6,649 matches
-
este una mai puțin bună, cu tendința de comparare și ierarhizare, dar e posibil ca viitorul să descopere o altă imagine: „Prezentul nu este pregătit să accepte nici chiar acele lucruri de care are mai multă nevoie. De aceea, relevanța intuițiilor artistului rămâne să fie confirmată de viitor.” Putem lua ca exemplu „criza romanului” din prima jumătate a secolului al XX-lea, când atât teoreticienii cât și romancierii s-au îndoit de puterea romanului. Paradoxal este că în această perioadă se
LITERATURA ȘI JOCURILE EI O abordare hermeneutică a ideii de literatură by Elena Isai () [Corola-publishinghouse/Science/1632_a_2909]
-
față își propune să analizeze relațiile dintre polii opuși ai obiectivării mass-media: discursul jurnalistic și manipularea. Intenția este de a propune o nouă perspectivă, în care discursul jurnalistic să aibă o identitate distinctă în raport cu alte produse discursive găzduite de mass-media. Intuiția pe care se bazează întregul demers este că derapajele de la identitatea asumată a discursului jurnalistic se constituie în diverse forme ale manipulării. Fiecare dintre polii de referință ai cercetării, discursul jurnalistic și, respectiv, manipularea, au constituit obiectul unor investigații specializate
Discursul jurnalistic şi manipularea by Alina Căprioară [Corola-publishinghouse/Science/1409_a_2651]
-
început să fie ținta atacurilor xenofobe, pretextul fiind cazul uciderii femeii Giovana Regianni. Antisemitismul, xenofobia, misoginismul sunt manifestări inacceptabile în discursul jurnalistic, pentru că anulează obiectivitatea sa. De exemplu, în textul de mai sus, nu există nici un argument valabil, dincolo de o intuiție personală, pentru ideea textului. Toate aceste ilustrări au evidențiat tehnicile de manipulare în cadrul discursului jurnalistic prin încălcarea obiectivității, reliefând marea diversitate a acestora și posibilitățile reale de influențare ilegitimă a opiniei publice. IV.2. Manipularea raționalității Raționalitatea discursului jurnalistic exprimă
Discursul jurnalistic şi manipularea by Alina Căprioară [Corola-publishinghouse/Science/1409_a_2651]
-
înțelegerea ideilor care sunt transmise de text iar nu pe recepționarea structurii grafice. Textul comunică un mesaj prin niște idei. O îmbunătățire a capacității de asimilare a textului o reprezintă dezvoltarea fenomentului de anticipare a gândirii autorului, ceea ce se numește „intuiție semantică”. După ce înțelegem mesajul textului are loc o recodificare a informației funcție de propria noastră scară de valori și de propriile noastre gânduri. Atenția este o formă complexă a activității cerebrale, iar fără dezvoltarea atenției nu putem face prea multe progrese
Manual de citire rapidă by Silviu Vasile () [Corola-publishinghouse/Science/1653_a_2915]
-
zeii se discută ...Cunoaștere, mijloc de salvare, putere, abandon, liberare internă, pâine a aleșilor, hrana blestemata, invitație la drum, întoarcere la glia natală, inspirație, respirație, rugăciune în vânt, dialog cu absența, angoasa, disperare, letanie, epifanie, vraja, sublimare, experiența, sentiment, emoție, intuiție... Poezia este, poate, fiecare dintre aceste lucruri și chiar multe altele. Scriitorul mexican Octavio Paz umple o pagină întreaga cu asemenea posibile "definiții" ale ei62. Adevărul este că nimeni n-a reușit să-i identifice până acum esență în termeni
Immanuel Kant: poezie și cunoaștere by VASILICA COTOFLEAC [Corola-publishinghouse/Science/1106_a_2614]
-
diferite epoci, zone geografice și doctrine filosofice, forței creatoare "supraconștiente" a omului, din India și Grecia Antichității până la Jean Jacques Rousseau, Ralph Waldo Emerson ori Eduard von Hartmann atman, purusha, rațiune eternă, nebunie divină, lumina interioară, geniu, inspirație, elan creator, intuiție etc. -69), deși, pentru mulți alții, activitatea poetica s-ar putea rezumă în "ecuația" rațiune tehnică muncă. Două poziții contrarii prin disponibilitățile luate în considerare, deci, dar coincidențe prin efectele acestora, si care instituie, astfel, o relație de echivalentă între
Immanuel Kant: poezie și cunoaștere by VASILICA COTOFLEAC [Corola-publishinghouse/Science/1106_a_2614]
-
pentru că încercam plăcere presupunând că ne vom bucură de o plăcere comună. Acest caracter comun sporește și întărește plăcerea noastră. Se conturează astfel două perfecționări ale naturii și sensibilității noastre, două momente de bucurie: unul, pentru că facultățile noastre de cunoaștere, intuiția și imaginația noastră, vederea și tactul nostru mânuiesc cu ușurință realitatea; și un al doilea, pentru că sociabilitatea noastră naturală se împlinește, se manifestă liber, este motiv de plăcere și ne face să ne simțim bucuroși într-o formă elementară: asistând
Immanuel Kant: poezie și cunoaștere by VASILICA COTOFLEAC [Corola-publishinghouse/Science/1106_a_2614]
-
de judecată, "a aduce o reprezentare a imaginației la concepte echivalează cu a o expune, ideea estetică poate fi numită o reprezentare inexponibilă a acesteia (în jocul ei liber)"165. Pentru că, spre deosebire de ideea rațiunii, definită că un concept căruia nici o intuiție nu îi poate fi adaptată cum se întâmplă cu conceptele Dumnezeu, suflet, lume -, ideii estetice, care tinde "spre ceva situat dincolo de limitele experienței", în calitatea ei de intuiție nu îi poate fi adaptat nici un concept. Filosoful semnalează deschis dificultatea poetului
Immanuel Kant: poezie și cunoaștere by VASILICA COTOFLEAC [Corola-publishinghouse/Science/1106_a_2614]
-
liber)"165. Pentru că, spre deosebire de ideea rațiunii, definită că un concept căruia nici o intuiție nu îi poate fi adaptată cum se întâmplă cu conceptele Dumnezeu, suflet, lume -, ideii estetice, care tinde "spre ceva situat dincolo de limitele experienței", în calitatea ei de intuiție nu îi poate fi adaptat nici un concept. Filosoful semnalează deschis dificultatea poetului de a "cuprinde" ideea estetică. Expresia verbală directă nu poate, altfel spus, să o redea în toată adâncimea și bogăția ei de nuanțe. Adevărul este că nu întotdeauna
Immanuel Kant: poezie și cunoaștere by VASILICA COTOFLEAC [Corola-publishinghouse/Science/1106_a_2614]
-
în cultură, nu se ocupă de structură ei formală. De altfel nici nu menționează cuvântul metaforă (în acest context de discuție), dar la această construcție stilistica se referă, fără îndoială, atunci când vorbește despre "expresii pentru concepte, nu prin mijlocirea unei intuiții directe, ci numai prin analogie cu aceasta, prin transladarea reflecției asupra unui obiect al intuiției la un alt concept, complet diferit", inclusiv la unul "căruia nu i-ar putea corespunde niciodată în mod direct o intuiție". Cum este analogia între
Immanuel Kant: poezie și cunoaștere by VASILICA COTOFLEAC [Corola-publishinghouse/Science/1106_a_2614]
-
metaforă (în acest context de discuție), dar la această construcție stilistica se referă, fără îndoială, atunci când vorbește despre "expresii pentru concepte, nu prin mijlocirea unei intuiții directe, ci numai prin analogie cu aceasta, prin transladarea reflecției asupra unui obiect al intuiției la un alt concept, complet diferit", inclusiv la unul "căruia nu i-ar putea corespunde niciodată în mod direct o intuiție". Cum este analogia între statul monarhic absolut și moară, pe care le prezintă drept exemple ce au în comun
Immanuel Kant: poezie și cunoaștere by VASILICA COTOFLEAC [Corola-publishinghouse/Science/1106_a_2614]
-
nu prin mijlocirea unei intuiții directe, ci numai prin analogie cu aceasta, prin transladarea reflecției asupra unui obiect al intuiției la un alt concept, complet diferit", inclusiv la unul "căruia nu i-ar putea corespunde niciodată în mod direct o intuiție". Cum este analogia între statul monarhic absolut și moară, pe care le prezintă drept exemple ce au în comun aspectul de "mașinării" cu operații predeterminate și obiective fixe: "între un stat monarhic și o moară nu există nici o asemănare, dar
Immanuel Kant: poezie și cunoaștere by VASILICA COTOFLEAC [Corola-publishinghouse/Science/1106_a_2614]
-
în mod curent. Fără îndoială, aceasta este și viziunea asupra metaforei care se deslușește în meditația estetică a lui Kant. Activitatea facultății de judecată în circumstanță acestui "transfer" lingvistic este dublă, precizează filosoful: "mai întâi unește conceptul cu obiectul unei intuiții sensibile și, în al doilea rând, aplică regulă de reflecție asupra acelei intuiții la un alt obiect complet diferit, care apare astfel ca fiind simbolizat de cel dintâi"178. A lămuri această dublă activitate a facultății de judecată înseamnă a
Immanuel Kant: poezie și cunoaștere by VASILICA COTOFLEAC [Corola-publishinghouse/Science/1106_a_2614]
-
deslușește în meditația estetică a lui Kant. Activitatea facultății de judecată în circumstanță acestui "transfer" lingvistic este dublă, precizează filosoful: "mai întâi unește conceptul cu obiectul unei intuiții sensibile și, în al doilea rând, aplică regulă de reflecție asupra acelei intuiții la un alt obiect complet diferit, care apare astfel ca fiind simbolizat de cel dintâi"178. A lămuri această dublă activitate a facultății de judecată înseamnă a descifra devenirea procesului figurativ, a răspunde la vechea întrebare despre condiția de posibilitate
Immanuel Kant: poezie și cunoaștere by VASILICA COTOFLEAC [Corola-publishinghouse/Science/1106_a_2614]
-
inepuizabila"213, si a cărei comunicare presupune, ca funcție a cuvântului, nu identificarea lingvistică punctuala ci dezvăluirea; un discurs de o factură aparte, care, practic, nu ne spune dar ne face să vedem (noi preferam să spunem "prevedem"), care facilitează intuiția. Dimensiunea lumii la care omul își deschide drum prin intermediul artei, a insolitului, a misterului, a suprasensibilului nu poate fi atinsă, în inaccesibilitatea ei conceptuală, altfel decât prin mijlocirea posibilităților analogice ale simbolului artistic. Starea poetului este oarecum asemănătoare, în această
Immanuel Kant: poezie și cunoaștere by VASILICA COTOFLEAC [Corola-publishinghouse/Science/1106_a_2614]
-
gândi. Cunoașterea, afirmă Kant, nu e posibilă decât prin acțiunea articulata a acestor nivele. Așa cum "Gedanken ohne Inhalt sind leer, Anschauungen ohne Begriffe sind blind"215, citim în Critică din 1781. Dar în singulară experiență a cunoașterii poetice, chiar când intuițiile nu se află subordonate conceptelor determinate, ele își găsesc unitatea datorită exercițiului natural al geniului, care sublimează, în mod excepțional, posibilitățile umane cognitive într-o sinteză susceptibila de a fi redusă la o pluralitate de concepte virtuale și la nici unul
Immanuel Kant: poezie și cunoaștere by VASILICA COTOFLEAC [Corola-publishinghouse/Science/1106_a_2614]
-
impresii, si anume impresii de natură senzorială, vitală, pestrița, variată, așa cum mi le-a oferit o imaginație agera; și nu aveam de făcut nimic altceva că poet decât să completez și să desăvârșesc în mine, în mod artistic, astfel de intuiții și de impresii și, printr-o prezentare vie, să le scot la iveală, așa încât alții să aibă aceleași impresii, când ar fi auzit sau citit cele înfățișate de mine....225. Aceeași era viziunea lui Lessing: poetul caută să insufle atâta
Immanuel Kant: poezie și cunoaștere by VASILICA COTOFLEAC [Corola-publishinghouse/Science/1106_a_2614]
-
în noi scria în Laocoonte -, încât să ne imaginăm, în entuziasmul nostru, ca receptam aceleași impresii ale obiectului; și să uităm, totodată, în vârtejul iluziei, care este mijlocul de care se servește pentru a-și atinge scopul: limbajul 226. Impresii, intuiții... Experiențe instantanee, tresăriri, trăiri fugace care pun stăpânire pe conștiința. De aceea rămâne, la sfârșitul oricărui bun poem, a unei autentice opere literare, acel "tremur" al spiritului în expectativă, acea "perspectiva ilimitata"227 întrezărita îndepărtat, care cheamă persistent și nelămurit
Immanuel Kant: poezie și cunoaștere by VASILICA COTOFLEAC [Corola-publishinghouse/Science/1106_a_2614]
-
esteticii pentru filosofia artei], Köln, Kölner Universitäts Verlag, 1959, p. 79. 213 Op. cît., p. 14. 214 Sân Juan de la Cruz, Coplas de él mismo, hechas sobre un éxtasis [Rime proprii despre un extaz]. 215 [gândurile fără conținut sunt goale, intuițiile fără concepte sunt oarbe] Immanuel Kant, Kritik der reinen Vernunft [Critică rațiunii pure], Hamburg, Felix Meiner Verlag, 1976, A51 / B75, p. 95. 216 CJ, § 59, p. 443. În Kritik der Urteilskraft, p. 211. 217 Kritik der Urteilskraft, § 59, p. 213
Immanuel Kant: poezie și cunoaștere by VASILICA COTOFLEAC [Corola-publishinghouse/Science/1106_a_2614]
-
părăsise niciodată inima, nu i-o părăsea nici acum. O, nu, era chiar mai puternică. Însă prințul rămăsese nemulțumit de cuvintele pe care i le spusese lui Rogojin; și abia acum, în clipa neașteptatei ei apariții, înțelese, poate printr-o intuiție spontană, ce anume lipsise din cuvintele spuse lui Rogojin. Lipsiseră cuvintele în stare să exprime spaima; da, spaima! Acum, în acest moment, simțea pe deplin acest lucru; era convins, pe deplin convins, din motive speciale, că femeia este smintită. Dacă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2007_a_3332]
-
spunea nimic, dar el îi vedea „chipul“ atunci când îl surprindea uneori, la început, pregătindu-se să meargă la Epancini. După plecarea din oraș a acestora, se înseninase la față de bucurie. Cu toată lipsa lui de spirit de observație și de intuiție, pe prinț începuse să-l alarmeze gândul că Nastasia Filippovna ar fi în stare să pună la cale un scandal, ca s-o determine pe Aglaia să părăsească Pavlovskul. Vorbăria și zvonurile despre căsătorie, care se făceau auzite prin toate
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2007_a_3332]
-
pana noastră proprie că îndrăznim a cita numele principelui în aceleași șiruri în cari cităm pe un C. A. Rosetti și pe alți pitici. Am fi nedrepți se 'nțelege de-a amesteca pe toți evreii în aceeași categorie; căci prin intuiție ne-am încredințat că există marea deosebire între cei veniți de mult în țară, adică de o sută și mai bine de ani, și cei veniți de la 1840 încoace. Acești din urmă sunt cei răi. În Moldova se găsesc adesea
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
nu-i onorează. Cartea enunțată mai sus preia principalele jaloane ale gândirii paulesciene și Încearcă să le aducă În actualitatea zilelor noastre prin prisma achizițiilor științifice și evoluției istorice a societății omenești. Pentru cititor va fi reconfortant să constate că intuiția paulesciană a acelui „maestru desăvârșit” de pildă, despre care vorbea cu atâta admirație savantul, se regăsește În codul genetic al ființei viețuitoare, entitate care prin structura sa se dovedește a fi extrem de limitativă și În egală măsură deosebit de activă În
Medicină şi societate by Valeriu Lupu, Valeriu Vasile Lupu () [Corola-publishinghouse/Science/1587_a_2935]
-
realizările sale, nu a depășit nivelul cunoașterii reacțiilor fizicochimice și schimburilor de energie din natură, cuantificându-le și utilizându-le În scopuri practice. Dincolo de aceste aspecte știința nu a pătruns. Domenii ca latura instinctuală a comportamentului uman, gândirea, memoria, judecata, raționamentul, intuiția, revelația, sunt teritorii pe care știința nu a reușit să le pătrundă și sigur, nu le va descifra În totalitate niciodată, oricât de multe speculații se fac astăzi pe aceste teme. Vorbeam mai sus de strigătul de alarmă În ceea ce privește incapacitatea
Medicină şi societate by Valeriu Lupu, Valeriu Vasile Lupu () [Corola-publishinghouse/Science/1587_a_2935]
-
din zestrea ereditară a individului și corespund nevoilor fundamentale ale acestuia. De aici și modul diferit de manifestare a emoțiilor prin mobilizarea brutală a organismului În realizarea unor necesități de subzistență, apărare sau coabitare, cărora aceste emoții le corespund. Astfel intuiția genială a lui Spencer că viața omului ca entitate biologică se derulează Într-o confruntare permanentă Între lumea ideilor și lumea emoțiilor a fost pe deplin demonstrată cu instrumentele științei. Interrelația dintre cele două componente ale sistemului nervos realizează În
Medicină şi societate by Valeriu Lupu, Valeriu Vasile Lupu () [Corola-publishinghouse/Science/1587_a_2935]