4,649 matches
-
Omul de zăpadă, publicată de revista „Luminița”. Aceluiași domeniu îi sunt circumscrise prima carte de proză, Țara păpușilor (1988), și volumul Fetițele poartă rochițe roz (1995). În interval se inserează romanul de dragoste Compoziție la patru mâini (1991), a cărui intrigă este continuată în Intrarea oprită (1995). Din exersarea alternativă a genurilor decurge consolidarea tehnicii de compoziție, la început marcată de discrepanțe frustrante între intenții și realizări, apoi, treptat, din ce în ce mai organizată. Literatura pentru copii îi dă autoarei posibilitatea de a schița
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289905_a_291234]
-
al doilea se înscrie în strategia de reconversie politică și xenofobă a membrilor elitei comuniste care, în Iugoslavia, în URSS și-n alte părți mizează pe acest artificiu populist pentru a-și păstra locul. Intervine apoi, în al treilea rînd, intriga clasică a intelectualilor care, copleșiți de tulburarea înconjurătoare, folosesc ocazia pentru a ocupa locuri conducătoare în perspec-tiva noii stări de lucruri, ignorînd faptul că alții vor plăti pentru ei prețul acestei intreprinderi. În fine, cel de-al patrulea factor face
by GUY HERMET [Corola-publishinghouse/Science/968_a_2476]
-
Gazeta Bucovinei”, „Revista politică” ș.a. Ales deputat în Parlamentul de la Viena (1897), devine și redactor al publicației „Foile legilor imperiale”. Ca deputat în Dieta Bucovinei, activează cu dăruire, fiind un talentat orator și organizator al Partidului Național Român. În urma unor intrigi, trece în România (1901) și se afirmă în domeniul istoriei dreptului românesc. La doar două luni după ce fusese ales membru corespondent al Academiei Române, se sinucide în împrejurări obscure. Impresionați de poezia, dar mai ales de soarta lui R., St. O.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289288_a_290617]
-
mult biografică și memorialistică, valorizînd, cu precădere, mărturiile marilor nume ale vremii, de la Churchill la Gomulka, de la Nixon la Jaruzelski, sau apelînd constant la interviurile realizate de Teresa Toranska cu staliniștii polonezi. Relatarea sa conține o factualitate copleșitoare, regrupată În jurul intrigilor politice, Însoțită de convingătoare inventare ori statistici. Autorul probează Însă și reale calități narative, intervenind În cursul evenimentelor cu anticipări, anecdote, simboluri, portrete entuziaste, confesiuni tîrzii sau accente moralizatoare. Bine cunoscutele tablouri de epocă (viața studențească, starea agriculturii, migrația urbană
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
de ambele sexe vorbesc despre agresiuni indirecte diferite. Bărbații raportează agresiuni indirecte brutale, adesea personale într-un cadru relațional (de exemplu, o evaluare profesională incorectă). Femeile se consideră mai degrabă victimele manipulărilor sociale (de exemplu, a fi obiectul unor false intrigi). Rezultatele cercetărilor arată că modul de manifestare a agresivității este cel care se schimbă în funcție de vârstă și nu tendința. Dacă bărbații folosesc din ce în ce mai puțin agresivitatea directă odată cu înaintarea în vârstă, femeile își păstrează tot mai mult înclinația pentru agresivitatea indirectă
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
polifonică, bazată pe succesiunea vocilor narative ale personajelor: Roua Caraoglu - studentă la fără frecvență și lucrătoare într-o tipografie, Ozana Orghidan - studentă și jurnalist la revista „Universitas”, Șerban Magiru - inginer. Remarcabilă este și strategia regizorală, cvasiteatrală, de desfășurare a unei intrigi tradiționale (vechiul „triunghi” amoros): confesiunile fiecărui personaj se derulează în spațiul izolat al unui golf, într-un peisaj de amurg care, alături de dinamica sentimentală (subiectul propriu-zis al prozei), oscilând între pasiune paroxistică și gelozie maladivă, ar părea că provine din
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288261_a_289590]
-
Instinctul criminal al polemicii despre care vorbea, într-un interviu cu Paul Rabinow, istoricul născut la Poitiers. Abolirea funcției și a mitologiei social-politice de autor este una utilă. De ce? Pentru că această funcție, însoțită de o permanentă mitologie, este responsabilă de intriga modernă punctul de formare al istoricismelor și al conflictelor social-politice, al luptelor între oameni. Ceea ce contează nu este atât Cine vorbește?, ci Ce spune?/ Ceea ce se spune despre un anume subiect, autor, idee? O mutație epistemică de la polul auctorial la
Foucault, cunoaşterea şi istoria by Lucian-Mircea Popescu [Corola-publishinghouse/Science/1446_a_2688]
-
la cel inter- și a-personal. Acest "spus" nu îl vom înțelege decât relaționat cu o evidență concretă și verificabilă și/sau în relație cu acele condiții de viață în care un om gândește și acționează. Acest "Cine?" este însăși intriga în Istorie și în Politică, ce nu se dezvoltă decât într-o relație mentală, socială cu ceilalți. Abolirea lui " Cine vorbește?" acest simbol al unei aroganțe pseudo-liberale! se dovedește a fi nu numai o condiție de igenă mentală, dar și
Foucault, cunoaşterea şi istoria by Lucian-Mircea Popescu [Corola-publishinghouse/Science/1446_a_2688]
-
regimuri ale societății și ale politicii moderne. Acțiunile politicienilor și scrierile istoricilor nu ar fi de dorit să fie influențate sau manipulate de această formulare de retorică de doi lei: "Cine vorbește?". Să-i lăsăm pe scriitori să-și dezvolte intriga în operele lor. Noi, ca oameni ai concretului, ai practicii și ai realității, vom vorbi despre altceva dincolo de un "Cine?". Întotdeauna intelectualii media, mai ales acei intelectuali profund integrați tradiției unui intelectualism modern desuet, care doar învață să instrumentalizeze cuvinte
Foucault, cunoaşterea şi istoria by Lucian-Mircea Popescu [Corola-publishinghouse/Science/1446_a_2688]
-
inspirație pentru gândirea politică și pentru practica guvernării din prezent. Foucault gândea cu faptele și constatările istorice într-un mod imprevizibil și original! Acest mod profund personal de a gândi i-a intrigat și deranjat pe aproape toți colegii săi. Intrigi și deranjamente ce creșteau în intensitate pe măsura succesului internațional și de casă al unui autor extrem de chinuit. Trebuie să lucrăm tot timpul la sinucidere, spunea Foucault, referindu-se la studiul cărților, al arhivelor și la modurile creative de a
Foucault, cunoaşterea şi istoria by Lucian-Mircea Popescu [Corola-publishinghouse/Science/1446_a_2688]
-
putere politică. Însă în lumea (intelectuală) modernă acest lucru nu se întâmplă decât ca o utopie posibilă. Iluzia că "în spatele oricăror cunoașteri ceea ce se află în joc este o luptă de putere"98 ne conduce într-un joc social-politic al intrigii, unde orice cunoaștere ar avea în ea o luptă de putere, iar cunoașterile s-ar afla într-o competiție înverșunată pentru putere. Istoria se află în avangarda puterii... Dar nu toate cunoașterile dezvoltă putere. Numai acele cunoașteri de critică și
Foucault, cunoaşterea şi istoria by Lucian-Mircea Popescu [Corola-publishinghouse/Science/1446_a_2688]
-
totodată, o problemă a funcționalității principiului reprezentării în politică și pentru societate. Politică "pentru" societate. Pentru ce altceva? Toată această luptă printr-o stare de opoziție social-politică, toată această competiție pentru o putere mai mare și pentru privilegii, toată această intrigă și dialectică politică (guvernare-opoziție) este de tăiat. Este capul regelui, adică lupta singulară ce creează suveranități mari și mici, creează raporturi inegale și, implicit, situații conflictuale. Capul regelui este un nou principiu de guvernare, dincolo de nefastul principiu al reprezentării. Cine
Foucault, cunoaşterea şi istoria by Lucian-Mircea Popescu [Corola-publishinghouse/Science/1446_a_2688]
-
de azi, nu se poate atinge decât printr-o investigație sub raport istoric și filosofico-lingvistic, iar, o să râdeți, drumul spre acest ideal nu poate veni decât din partea unei cunoașteri istorice, cu toate lacunele și confuziile sale, cu toate bizareriile și intrigile pe care le dezvoltă (în narațiunile sale), cu toate "războaiele" și păcile pe care le are încorporate în ea. Printr-un acord între diferențele și similaritățile dintre științe se poate ajunge la o unificare. Înțelegerea istoriei este legată de dinamică
Foucault, cunoaşterea şi istoria by Lucian-Mircea Popescu [Corola-publishinghouse/Science/1446_a_2688]
-
Ceea ce White desemna drept emplotment (stilistică și mod particular, intrigant de a exprima ceva) se află în miezul tuturor hermeneuticilor și al semiologiilor care se pot altoi pe istorie. Acest concept nu poate fi confundat cu o simplă descriere sau intrigă, sau amândouă, ci constă în modul în care istoricii, dar și ceilalți, își reprezintă figurativ realitatea din trecut. Istoria din perspectiva semnificațiilor și a semnificanțiilor este un joc semiotic, la fel cum a interpreta trecutul istoric devine un joc hermeneutic
Foucault, cunoaşterea şi istoria by Lucian-Mircea Popescu [Corola-publishinghouse/Science/1446_a_2688]
-
a gândirilor noastre este deopotrivă pozitivă și negativă. Depinde în ce fel de funcționalități este re- și configurată de către factorul uman. Addenda Emplotment-ul lui Hayden White Criticul și istoricul american Hayden White are la rândul lui un emplotment, adică o intrigă (față de Foucault, față de structuralism, față de realismul occidental) și o stilistică (pattern-uri inconfundabile de exprimare, expresii dominante ale eclecticelor sale analize istoriografice, literare și filosofice, publicate în eseuri academice). Am fost surprins să întâlnesc la un gânditor deconstrucționist din generația
Foucault, cunoaşterea şi istoria by Lucian-Mircea Popescu [Corola-publishinghouse/Science/1446_a_2688]
-
față de realismul occidental) și o stilistică (pattern-uri inconfundabile de exprimare, expresii dominante ale eclecticelor sale analize istoriografice, literare și filosofice, publicate în eseuri academice). Am fost surprins să întâlnesc la un gânditor deconstrucționist din generația lui Foucault aspirația pentru intrigă narativă (plot), încrederea în sens și în hermeneutică: "A meaningful life is one that aspires to the coherency of a story with a plot"232. Texte coerente, dar intrigante! Este cel puțin bizară această concepție, mai ales că vine de la
Foucault, cunoaşterea şi istoria by Lucian-Mircea Popescu [Corola-publishinghouse/Science/1446_a_2688]
-
Les mots et le choses (1966): "appears to have a theme but no plot. Its theme is the representation of the order of things in the order of words in the human sciences"236. Cartea lui Foucault are și o intrigă, pe lângă stilistica sa. Intriga e legată de formarea, de existența modernă și de funcționalitatea politică a limbajului în raport cu formarea cunoașterilor disciplinare moderne (economia, demografia, lingvistica, analiza politică și antropologică, istoria ca disciplină universitară etc.). Foucault nu atacă atât istoria, cât
Foucault, cunoaşterea şi istoria by Lucian-Mircea Popescu [Corola-publishinghouse/Science/1446_a_2688]
-
choses (1966): "appears to have a theme but no plot. Its theme is the representation of the order of things in the order of words in the human sciences"236. Cartea lui Foucault are și o intrigă, pe lângă stilistica sa. Intriga e legată de formarea, de existența modernă și de funcționalitatea politică a limbajului în raport cu formarea cunoașterilor disciplinare moderne (economia, demografia, lingvistica, analiza politică și antropologică, istoria ca disciplină universitară etc.). Foucault nu atacă atât istoria, cât modul politic de constituire
Foucault, cunoaşterea şi istoria by Lucian-Mircea Popescu [Corola-publishinghouse/Science/1446_a_2688]
-
discursurilor istorice disobediente politicilor sale, le plasează în marginalitatea unei societăți. Acest stat politic modern, mortificat de propria sa criză a reprezentării în ambele ei funcționalități sociale (cunoașterea și exercitarea puterii), menține un monopol nedemocratic asupra discursurilor istorice și umaniste. Intriga lui Hayden White față de Foucault se înscrie în critica istoricului american la adresa structuralismului european și în schițarea unei "tipologii" a Structuralistului, în ciuda faptului că fenomenul cultural cu pricina a respins prin eclectismul său orice tentative de clasificare și tipologizare. White
Foucault, cunoaşterea şi istoria by Lucian-Mircea Popescu [Corola-publishinghouse/Science/1446_a_2688]
-
materiei, într-o frazare impecabilă, dar fără efort vizibil, atent ritmată, romanul [...] explorează inteligent filonul pitorescului [...], împletește poezia un pic melancolică a unor vremuri apuse cu luciditatea pe alocuri malițioasă, evocarea elegantă cu observația exactă și cu ironia” (Valeriu Cristea). Intriga propriu-zisă dezvăluie un roman al erosului, căci personajele sunt de obicei în căutarea unui aranjament matrimonial care să le asigure liniștea materială și socială sau se întâmplă să se îndrăgostească cu adevărat, însă aproape obligatoriu nelegitim. Strănepoții acestora, boieri și
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290669_a_291998]
-
dată aparițiile feminine. Dincolo de alegerea altei epoci, între cele două romane există o diferență fundamentală de strategie narativă: autorul omniscient al secolului al XIX-lea din Rămas-bun lasă loc în Arta conversației unui autor-personaj, doctorița Sânziana Hangan. Ea va conduce intriga de la început până la sfârșit, preluând în mare parte și rolul autorului-narator: Sânziana Hangan își cunoaște rudele, prietenii și copiii ca un adevărat demiurg. Acum timpul obiectiv este scurt: trei zile - sâmbătă, duminică și luni. Memoria care amplifică relatarea este declanșată
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290669_a_291998]
-
asigura pe viitor temeliile economice și sociale ale libertăților publice. Considerăm că nuanțările sunt absolut necesare pentru o imagine corectă a ideologiei susținute de șeful liberalilor georgiști. Astfel, chiar dacă admitea ideea că regimul de dictatură era justificat "când puterea obiceiurilor, intrigile profitorilor și mai ales, apatia populară te fac să desnădăjduiești de efectul reformelor legale", Gheorghe Brătianu considera că acesta nu putea fi adoptat ca un regim normal și durabil de guvernare. El aprecia că dictatura "este un expedient revoluționar, care
by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
decât prevede Constituția. Omul politic o poate totuși escalada, sub o formă oarecare, ajutat de evenimente de masă. Democrația intră atunci în conflict [...] cu Constituția. Este cazul duciștilor care vor să utilizeze o demagogie democratică și restrânsă ca focar de intrigă în jurul bancarismului tancredian, în scopuri revoluționare nedeclarate, dar imposibil de realizat. [...] Poporul suveran ca forță dinamică și Constituția viabilă prin adevărurile pe care le cuprinde și prin ceea ce conține ca experiență și aplicare a unui sistem abstract de gândire pot
by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
ale libertăților publice.[...] Dictatura n-a fost și nu poate fi niciodată un regim normal și durabil de guvernare. Este un expedient revoluționar care trăiește atât cât o voință omenească. Împrejurările pot uneori să-i legitimeze întrebuințarea, când puterea obiceiurilor, intrigile profitorilor și, mai ales, apatia populară te fac să deznădăjduiești de efectul reformelor legale [...]". (Gh. I. Brătianu, Liberalism și democrație, Extras din revista "Libertatea", București, 1935, p. 922.) Politica PNL. Precizările d-lui Gh. Brătianu. Relațiile noastre cu "Garda de
by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
șteargă pentru totdeauna iluzia mea franceză. Viața aceasta și-a manifestat repede principala ei însușire (pe care rutina zilelor ne împiedică să o vedem) - totala ei incredibilitate. Înainte, trăiam în cărți. Înaintam de la un personaj la altul, urmărind logica unei intrigi amoroase sau a unui război. Dar, într-o seară de martie, atât de călduță încât mătușa deschisese fereastra de la bucătărie, am înțeles că în viața aceasta nu exista nici o logică, nici o coerență. Și că, poate, doar moartea era previzibilă. În
[Corola-publishinghouse/Science/2364_a_3689]