5,812 matches
-
o umanitate recunoscută ca failibilă, față de propriul eu încărcat de nedesăvîrșire. Ea este totodată o atitudine umană asemănătoare cu atitudinea divinului care, prin autorestrîngere, face cu putință lumea, dar care ne interpelează totodată din polul perfecțiunii sale. Toleranța anticipează sau imită îngăduința suverană a lui Dumnezeu (cf. Romani, 3, 26) e iradierea celui care se ridică deasupra diferențelor.3 în aspectul ei orizontal, virtutea umană a toleranței înseamnă să te restrîngi pe tine însuți pentru a răbda alteritatea străină, incomodă sau
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
după un model glandular sau alt model arhitectural de creștere [1,5,6]. Excluderea carcinomului cu celule renale se face imunohistochimic, ultimul fiind pozitiv pentru PAX8 și RCC [1]. Adenocarcinomul hepatoid. Este un neoplasm extrem de rar al veziculei biliare care imită îndeaproape carcinomul hepatocelular. Celulele neoplazice hepatoide pot fi marcate cu anticorpul HepPar 1 și, mai rar, cu α-fetoproteină [1,4]. Adenocarcinomul mucinos. Aceste neoplasme sunt mai frecvente la vezicula biliară decât la ductele biliare extrahepatice și sunt similare cu cele
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Dana Crişan () [Corola-publishinghouse/Science/92171_a_92666]
-
primul an de viață dobândește verticalitatea, În cel de-al doilea vorbirea, iar În cel de-al treilea se recunoaște pe sine dobândirea conștiinței de sine. In dezvoltarea sa, după asimilarea Eu-lui În jurul vârstei de trei ani, copilul Începe să imite adultul, punând astfel În practică cea mai valoroasa metoda de Învățare, experimentarea. Copilul are tendința naturală de a Învăța prin experimentare, tendință izvorâtă din Însăși calitatea de a fi om. Copilul Își creează singur propriile strategii de Învățare, pe care
CREATIVITATE ŞI PROGRES TEHNIC by GEORGE ŞTEFAN COMAN () [Corola-publishinghouse/Science/711_a_1012]
-
primul an de viață dobândește verticalitatea, În cel de-al doilea vorbirea, iar În cel de-al treilea se recunoaște pe sine dobândirea conștiinței de sine. In dezvoltarea sa, după asimilarea Eu-lui În jurul vârstei de trei ani, copilul Începe să imite adultul, punând astfel În practică cea mai valoroasa metoda de Învățare, experimentarea. Copilul are tendința naturală de a Învăța prin experimentare, tendință izvorâtă din Însăși calitatea de a fi om. Copilul Își creează singur propriile strategii de Învățare, pe care
CREATIVITATE ŞI PROGRES TEHNIC by GEORGE ŞTEFAN COMAN () [Corola-publishinghouse/Science/711_a_1012]
-
el pare un neadaptat la condițiile sociale existente. Conștient de menirea lui, el vrea totuși să creeze; masa i se opune pentru ca mai târziu să-i devină cu atât mai ascultătoare, cu cât i-a fost mai refractară la Început. Imită „noul” creat de inventator și astfel masa umană totală e transportată pe o treaptă mai Înaltă, unde iarăși continuă mișcarea de Înălțare. Continuitatea vieții sociale ar fi imposibilă fără această masă compactă de oameni pur imitativi, capabili de a dobândi
CREATIVITATE ŞI PROGRES TEHNIC by GEORGE ŞTEFAN COMAN () [Corola-publishinghouse/Science/711_a_1012]
-
inferioritate. De aceea, nici imitația nu este la Îndemâna oricui. Ea presupune o ruptură cu obișnuința. Numai obișnuința și rutina sunt o repetare uniformă, o „imitație de sine”, care nu cere efort. De aceea, omul realmente inferior este incapabil de a imita. Progresul nu vine, prin urmare, așteptându-l omul cu mâinile Încrucișate și nici nu-i poate fi dat din afară de altcineva. Orice tendințe ideale dispar din viața socială dacă se dă omului atâta ajutor din afară, Încât nu mai are
CREATIVITATE ŞI PROGRES TEHNIC by GEORGE ŞTEFAN COMAN () [Corola-publishinghouse/Science/711_a_1012]
-
el pare un neadaptat la condițiile sociale existente. Conștient de menirea lui, el vrea totuși să creeze; masa i se opune pentru ca mai târziu să-i devină cu atât mai ascultătoare, cu cât i a fost mai refractară la Început. Imită „noul” creat de inventator și astfel masa umană totală e transportată pe o treaptă mai Înaltă, unde iarăși continuă mișcarea de Înălțare. Continuitatea vieții sociale ar fi imposibilă fără această masă compactă de oameni pur imitativi, capabili de a dobândi
CREATIVITATE ŞI PROGRES TEHNIC by GEORGE ŞTEFAN COMAN () [Corola-publishinghouse/Science/711_a_1012]
-
inferioritate. De aceea, nici imitația nu este la Îndemâna oricui. Ea presupune o ruptură cu obișnuința. Numai obișnuința și rutina sunt o repetare uniformă, o „imitație de sine”, care nu cere efort. De aceea, omul realmente inferior este incapabil de a imita. Progresul nu vine, prin urmare, așteptându-l omul cu mâinile Încrucișate și nici nu-i poate fi dat din afară de altcineva. Orice tendințe ideale dispar din viața socială dacă se dă omului atâta ajutor din afară, Încât nu mai are
CREATIVITATE ŞI PROGRES TEHNIC by GEORGE ŞTEFAN COMAN () [Corola-publishinghouse/Science/711_a_1012]
-
după al cărui tipar gramatical trebuie să construiască exemplele proprii. Deși exemplificarea prin analogie constă în construirea unor exemple care au un alt conținut decât al modelului, dar care cuprind aceleași forme și raporturi gramaticale, există adeseori tendința de a imita modelul și din punctul de vedere al conținutului. Exercițiile de exemplificare prin analogie activizează mijloace de exprimare existente în fondul pasiv al elevilor și oferă posibilitatea de a corecta greșeli de topică. Cerința poate fi exprimată prin enunțuri de tipul
Reprezentativitatea exerciţiilor de limbă pentru formarea competenţelor de comunicare by Carcea Mariana, Haraga Ana, Luchian Didiţa () [Corola-publishinghouse/Science/91830_a_92362]
-
în mod obligatoriu, două noțiuni fundamentale, respectiv: modelul și modelarea. Modelul - un mijloc pentru cunoașterea unui obiect, fenomen sau a unui sistem. Cerghit denumește modelul ca un „rezumat al construcției artificiale bazate pe raționament de analogie și deductiv”. Un model imită pe alt plan și în altă formă originalul. Modelul este analog al originalului dar nu pentru totalitatea caracterelor sale, ci numai pentru acelea care sunt originale. Modelarea - metodă de studiere a unui obiect sau fenomen cu ajutorul modelelor. Pentru toate tipurile
VOLEI. Bazele teoretice şi metodice ale jocului by Mârza Dănilă Dănuț () [Corola-publishinghouse/Science/91684_a_92843]
-
pentru ocuparea unui loc cât mai bun în amfiteatrul P.6, care în prezent îi poartă numele (că și Cabinetul de matematică situat în proximitatea acestuia). Cursurile sale aveau întotdeauna o notă de originalitate pe care nu putea să o imite nimeni. Întotdeauna găsea metodă cea mai adecvată, iar la sfarsitul fiecărui an universitar preda un capitol nou care sporea interesul studenților (de la Electro) prin originalitatea subiectului ales. Discret dar constant, a contribuit la dezvoltarea învățământului matematic românesc. La cursul de
Volum memorial dedicat foştilor profesori şi colegi by Alexandru Cărăuşu, Georgeta Teodoru () [Corola-publishinghouse/Science/91776_a_92841]
-
două enunțuri în unul singur și de a pune astfel în evidență un ethos ludic. Captare și subversiune În schimb, fenomenul ia o cu totul altă dimensiune cînd nu este vorba de a parazita un fragment izolat, ci de a imita totalitatea unui text sau a unui gen discursiv. Se iese astfel din cadrul limitat al aluziei. În acest caz, se întîmplă rar ca relația între imitant și imitat să fie pur ludică. Ea permite discursului imitant să-și construiască propria identitate
Analiza textelor de comunicare by Dominique Maingueneau [Corola-publishinghouse/Science/885_a_2393]
-
cînd nu este vorba de a parazita un fragment izolat, ci de a imita totalitatea unui text sau a unui gen discursiv. Se iese astfel din cadrul limitat al aluziei. În acest caz, se întîmplă rar ca relația între imitant și imitat să fie pur ludică. Ea permite discursului imitant să-și construiască propria identitate. Așa se întîmplă cînd un slogan imită un proverb " Cîinii latră, Lee Cooper trec" (cf. proverbului "Cîinii latră, caravana trece"), "Micile Visseaux fac marile lumini" (cf. "Micile
Analiza textelor de comunicare by Dominique Maingueneau [Corola-publishinghouse/Science/885_a_2393]
-
gen discursiv. Se iese astfel din cadrul limitat al aluziei. În acest caz, se întîmplă rar ca relația între imitant și imitat să fie pur ludică. Ea permite discursului imitant să-și construiască propria identitate. Așa se întîmplă cînd un slogan imită un proverb " Cîinii latră, Lee Cooper trec" (cf. proverbului "Cîinii latră, caravana trece"), "Micile Visseaux fac marile lumini" (cf. "Micile pîrîuri fac marile rîuri"). Aici imitația este purtătoare de sens: pentru slogan, proverbul constituie un fel de ideal, căci orice
Analiza textelor de comunicare by Dominique Maingueneau [Corola-publishinghouse/Science/885_a_2393]
-
căci orice slogan aspiră să aibă autoritatea proverbului, să fie universal cunoscut și acceptat de totalitatea locuitorilor unei limbi, astfel încît să fie utilizat în orice împrejurare. A vorbi de "imitație" este însă prea vag, căci un discurs poate să imite un altul utilizînd două strategii opuse: captarea și subversiunea. A capta un text înseamnă a-l imita mergînd în același sens cu el. Este cazul sloganului care imită un proverb: primul se străduiește să capteze în beneficiul său valoarea pragmatică
Analiza textelor de comunicare by Dominique Maingueneau [Corola-publishinghouse/Science/885_a_2393]
-
unei limbi, astfel încît să fie utilizat în orice împrejurare. A vorbi de "imitație" este însă prea vag, căci un discurs poate să imite un altul utilizînd două strategii opuse: captarea și subversiunea. A capta un text înseamnă a-l imita mergînd în același sens cu el. Este cazul sloganului care imită un proverb: primul se străduiește să capteze în beneficiul său valoarea pragmatică a celui de-al doilea. Există, în schimb, subversiune atunci cînd textul care imită vizează să-l
Analiza textelor de comunicare by Dominique Maingueneau [Corola-publishinghouse/Science/885_a_2393]
-
vorbi de "imitație" este însă prea vag, căci un discurs poate să imite un altul utilizînd două strategii opuse: captarea și subversiunea. A capta un text înseamnă a-l imita mergînd în același sens cu el. Este cazul sloganului care imită un proverb: primul se străduiește să capteze în beneficiul său valoarea pragmatică a celui de-al doilea. Există, în schimb, subversiune atunci cînd textul care imită vizează să-l discrediteze pe cel imitat, caz în care asistăm la o strategie
Analiza textelor de comunicare by Dominique Maingueneau [Corola-publishinghouse/Science/885_a_2393]
-
înseamnă a-l imita mergînd în același sens cu el. Este cazul sloganului care imită un proverb: primul se străduiește să capteze în beneficiul său valoarea pragmatică a celui de-al doilea. Există, în schimb, subversiune atunci cînd textul care imită vizează să-l discrediteze pe cel imitat, caz în care asistăm la o strategie de parodie. Genuri discursive și texte atestate Fie că este vorba de a capta sau de a submina, imitația poate să se raporteze la două planuri
Analiza textelor de comunicare by Dominique Maingueneau [Corola-publishinghouse/Science/885_a_2393]
-
acționează invers discursului publicitar: ei atacă orice formă de discurs stereotip, de opinie comună, în timp ce publicitatea caută, în general, să confirme stereotipurile. 4. De la subversiune la ironie Polifonie și ironie În cazurile de subversiune pe care le-am expus, enunțiatorul "imită" un text sau un gen pentru a-l discredita. El se opune celui pe care îl descalifică, pentru a-și pune în valoare propria enunțare. Poate însă să existe subversiune fără contestarea unui gen sau text prealabil: în acest caz
Analiza textelor de comunicare by Dominique Maingueneau [Corola-publishinghouse/Science/885_a_2393]
-
față de întreaga creațiune, cu ordinea, solidaritatea și varietatea ei esențială. (Uneori Iisus, deși acceptat ca Mântuitor, nu e socotit și Dumnezeu, sau Creator al Lumii). Dacă-i așa, indivizii pot forma cu Iisus tot atâtea comunități izolate, care să nu imite și să nu transfigureze solidaritatea naturală a făpturilor din ordinea creațiunii. lată de ce Nichifor Crainic expune doctrina sa despre Biserică nu în imediată legătură cu doctrina despre Iisus Hristos ca Mântuitor, ci după ce tratează despre creațiunea lumii, adică după ce arată
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
Afară de aceasta, jocul copilăresc ni se pare nouă joc; în realitate e un lucru grav, executat cu seriozitatea cu care oamenii maturi își îndeplinesc sarcinile lor. într-un singur caz am putea admite această ipoteză: atunci când copiii, care se joacă imitând lucrurile serioase ale părinților, ar sluji de analogie geniilor care, ca niște copii ai lui Dumnezeu, creatorul tuturor lucrurilor, ar năzui să-i semene creând capodopere. Dar această idee nu face parte din ipoteza pomenită. Nici una din aceste încercări de
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
dar e nevoită să pună în locul ei un simulacru oarecare. Aceste simulacre revoluționare, ce vor să suplinească religia, sunt cele mai grotești forme caricaturale pe care le oferă cultura modernă. Sistemul l-a inventat marea Revoluție franceză, pentru a-l imita în vremea noastră bolșevismul rus și cel spaniol și nu mai puțin sângerosul călău antireligios, care a fost Kemal Ataturk. Revoluția franceză a creat un tipic al caricaturii ateiste, care se începe cu schimbarea calendarului „pentru a suprima Duminica”, se
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
la el ca la un concept gol de sens, care n-o ajută cu nimic. În ce privește frumosul natural și frumosul artistic, estetica filosofică vedea între ele o legătură de unitate, considerând frumosul naturii ca pe ceva anterior, pe care îl imită sau din care derivă frumosul artistic. Teologia are, credem și aici un cuvânt de spus. Estetica modernă însă refuză să acorde frumuseții naturii vreo calitate estetică. Iar dacă i-o acordă câteodată, calitatea estetică a frumuseții naturii n-ar avea
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
6). Lumea creată e astfel capodopera artistică a lui Dumnezeu, în care bunătatea și frumusețea sunt unul și același lucru. Din formele ei strălucitoare, gândirea teologică lămurește strălucirea fără formă și mai presus de lume a Creatorului și tot astfel, imitând această metodă a teologiei afirmative, estetica lămurește din opera de artă însușirile geniului care a plăsmuit o, în sine sau în Dumnezeu, frumosul, după Dionisie, „e veșnic, invariabil și neschimbabil; fără naștere, fără moarte, fără dezvoltare sau micșorare. El nu
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
idei magnifica frumusețe a naturii. E foarte adevărat că natura poate fi considerată cu un ochi educat artistic. Acesta e însă cazul unei minorități rafinate de cultură. El nu se aplică la aspectele mărețe ale naturii, care sunt imposibil de imitat în artă, ci la porțiuni foarte reduse din ea. Amintirea artei te face să le guști mai amănunțit nuanțele, adică să apreciezi pe o scară minoră ceva din frumusețea imensă a naturii. Dar inversul acestei idei e și mai adevărat
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]