coordonatele tradiției, dar influențat mereu, la nivelul psihologiei colective elementare, de vechile stereotipuri și prejudecăți. 1. Considerații teoretice: stereotipul etnic În imaginarul social tradițional Imaginarul social țărănesc - atât de puțin cercetat - cuprinde Întotdeauna o sumă de imagini etnice, relative nu numai la popoarele și grupurile etnice Învecinate, ceea ce este mai ușor de Înțeles, ci și la numeroase grupuri și etnii Îndepărtate, În privința cărora contactele și
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
cumani, pecenegi; posibil: alani, cazari; mai controversați: celți, goți, gepizi). Prezența unor astfel de cuvinte la nivelul limbii populare (atestată prin toponimie, onomastică și folclor), În accepțiunea lor de etnonime, atestă indubitabil un minimum de informație cu privire la popoarele respective În imaginarul social țărănesc. Mai mult, În conformitate cu mecanismul caracterizării etnice prin clișeu și stereotip, etnonimul Însuși conține adeseori, În semantica sa, trăsăturile distinctive, definitorii, ale poporului respectiv, așa cum sunt fixate ele În mentalitatea tradițională. Cazul francezului este deosebit de semnificativ În această privință
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
termenului, atunci când este folosit ca etnonim, se dovedește extrem de bogată și nuanțată. Ea nu se limitează la simpla desemnare a unei populații, ci conține totodată o sumă de trăsături definitorii ale acesteia, dând o imagine de bază a frâncului În imaginarul social tradițional, pe care o putem regăsi, transmisă prin intermediul acestor accepțiuni lingvistice, În mentalitatea țărănească de la Începutul epocii moderne. Trebuie precizat Încă o dată faptul că este vorba despre semantica unui termen uzual, de la nivelul limbii comune, populare, cu circulație atestată
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
mai ferm decât acesta În sfera semantică a lui „european occidental romanic”, care, implicit, este catolic. Din punctul de vedere al imaginii frâncului, așa cum reiese din semantica etnonimului, catolicismul acestuia este o altă trăsătură forte, resimțită și mai puternic, În imaginarul țărănesc, ca o marcă de alteritate. Francezul, italianul, spaniolul, frâncul În general, reprezintă, prin excelență, străinul catolic Îndepărtat, occidental, percepându-se totodată și apartenența sa la o entitate „supranațională” comună tuturor frâncilor, romanică. În schimb, nu am sesizat, la nivelul
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
alteritate evocate. Totodată, el este delimitat și față de catolicul aflat În proximitate, maghiar, german sau polonez. Aceștia nu vor deveni niciodată frânci, după cum nici un alt popor occidental necatolic sau neromanic (În măsura În care informații referitoare la el vor intra mai târziu În imaginarul social țărănesc) nu va fi numit „frânc”. A treia accepțiune este cea de „străin aparținând unui alt tip de civilizație”, În speță cea occidentală. În acest caz, alteritatea nu mai derivă din individualizarea etnică, geografică sau religioasă, ci din diferențele
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
Deși nu Împărtășesc această rezervă, nu voi insista totuși În sensul căutării urmelor unor evenimente istorice concrete fixate În creația orală, mai ales atunci când ele aparțin epocii medievale. În schimb, În cazul unei cercetări de istorie a mentalităților, care explorează imaginarul social țărănesc Înscris pe coordonatele duratei lungi, apelul la folclor reprezintă o cerință pe deplin justificată. Prin caracterul său arhaic, repetitiv, prin transmiterea unor teme și motive marcate doar superficial de conjunctura istorică (elemente care constituie tocmai argumentele adversarilor utilizării
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
fixează cu adevărat pe frânc În folclor, conferindu-i un loc și un profil distinct. Circulația variantelor acreditează fata de frânc ca un element motivic aparte În cântecul epic eroic românesc, ceea ce spune mult despre ponderea acestei imagini etnice În imaginarul social țărănesc. În pofida plasării frâncului Într-un spațiu mai familiar, prin fata sa, care devine obiect al proiectelor matrimoniale ale voinicului (situație aptă să genereze, de regulă, atitudini pozitive), balada confirmă caracterul străin, Îndepărtat, chiar ciudat, a tot ceea ce ține de
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
Încifrează. Prezintă Însă un interes particular pentru subiectul nostru faptul că factorul chemat să personifice această situație, cât se poate de normală În logica basmului, dar stranie și nefirească dacă o raportăm la comportamentul comun, este fata de frânc. În imaginarul țărănesc, frâncul poate oferi, ca personaj de basm, doza necesară de straniu, absurd, chiar malefic, pe care o presupune conduita asumată. În plan simbolic, pe linia relației dintre frânc și comunitatea tradițională, mi se pare deosebit de importantă semnificația eșecului matrimonial
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
sub impactul tot mai puternic al mentalității și culturii moderne care se difuzează, Începând cu Epoca Luminilor, spre satul ardelean. Noile imagini ale celuilalt se vor cristaliza Îndeosebi la nivelul unei culturi naționale În proces de formare, la nivelul unui imaginar social de tip modern, care se Întrupează treptat Într-o opinie publică, dislocând lent vechile modalități de autodefinire ale comunității tradiționale. Totuși, stereotipurile populare ale acesteia se vor prelungi În noile elaborate și imagini, pe coordonatele psihologiei colective, de masă
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
strâns de construirea imaginii „patriei” și, mai apoi, a „națiunii”. Într-adevăr, pe lângă tema extrem de accesibilă a nenorocirilor aduse de război și pe lângă specularea unor sentimente moral-religioase primare, textele Încearcă să sensibilizeze și pe linia orizontului ideologic al țăranilor, a imaginarului social și politic al acestora. Preoții și poporenii sunt Îndemnați ca fieștecare, cu cât va putea, să să străduiască a da ajutorință În bucate și În ovăz, ca așa și cu acel prilej să-și dovedească credința sa către Împăratul
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
deschidere față de fenomenul italian a generat În conștiința publică românească o imagine distinctă asupra Italiei, plasarea acestei entități politice și culturale pe o anumită treaptă a unei ierarhii valorice. Statutul privilegiat de care s-a bucurat reflectarea fenomenului italian În imaginarul românesc modern a fost asigurat, În primul rând, de sentimentul originii comune și al solidarității neolatine, element important al ideologiei naționale. Pentru a vedea cum se manifestă această imagine a Italiei În cazul particular al societății românești ardelene de la jumătatea
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
și anumite idei social-politice, inclusiv conștiința originii latine, care se Înfiripa acum și În mentalul țărănesc. Asemenea sentimente (mai mult sau mai puțin ipotetice) ale soldaților români erau ipostaziate și În creația poetică a romanticilor italieni, care căutau la nivelul imaginarului aliați ai cauzei lor naționale. În lungul său poem „I sette soldati”, Alessandro Aleardi evocă soarta vitregă a ostașilor ardeleni siliți să lupte Împotriva italienilor, În pofida vibrantelor lor simțăminte de solidaritate, provenite din conștiința originii comune. Pe de altă parte
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
ostașilor ardeleni siliți să lupte Împotriva italienilor, În pofida vibrantelor lor simțăminte de solidaritate, provenite din conștiința originii comune. Pe de altă parte, impactul provocat de experiența italiană asupra soldaților ardeleni s-a obiectivat pe larg Într-o altă zonă a imaginarului, respectiv la nivelul creației folclorice, al numeroaselor „cântece de cătănie” inspirate de aceste evenimente. Dorul de casă, atitudinile pacifiste, dar și anumite rezerve față de „bunul Împărat”, specifice mentalității populare, transpar din versurile compuse „la Solferino pe vale”, sub focul trupelor
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
din spațiul balcano-dunărean. După cum sugerează cercetările etnografice și literare, amprenta celtică a lăsat numeroase urme În cultura și spiritualitatea românească tradițională, manifestate În cutume, În port, În stilul și imagistica producțiilor populare, mergând astfel până la nivelul unor structuri intime ale imaginarului țărănesc. Ca o mărturie vie a moștenirii comune, ele se regăsesc adeseori În celălalt capăt al Europei, la populațiile neo-celtice remanente, cum sunt bretonii, welșii, scoțienii din Highlands și, firește, irlandezii. Din perspectiva unor caracterologii etnice desuete, această Îndepărtată platformă
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
mit În conștiința românească, Editura Humanitas, București, 1997. Boia, Lucian, Jocul cu trecutul. Istoria Între adevăr și ficțiune, Editura Humanitas, București, 1998. Boia, Lucian, L’exploration imaginaire de l’espace, La Découverte, Paris, 1987. Boia, Lucian, Pentru o istorie a imaginarului, Editura Humanitas, București, 2000. Boia, Lucian; Oroveanu, Anca; Corlan-Ioan, Simona (coord.), Insula. Despre izolare și limite În spațiul imaginar, Colegiul Noua Europă, BucUrești, 1999. Bolovan, Sorina Paula, Familia În satul românesc din Transilvania. A doua jumătate a secolului al XIX
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
1995. Cipăianu, George, Vincențiu Babeș, Editura Facla, Timișoara, 1980. Ciurdariu, Ana; Pavel, Teodor, „Cronica Revoluției Franceze Într-un ziar contemporan din Transilvania (1789-1794)”, În Studii. Revistă de istorie, t. 23, 1970, nr. 1. Corlan-Ioan, Simona, Inventarea Africii Negre. Călătorii În imaginarul european al secolului al XIX-lea, Editura Dacia, Cluj-Napoca, 2001. Cornea, Paul, De la Alecsandrescu la Eminescu, Editura pentru Literatură, București, 1966. Cornea, Paul, Originile romantismului românesc, Editura Minerva, București, 1972. Cornea, Paul, Regula jocului, Editura Eminescu, București, 1980. Cosma, Aurel
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
În Apulum, XIX, 1981. Lăzărescu, Dan Amedeo, Imaginea României prin călători, vol. I-II, Editura Sport-Turism, București, 1985-1986. Le Bon, Gustave, Psihologia mulțimilor, Editura Anima, București, 1990. Le Goff, Jacques, Civilizația Occidentului medieval, Editura Științifică, București, 1970. Le Goff, Jacques, Imaginarul medieval, Editura Meridiane, București, 1991. Le Goff, Jacques, Pentru un alt Ev Mediu, vol. II, Editura Meridiane, București, 1986. Le Roy Ladurie, Emmanuel, Le territoire de l’historien, Gallimard, Paris, 1977. Lebrun, François, L’Europe et le monde. XVIe, XVIIe
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
The Hungarian Quarterly, 39, 1998, nr. 152. Mitu, Sorin; Gogâltan, Florin (coord.), Studii de istorie a Transilvaniei. Specific regional și deschidere europeană, Asociația Istoricilor din Transilvania și Banat, Cluj-Napoca, 1994. Mitu, Sorin; Gogâltan, Florin (coord.), Viață privată, mentalități colective și imaginar social În Transilvania, Asociația Istoricilor din Transilvania și Banat, Oradea-Cluj-Napoca, 1995-1996. Mitu, Sorin; Gogâltan, Florin (coord.), Interethnischeund Zivilisationsbeziehungen im siebenbürgischen Raum. Historische Studien, Verein der Historiker aus Siebenbürgen und dem Banat, Cluj-Napoca, 1996. Molnár, Gusztáv, Az erdélyi kérdés șProblema transilvanăț
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
Barițiu. Viața și activitatea sa, Editura Științifică, București, 1966. Neumann, Victor, Convergențe spirituale, Editura Eminescu, București, 1986. Neumann, Victor, Tentația lui Homo Europaeus. Geneza spiritului modern În Europa centrală și de sud-est, Editura Științifică, București, 1991. Nicoară, Simona, Istorie și imaginar. Eseuri de antropologie istorică, Presa Universitară Clujeană, Cluj-Napoca, 2000. Nicoară, Simona; Nicoară Toader, Mentalități colective și imaginar social. Istoria și noile paradigme ale cunoașterii, Presa Universitară Clujeană-Mesagerul, Cluj-Napoca,???????????? Nicoară, Toader, Transilvania la Începuturile timpurilor moderne (1680-1800). Societate rurală și mentalități
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]