113,729 matches
-
cărămizii, pe care lucea o pată de grăsime. Deci, si!" țipă maestrulă. Prozele grupate în De-ale tranziției (Măruntă cronică) nu par a se ridica, în ansamblu, la valoarea primelor. De data aceasta, intruziunea cotidianului e mult prea brutală, adăugând imaginilor o tușa cam groasă. Există desigur, excepții - și nu puține -, cum se întâmplă în momentul în care autorul pune în gură unor personaje fraze de tipul "De-asta s-a făcut Revoluție? Să stăm tot la cheremul conștiinței?", sau "De unde
Contrapunct by Dan Croitoru () [Corola-journal/Journalistic/17908_a_19233]
-
că excedată de numărul dentiștilor, profesorilor, ziariștilor, diriginților de poștă, profesorilor (lipsesc doar zarzavagiii și vidanjorii!) legea îi va lăsa în pace tocmai pe cei pe care-i viza primii: politicienii, lucrătorii serviciilor secrete, diplomații. Dacă n-aș avea o imagine relativ clară a autorilor acestei fraude de proporții, m-aș mulțumi să vorbesc despre încă una din ironiile sorții care ne împinge - pentru a câtă oară ? - în ridicol și abjecție. Că la noi, la nimenea: o lege care ar trebui
Bumerangul de catifea by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/17886_a_19211]
-
prezintă că pe niște aspiranți fără noroc la supremul titlu de postmoderniști) și aruncă și o "scurtă privire asupra literaturii anilor ^90". În plus, el discuta despre postmodernitate și postmodernism în lume. De altfel, cartea chiar așa începe, cu o imagine panoramica a civilizației secolului douăzeci, care a făcut necesară apariția unei noi literaturi. Perspectiva cosmică adoptată de exeget devine (involuntar) comică în momentul în care se ajunge la prezentarea eroilor postmodernismului românesc. După ce ne invită să privim Pământul de undeva
Mircea Cărtărescu, critic literar by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/17906_a_19231]
-
Perspectiva cosmică adoptată de exeget devine (involuntar) comică în momentul în care se ajunge la prezentarea eroilor postmodernismului românesc. După ce ne invită să privim Pământul de undeva, de pe Lună, prin telescopul imaginației lui teoretice, Mircea Cărtărescu apropie tot mai mult imaginea până când îi prinde în obiectiv pe Liviu Ioan Stoiciu și George Cusnarencu! Dacă nu am ști nimic despre valoarea scriitorilor (români și străini) inventariați de autorul studiului că promotori ai postmodernismului, am putea admira frumusețea în sine a demonstrației. Mircea
Mircea Cărtărescu, critic literar by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/17906_a_19231]
-
deosebit, intră, după părerea mea, într-o categorie aparte a literaturii. Prima parte intitulată "Vremea comparațiilor", cuprinde poeme închinate unui trup mistic, gata să se întrupeze sau să se dezintegreze. Goliciunea biblică, focul, sîngele, corpul și textul, iată cîteva dintre imaginile poetice dominante. Există și cîteva scrieri palimpsest dintre care se distinge o reinterpretare a "Cîntării cîntărilor" în care Sulamita este o "flacără pregătită/ pentru un zeu sălbatic, un trup/ coborît dintre lianele cerului". Prestidigitației profeților îi sînt dedicate versuri dintre
"Dublu click pe inimă" by C. Rogozanu () [Corola-journal/Journalistic/17195_a_18520]
-
și nici nu are intenția să depășească doctrinal comunismul către altceva." (41) Analiza dramaturgiei lui I.D. Sîrbu ca și aceea a rolului său de secretar literar al teatrului craiovean sînt libere de prejudecăți, bazate pe text și pe document. Chiar dacă imaginea finală va fi departe de aceea cu care ne obișnuiseră elogiile reverenței postume, autoarea nu poate fi bănuită de rea intenție, ci poate doar de o luciditate prematură în contextul unui complex al vinovăției încă netratat, indus în rîndurile cititorilor
Despre I.D. Sîrbu, altfel by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/17194_a_18519]
-
în afara Europei. Câțiva demagogi gureși, dotați cu microfoane și camere de luat vederi, slujind, mai pe față, mai pe din dos, o șleahtă de ex-activiști transformați, ca musca din poveste, în destinși oameni de afaceri, au făcut, în cutiile cu imagini colorate - și fac în continuare - treaba murdară a unor Miloșevici, Arkan sau Jirinovski.
Fanții catodici by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/17190_a_18515]
-
fie observat... De exemplu ritmul și dinamica unei ființe urcând o scară și ritmul și geometria scării în sine, ca într-o fotografie din Grecia (1961), apoi un om alergând reflectat în apa ce acoperă strada după ploaie, ca în imaginea surprinsă în spatele Gării Saint-Lazare din Paris (1932); un chip uman și un tablou, ca în două dintre fotografiile făcute în Spania, la Cordoba în 1933, sau o intersectare de linii drepte și curbe, în acord cu orientarea câtorva grupuri de
Henri Cartier-Bresson - "Pentru mine intuiția e capitală" by Despina Petecel Theodoru () [Corola-journal/Journalistic/17167_a_18492]
-
Raporturi în formă, după cum v-am mai spus; nu însă și psihologia. Și, dacă ea se relevă o dată cu formele? E dincolo de formă probabil. Forma contează... ...care nu e întotdeauna simetrică. Vă place asimetria? A! Nu! Simetria, simetria! Ritmul! Credeți că imaginea imortalizează spiritul, într-un fel? Și muzica face asta! Ceea ce mi se pare cumplit în lumea de azi e tehnologia, care ucide totul. Vreți să vă citesc acest text? L-am scris pentru catalogul unei expoziții de Fotografii și desene
Henri Cartier-Bresson - "Pentru mine intuiția e capitală" by Despina Petecel Theodoru () [Corola-journal/Journalistic/17167_a_18492]
-
merg... Înainte mergeam 15-20 de km în fiecare zi, timp de zeci de ani. Acum nu mai pot face asta. Merg zilnic 2-3 km, ca un exercițiu de respirație... Spuneți-mi, D-le Bresson, ce anume v-a oferit fotografia, imaginea, acțiunea de a surprinde oamenii în interioritatea lor profundă? Nu știu ce mi-a oferit. Mi-a permis să mă debarasez deschizând micul aparat. Te debarasezi scriind... ...să te debarasezi de afecte?! Da, să le dai o formă, ca o mărturie a
Henri Cartier-Bresson - "Pentru mine intuiția e capitală" by Despina Petecel Theodoru () [Corola-journal/Journalistic/17167_a_18492]
-
de convenție și de cod, specifice generației optzeci. Dacă în privința generației șaptezeci, Dumitriu are certe confluențe cu plasticienii reprezentativi ai acesteia, în privința generației optzeci el are legături mult mai strînse cu principiile ei generale, emanate mai curînd din zonele literaturii. Imaginea sa este oarecum textualistă prin asumarea ei ca o construcție convențională, în cadrul căreia modelul este privit cu detașare și recompus într-un plan strict cultural, uneori chiar cu accente livrești, însă pictorul nu părăsește coerența reprezentării și o anumită acuratețe
Tînărul Ion Dumitriu by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/17199_a_18524]
-
Dumitru Avakian S-a spus cu numeroase prilejuri, nu vom conteni să o repetăm, mai mult decât diplomații de profesie, artiștii noștri rămân în continuare adevărații ambasadori ai țării. Ambasadori de bună voință, ambasadori de "imagine", cum ne place să ne exprimăm în ultima vreme. Astfel sunt folosiți. Mulți o acceptă probând cea mai bună credință. Sunt folosiți dar nu sunt sprijiniți. Nici măcar pentru a li se asigura un statut social în limitele demnității. De cel
Orchestra Radio la Köln by Dumitru Avakian () [Corola-journal/Journalistic/17183_a_18508]
-
românilor au concertat, în Sala Filarmonicii, Orchestra RAI Torino, iar ulterior, Orchestra BBC Londra. Într-un asemenea context, dirijorul Horia Andreescu și Orchestra Națională Radio nu se reprezentau doar pe ei înșiși, nu reprezentau doar instituția Radioului bucureștean ci însăși imaginea noastră a tuturor, o imagine la care - oameni de rînd sau parlamentari, oameni de cultură sau oameni de afaceri - ținem cu toții, în importantă măsură. Este bine să menționăm acest lucru, din punct de vedere financiar, participarea românească a fost asigurată
Orchestra Radio la Köln by Dumitru Avakian () [Corola-journal/Journalistic/17183_a_18508]
-
Filarmonicii, Orchestra RAI Torino, iar ulterior, Orchestra BBC Londra. Într-un asemenea context, dirijorul Horia Andreescu și Orchestra Națională Radio nu se reprezentau doar pe ei înșiși, nu reprezentau doar instituția Radioului bucureștean ci însăși imaginea noastră a tuturor, o imagine la care - oameni de rînd sau parlamentari, oameni de cultură sau oameni de afaceri - ținem cu toții, în importantă măsură. Este bine să menționăm acest lucru, din punct de vedere financiar, participarea românească a fost asigurată integral de către partea germană. Resursele
Orchestra Radio la Köln by Dumitru Avakian () [Corola-journal/Journalistic/17183_a_18508]
-
ediție. Dispune de un număr de nu mai puțin de 33 de sponsori. Se realizează sub patronajul municipalității orașului și se adresează vârstelor dintre cele mai diferite. Inclusiv copiilor. Marcată de conceptul globalizării, tema actualului festival își propune prezentarea unei imagini largi privind peisajul muzical mondial. Temerară întreprindere! Participă colective orchestrale de renume de pe continentul nord-american, din Europa; de asemenea, pe afișe poți zări nume celebre precum Daniel Barenboim, Seiji Ozawa, Abbado, Semion Bychkov, James Conlon... muzică de largă diversitate stilistică
Orchestra Radio la Köln by Dumitru Avakian () [Corola-journal/Journalistic/17183_a_18508]
-
un cititor impenitent de ficțiuni literare, Să auzi forma unei tobe chiar și prin ecran e o sărbătoare. * În secțiunile de arte, am remarcat eseul lui Andrei Mladinescu despre tabloul lui Paul Klee, Ad Parnassum, subtil și convingător analizat cu imagini scanate alături (avantajul editării electronice e că poți separa și mări detalii după necesitățile demonstrației, făcînd vizibile, ca în Blow-up, elemente ascunse) și o pasionantă demonstrație a Teoremei lui Pasolini, făcută de Mihai Baron. Filmul de referință din 1968 e
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/17187_a_18512]
-
reprezintă laitmotivul Micului manual..? E, vorbind în termeni existențialiști, absurdul. Acea conștiință a unei existențe deposedate de finalitate, care inspiră o revoltă surdă, lipsită și ea de sens. Spaima nonsensului capătă o forță macabră: "Sînt și mai singur în apele imaginii reflectate, zgomotele bulevardului mă afundă într-o imensă torpoare, îmi aduc aminte de vieți netrăite, de clipe pendulatorii, de prietenii care s-au afișat prin ură sau dispreț pentru că torsiunea nașterii într-o zodie dublă mă pregătește pentru saltul de
Formele inadaptării by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17174_a_18499]
-
lemne și cărbune: stive și saci unul lîngă altul." Nihilismul conduce la o atrofiere a instinctului vital. Privată de atractivitate, imobilizată de absența oricărui îndreptar, a oricărei legi exterioare ei, existența se stinge, chiar dacă într-un ritual somptuos, făcînd loc imaginilor sfîrșitului. Poetul are viziunea unei morți universale, urmare a asumării absurdului: Cum va fi clima pe pămînt cînd eu nu voi mai scrie? Acum ca și altădată: aș vrea să fac ceva imposibil, să trăiesc o viață a altcuiva, să
Formele inadaptării by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17174_a_18499]
-
neostenită și înfrigurată a acestui "om-al-lenei", cum se definește cu încântare undeva, a rezultat un soi de jurnal cotidian, nocturn și liturgic, menit să-i aducă prin scrierea lui acea liniște a uitării dată sieși de contemplarea la nesfârșit a imaginilor propriei morți (apocalips, sfârșit) ca o vindecare temporară prin "ordinea cosmică a artei" de spaimele realității haotice ce nu-i dădeau niciodată pace." La rândul său, Mircea Martin explică în câteva fraze - care vor fi probabil de multe ori citate
Cine a fost Cristian Popescu? by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/17192_a_18517]
-
vieții este un mod de a gândi la fel pentru toți. Cuvintele îl exprimă cu atâta preciziune până când își pierd sensul inițial. Ele se golesc de propria lor semnificație, devin semne abstracte care nu mai cuprind în ele decât o imagine ștearsă a lucrurilor. Dar ceva rămâne în interiorul lor, - o indicație vagă a direcției spre care te miști sau zbori în raport cu puterea și cu dorința. Astfel cuvinte-scopuri ale vieții, cuvinte-program ca - reușită, realizare, satisfacție, fericire și chiar dragoste, plăcere, veselie, frumusețe
Programul nostru cel de toate zilele by Nicu Horodniceanu () [Corola-journal/Journalistic/17178_a_18503]
-
American Beauty. Cu excepția premiului pentru cea mai bună actriță (ratat de Annette Bening în favoarea unei uimitoare "outsider", Hillary Swank, într-un film curajos și cu buget mic, Boys don't cry), restul premiilor importante (cel mai bun film, regie, actor, imagine) le-a cucerit același American Beauty (vezi Rom. lit. nr. 8/2000). Fenomenul oferă o imagine pregnantă a schimbării de mentalitate și de gust, nu numai la nivelul Academiei, dar și la nivelul Americii... Indicele de așteptare, indicele de toleranță
Oscar 2000: Punga de plastic și statueta de aur by Eugenia Vodă () [Corola-journal/Journalistic/17200_a_18525]
-
outsider", Hillary Swank, într-un film curajos și cu buget mic, Boys don't cry), restul premiilor importante (cel mai bun film, regie, actor, imagine) le-a cucerit același American Beauty (vezi Rom. lit. nr. 8/2000). Fenomenul oferă o imagine pregnantă a schimbării de mentalitate și de gust, nu numai la nivelul Academiei, dar și la nivelul Americii... Indicele de așteptare, indicele de toleranță și indicele de luciditate s-au schimbat, în mod vizibil. La alte ediții, prezența unui film
Oscar 2000: Punga de plastic și statueta de aur by Eugenia Vodă () [Corola-journal/Journalistic/17200_a_18525]
-
stepa și orizonturile țărmului dobrogean, pe care am încercat să le descriu încă de la primele compoziții, deoarece am întrevăzut în ele înfățișarea întregii lumi și propria mea chemare. Îmi pare ciudat că, inițial, acest peisaj nu m-a însoțit prin imagini, dar mi s-a relevat, prin substanța muzicii. În epoca în care se formează stilul, depășind încercările mele școlare, ascultam pierdut armoniile unor Haendel, Bach, Wagner. Adesea, pe terasa din marginea mării a prietenei mele Sapho. Poate nu a fost
Pavel Chihaia - Dacă aș fi ascultat de comuniști, nu mai eram eu, eram un altul" by Ileana Corbea () [Corola-journal/Journalistic/17164_a_18489]
-
acest peocedeu Val Gheorghiu își camuflează ochiul moralist. Textele sale sunt fabule în toată regula. Repertoriul tematic este stabil: femeia frumoasă și bărbatul bătrân sau de condiție socială inferioară, dragostea imposibilă etc. Particularizarea se produce prin minuția extraordinară a descripției. Imaginile rezultate sunt puternic picturale: "Din dreapta trece, bătând cald cerul, o pasăre albă". Personajele însele își caută poze celebre în istoria picturii: "Mara Stambuliu, cum stă acum culcată, încercând, probabil să refacă poziția doamnei de Récamier din tabloul lui David" sau
Proze haiku by C. Rogozanu () [Corola-journal/Journalistic/17211_a_18536]
-
narator-personaj instabil psihic: " Apoi, în locul finalului cam desuet, în care însoțitorul lui Barcan (...) își descarcă pistolul în frumoasa Mara Stambuliu, aș spune altceva. Ce? Nu știu." Trecând peste tehnicile narative mai mult sau mai puțin desuete, putem savura în voie imagini prozastice din cele mai reușite. Spre exemplu un exemplu extraordinar de reflectare a frumuseții feminine: "Manole o cunoaște pe Zefi la o conferință: Chipul femeii oglindit în artele plastice. Ce caută cei doi la conferința asta? Cine știe? Oricum, există
Proze haiku by C. Rogozanu () [Corola-journal/Journalistic/17211_a_18536]