10,350 matches
-
Winckelmann, Joachim, Windisch, G. von, X Xsavier, Francisco, Z Zagurović, Jerolim, Zamfirescu, Dan, Zamoyski (cancelar), ZĂpolya, Ioan, Zewi, Sabbatai, Zöllner, J. F., Zub, Al, Zumthor, Paul, Zweig, St., Zwingli, Zygmunt cel Bătrân, Pentru îmbogățirea perspectivei asupra mișcării culturale luminist-romantice de inspirație germano-franceză vezi volumele mele Victor Neumann Ideologie și Fantasmagorie (Polirom, Iași 2001), Neam, Popor sau Națiune ed. a II-a, (Curtea Veche, București, 2005), precum și volumul aflat în pregătire la Editura Polirom, Originile intelectuale ale României moderne. Leo Frobenius, Paideuma
Tentaţia lui homo europaeus. Geneza ideilor moderne în Europa Centrală şi de Sud-Est by Victor Neumann () [Corola-publishinghouse/Science/2253_a_3578]
-
și soluții. Marile simboluri universale trimit întotdeauna la istorii individuale. Cu toții suntem, într-un moment din viața noastră, Oedip, Scufița Roșie sau Tantal. Experiențele lor și încercările prin care trec sunt și ale noastre. Cheie de boltă a psihoterapiei, de inspirație psihanalitică sau nu, libera asociere se bazează pe afirmarea unor înlănțuiri de reprezentări simbolice, care explică faptul că o idee este legată real sau psihic de o a doua idee, la rândul ei legată de o a treia idee etc.
[Corola-publishinghouse/Science/2328_a_3653]
-
Este protector, reconfortant. Apărând în vis, pieptul bărbatului poate exprima nevoia de a fi protejat și hrănit afectiv sau spiritual. Plămân Pentru că sunt implicați în respirație, plămânii simbolizează schimburile dintre exterior și interior și ciclul morții și renașterii. Respirația presupune: - inspirația, asociată cu pătrunderea energiei și cu purificarea; - expirația, asociată cu eliberarea, expulzarea energiei impure, dar și cu moartea. În plan psihologic, respirația este strâns legată de registrul emoțional: ne ținem respirația când ne este frică, expirăm adânc atunci când ne simțim
[Corola-publishinghouse/Science/2328_a_3653]
-
cu simbolistica aerului, care, dintre cele patru elemente (împreună cu apa, focul și pământul), este cel mai subtil. Nu poate fi prins, văzut etc. Această specificitate îl asociază în mod evident cu principiul cosmic și spiritual. Aerul este atât elementul încorporat (inspirație), cât și elementul respins (expirație). Totuși, nu ni-l putem însuși. Nu este destinat să fie păstrat. Evocă libertatea, fluiditatea și schimbul, opuse întemnițării, rigidității și conservării. Singurul element ne-materializat, reprezintă mentalul, gândurile și inconștientul. La fel ca vântul
[Corola-publishinghouse/Science/2328_a_3653]
-
găsești nici un răspuns. Coridorul unei redacții nu este un punct de observație prea bun. Neștiind prea multe despre meseria de jurnalist, ajungi repede la o concluzie ușor derutantă: în redacția unui ziar, toată lumea pare ocupată - oamenii se plimbă, își caută inspirația, ies la o cafea și la o țigară, discută în grupuri restrânse ultimele bârfe, ultimele noutăți. Degeaba insiști - nimeni nu te ia în seamă. Ziariștii au alte treburi, mult mai importante. Îți aruncă o privire grăbită, indiferentă, vag disprețuitoare, și
Tehnici de redactare în presa scrisă by Sorin Preda () [Corola-publishinghouse/Science/2252_a_3577]
-
a publica un articol și un program generos, fără o oră anume de venire sau de plecare. Rigorile meseriei, munca în echipă, stresul și invidiile colegilor, șicanele șefilor și alergătura după un interviu în exclusivitate, criza de subiecte și de inspirație, presiunea termenului limită, teama unui eventual proces de calomnie - toate acestea sunt bine ascunse, nu se văd din afara redacției. Sfatul nostru este pe cât de simplu, pe atât de sincer: cine dorește să lucreze în presă trebuie să se gândească de
Tehnici de redactare în presa scrisă by Sorin Preda () [Corola-publishinghouse/Science/2252_a_3577]
-
din cărți. Este suficient să ai o fire dinamică și curioasă, să fii băgăreț și să ai surse privilegiate de informație într-un domeniu sau altul. Mare eroare! Scriitura de presă nu este doar o problemă de talent și de inspirație. Ea presupune efort, rigoare și disciplină. Într-un cuvânt, presupune o bună și temeinică știință a gestionării cuvântului. Un ziarist adevărat trebuie să aibă conștiința scrisului. Un singur cuvânt, o singură virgulă chiar, poate schimba soarta lumii, poate ucide sau
Tehnici de redactare în presa scrisă by Sorin Preda () [Corola-publishinghouse/Science/2252_a_3577]
-
nu șterge cu adevărat prima impresie lăsată cititorului. Meseria de ziarist presupune, printre multe altele, un adânc respect pentru cuvântul scris și o morală pe măsură. Ar fi o naivitate de neiertat să lași articolele tale pe seama întâmplării sau a inspirației de moment. Scrisul corect și responsabil se poate deprinde și exersa în deplină cunoștință de cauză. În această meserie, niciodată nu poți spune că știi destul. Gazetăria se învață toată viața. Iată de ce, fără a fi un manual în adevăratul
Tehnici de redactare în presa scrisă by Sorin Preda () [Corola-publishinghouse/Science/2252_a_3577]
-
ci o alăturare coerentă și bine structurată de ziariști, cu personalitatea, sensibilitatea, creativitatea și subiectivitatea lor. Ziarul nu este un implacabil „pat al lui Procust”, dar nici un spațiu tipografic aflat la bunul-plac al oricui, un loc al experimentului și al inspirației de moment. Dimpotrivă, în ciuda oricărui efort de originalitate, jurnalistul tânăr trebuie să deprindă și să respecte cerințele de bază, alfabetul scriiturii de presă. 2.1. Lizibilitatea Când spui „articol de presă”, te gândești la simplitatea lecturii, la un text pe
Tehnici de redactare în presa scrisă by Sorin Preda () [Corola-publishinghouse/Science/2252_a_3577]
-
cuvintele cele mai puternice, dar să ținem cont și de contextul în care le folosim, de eventualele conotații - ironice, negative etc. -, care se potrivesc sau nu intențiilor noastre discursive. Atunci când elaborăm un text, ne lăsăm duși de valul plăcut al inspirației. Se întâmplă uneori să ezităm în dreptul unui cuvânt - fie pentru a evita o asonanță neplăcută, fie negăsind cuvântul cel mai apropiat de ceea ce vrem noi să spunem. Ezităm deci între: colț, ungher și cotlon, alegându-l pe cel din urmă
Tehnici de redactare în presa scrisă by Sorin Preda () [Corola-publishinghouse/Science/2252_a_3577]
-
finalmente sinestezică. Ea combină simțurile, oricât ar părea de nerealist: „muzica mă lovea în stomac...”, „avea o figură acră”. c) Registrul stilistic. Chiar dacă presupune în mod obligatoriu relatarea de la fața locului, descrierea este, până la urmă, o chestiune de stil. Talentul, inspirația, simțul nuanței verbale, echilibrul și buna măsură, creează un construct aparte, greu imitabil, care definește darul cel mai de preț al unui reporter: stilul personal, marca lui stilistică. Forțând o butadă de inspirație biblică, putem spune că, în descriere, totul
Tehnici de redactare în presa scrisă by Sorin Preda () [Corola-publishinghouse/Science/2252_a_3577]
-
până la urmă, o chestiune de stil. Talentul, inspirația, simțul nuanței verbale, echilibrul și buna măsură, creează un construct aparte, greu imitabil, care definește darul cel mai de preț al unui reporter: stilul personal, marca lui stilistică. Forțând o butadă de inspirație biblică, putem spune că, în descriere, totul este permis, dar nu totul este de folos. Prin urmare, o bună descriere refuză scheme și idei preconcepute. Adeseori, stilul personal se creează chiar prin încălcarea unor reguli. Să luăm ca exemplu una
Tehnici de redactare în presa scrisă by Sorin Preda () [Corola-publishinghouse/Science/2252_a_3577]
-
manifestă în două feluri: nu mai poți scrie dacă nu ai un termen limită (cazul ziariștilor bătrâni) și nu găsești fraza de început (cazul debutanților). Simptomele acestei angoase sunt ușor de identificat: neliniște sau chiar panică, oboseală cronică, lipsă de inspirație etc. Este inutil să repetăm greșelile săvârșite de alții. Dacă nu putem învăța un model de depășire a marilor dificultăți ce apar în elaborarea unui text, măcar să ținem cont de experiența altora. De Broucker (1995, p. 26) ne oferă câteva
Tehnici de redactare în presa scrisă by Sorin Preda () [Corola-publishinghouse/Science/2252_a_3577]
-
presă. Chiar și în aceste condiții, tânărul ziarist simte nevoia unei înțelegeri minime a mecanismelor constitutive ale unui articol. Greșesc cei care spun: „Scriu așa cum îmi vine. Dacă mă gândesc prea mult la teorie, îmi pierd prospețimea”. Mizând exclusiv pe inspirație și talent, riscăm să deschidem larg porțile amatorismului, a scălâmbăielilor cu pretenții de originalitate. Mult mai precaut este să ne gândim înainte la ceea ce vom scrie, să punem în ordine pașii pe care îi avem de urmat, lăsând loc - desigur
Tehnici de redactare în presa scrisă by Sorin Preda () [Corola-publishinghouse/Science/2252_a_3577]
-
la fața locului, se aseamănă mult cu relatarea. Lipsește doar evenimentul, informația de la care se pleacă. Atemporal întrucâtva, reportajul de atmosferă trebuie doar să precizeze de la început locul (parc, gară, festivalul berii etc.). În rest, totul depinde de talentul și inspirația ziaristului. Salturile de la o observație la alta, intercalarea unor scene de viață etc. intră în regulile genului. Importantă este expresivitatea descrierii și mai puțin coerența de structură a textului. Scurtimea textului (o filă), cât și libertățile stilistice oferite ziaristului ne
Tehnici de redactare în presa scrisă by Sorin Preda () [Corola-publishinghouse/Science/2252_a_3577]
-
intercalarea unor scene de viață etc. intră în regulile genului. Importantă este expresivitatea descrierii și mai puțin coerența de structură a textului. Scurtimea textului (o filă), cât și libertățile stilistice oferite ziaristului ne îndeamnă să spunem că, în acest caz, inspirația este mai importantă decât organizarea textului. Feature. Gen mult mai liber și mai literar decât știrea, feature desemnează un text lejer, menit să însenineze, să amuze cititorul. Nu se confundă cu genul umoristic (bilet, ecou), în ciuda anecdotelor, a constatărilor ironice
Tehnici de redactare în presa scrisă by Sorin Preda () [Corola-publishinghouse/Science/2252_a_3577]
-
Gestionarea paragrafului Tânărul ziarist trebuie să fie deja iritat. Prea multe reguli - va zice el; prea multe rigori și tipologii. Încet, dar sigur, se prefigurează un întreg tablou jurnalistic. Este el cu adevărat important? Ce facem cu talentul și cu inspirația de moment? Respectând mulțimea regulilor, nu cumva îngrădim personalitatea ziaristului și îl transformăm într-un simplu funcționar al scrisului? Tot secretul unui text reușit stă în echilibru și dreaptă măsură. Stă în disciplina conținută a scrisului. Dincolo de exigențe, cititorul trebuie
Tehnici de redactare în presa scrisă by Sorin Preda () [Corola-publishinghouse/Science/2252_a_3577]
-
mai revenise în Lancrăm, sau cel puțin așa declarau bătrânii. Ar fi trebuit să revin la redacție în cea mai umilitoare postură pe care și-o poate imagina vreodată un ziarist: „Îmi pare rău, nu am găsit nimic”. Brusc, mantia inspirației m-a mângâiat pe creștet și am decis să schimb tema reportajului și să caut un alt unghi de atac - să scriu despre cât de uitat este Lucian Blaga în satul său; și credeți-mă că am avut ce spune
Tehnici de redactare în presa scrisă by Sorin Preda () [Corola-publishinghouse/Science/2252_a_3577]
-
termin? Ce păstrez, ce elimin din documentare? Orice metodă este bună dacă duce la un rezultat mulțumitor. Unii zăbovesc foarte mult asupra începutului, schimbând succesiv variante și chiar mai multe unghiuri de atac. Apoi lasă textul să curgă, mizând pe inspirație și experiență. Alții, dimpotrivă, nu pot scrie până nu își detaliază în prealabil planul pe care îl au de urmat. Până la urmă, totul depinde de obiceiuri, de mici superstiții, de felul de a fi. Tot secretul reușitei unui articol stă
Tehnici de redactare în presa scrisă by Sorin Preda () [Corola-publishinghouse/Science/2252_a_3577]
-
stilistice a ziarului și al eventualelor concurențe semantice care pot apărea între titlurile din aceeași pagină. Să spunem de la început că nu există o anume tehnologie a unui titlu bun. În reușita unui titlu, intervin o mulțime de imponderabile: de la inspirația ziaristului, până la stilul publicației. Prin urmare, sfaturile noastre sunt orientative, ele vizând mai ales erorile și primejdiile ascunse. Să nu fie prea lung. Teoria indică o medie de 7 cuvinte pentru titlu. Cifra este, desigur, discutabilă și putem oricând încălca
Tehnici de redactare în presa scrisă by Sorin Preda () [Corola-publishinghouse/Science/2252_a_3577]
-
să căutăm a-l include într-o formulă dinamică, puternică și contrastantă. Foarte bun este paradoxul și jocul de cuvinte subtil, în măsura în care stilul ziarului permite așa ceva. Căutați mai multe formule care să includă cuvântul (expresia) cheie. În cazul în care inspirația vă trădează, stabiliți o serie de sinonime ale cuvântului cheie. Un alt cuvânt vă poate readuce inspirația, depășind blocajul de moment. Evitați în titlu cifre, nume de instituții, precizii inutile. Scurtați cât se poate funcția persoanei. Academician poate fi suficient
Tehnici de redactare în presa scrisă by Sorin Preda () [Corola-publishinghouse/Science/2252_a_3577]
-
jocul de cuvinte subtil, în măsura în care stilul ziarului permite așa ceva. Căutați mai multe formule care să includă cuvântul (expresia) cheie. În cazul în care inspirația vă trădează, stabiliți o serie de sinonime ale cuvântului cheie. Un alt cuvânt vă poate readuce inspirația, depășind blocajul de moment. Evitați în titlu cifre, nume de instituții, precizii inutile. Scurtați cât se poate funcția persoanei. Academician poate fi suficient pentru a înlocui șirul de grade universitare: Prof. univ. dr. ing. etc” Câteodată, acest defect se poate
Tehnici de redactare în presa scrisă by Sorin Preda () [Corola-publishinghouse/Science/2252_a_3577]
-
Recitind textul, vom găsi o formulare mai interesantă, care să ne placă și să ilustreze - cât de cât - subiectul, miza articolului etc. Chiar dacă nu ați găsit un titlu grozav, nu vă impacientați. Cereți ajutorul unui coleg sau lăsați să intervină inspirația de moment a șefului. Cineva din afară va avea o privire mult mai lucidă și mai eficientă. Îndoielnice și riscante sunt titlurile cu rimă. Dau o tentă literară sau prea jucăușă textului. Îndoielnice sunt și titlurile care folosesc jocurile de
Tehnici de redactare în presa scrisă by Sorin Preda () [Corola-publishinghouse/Science/2252_a_3577]
-
este vorba și unde a avut loc evenimentul? Iată de ce nu trebuie să disprețuim acele rânduri stinghere ce însoțesc o fotografie. Atribut al secretarului de redacție, legenda se concepe în ultima fază a elaborării ziarului. Presiunea timpului sau lipsa de inspirație pot fi compensate printr-o decizie de moment și un truc simplu (de pildă, să apropiem grafic fotografia de titlu). Chiar dacă nu avem legendă, uneori, titlul poate fi un bun substitut, explicând suficient ilustrația. Legenda devine obligatorie în cazul fotografiilor
Tehnici de redactare în presa scrisă by Sorin Preda () [Corola-publishinghouse/Science/2252_a_3577]
-
de lectură este susținută de celelalte elemente de titrare (vezi De Broucker, 1995, p. 83). (2) „Dacă un titlu incitativ nu funcționează, atunci poate fi eliminat. El nu se programează și nici nu se fabrică pe bandă rulantă. Presupune multă inspirație, «un salt calitativ». E vorba despre combinații noi de cuvinte și de idei [...] Un bun titlu incitativ trebuie să conțină mult suspans, surpriză, poezie, viață sau plăcere intelectuală. Punctul de plecare poate fi un cuvânt-cheie, simbolizând evenimentul, situația, povestea. «În
Tehnici de redactare în presa scrisă by Sorin Preda () [Corola-publishinghouse/Science/2252_a_3577]