5,788 matches
-
prin intermediul pedagogiei cutiilor se Îmbină Într-o arhitectură a locului ca spațiu fundamental de Înțelegere și coordonare Între membri. De altfel, tocmai acest lucru conferă, În special societăților și economiilor africane, caracterul de organizații de tip ciorchine. Ca o „mână invizibilă”, locul induce, Într-adevăr, propriile sale modalități de reglementare. Astfel, piața nu este singurul mod de schimb posibil. Din acest punct de vedere, homo situs Îl cuprinde și Îl depășește pe homo œconomicus și, În același timp, Îi dă viață
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
le permite să considere că rasismul este, În linii generale, În scădere În Statele Unite. D’Souza scrie, de exemplu, referindu-se În special la modelul rasismului simbolic: „A spune că rasismul nu mai este declarat șovertț, ci În mare măsură invizibil pare a fi doar un alt mod de a spune că acesta a scăzut spectaculos” (D’Souza, 1995, p. 258) sau, așa cum subliniază Sniderman și Piazza, că „nu mai are puterea de a domina gândirea politică a americanilor de rând
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
Între istorie și psihologie socială. Înainte de a fi tematizată, afirmată și teoretizată, inegalitatea dintre „rase” apare implicită În convingerile și practicile mixofobe: diferența de culoare a pielii va deveni treptat indicele vizibil al unei diferențe de natură a „sângelui”, purtător invizibil al unor calități ereditare superioare sau inferioare. În teoriile rasialiste și În rasismele ideologice din secolele al XIX-lea și XX, aceste reprezentări, temeri și scheme vor fi regândite În cadrul unui proiect pozitivist sau materialist de creare a „științei despre
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
o ars poetica a observatorului distant, calculat și, în același timp, expresiv. „Nu eu ciopleam materialul încăpățânat pentru a scoate forma la iveală. Eu eram doar conductorul unei energii magice. Eram băiatul de la livrări.“ Și le mai leagă, prin fire invizibile, o boemă „cu clasă“, pierdută și recuperată, pe care rar o mai întâlnești, de exemplu, în literatura română de generație tânără. Deși precise și tăioase, fragmentele de viață cotidiană respiră candoarea implicită a unei priviri atente, dar blânde, față în
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2169_a_3494]
-
pretează la o interpretare nu doar filozofică, ci și teologică, ele servind ca obiect de studiu pentru teologia istoriei. Apărută ca disciplină de sine stătătoare la începutul secolului al XX-lea, teologia istoriei caută în aparentul haos al evenimentelor mâna invizibilă a lui Dumnezeu întrezărită de Sfântul Irineu, fără a avea pretenția că i-ar atinge măcar un deget. În lucrarea de față ne propunem să introducem ceea ce, paradoxal, a lipsit până acum teologiei istoriei recursul la faptul istoric. Prin studii
by OCTAVIAN FLORESCU [Corola-publishinghouse/Science/976_a_2484]
-
să facă chiar și previziuni, dar la polul opus față de filozofia analitică a istoriei, de sorginte anglo-saxonă, preocupată de formularea unor legi istorice similare științelor naturii, teologia istoriei își propune să identifice acele evenimente susceptibile de intervenția Providenței divine "mâna invizibilă"12 de care vorbește Sfântul Irineu fără ca prin aceasta să aibă pretenția că ar monopoliza adevărul istoric. Teologia istoriei, afirmă teologul german Wolfhart Pannenberg, apare astăzi ca moștenitorea legitimă a înțelegerii biblice a realității 13. Ea se definește mai bine
by OCTAVIAN FLORESCU [Corola-publishinghouse/Science/976_a_2484]
-
Daniélou cu ceea ce el numește misterul istoriei. Dacă sensul nu poate fi deslușit decât abia la sfârșit, misterul istoriei ar putea fi descoperit treptat, din punerea cap la cap a kairoi-lor și din "ambivalența timpului istoric, conjugată cu progresul secret, invizibil, al cetății lui Dumnezeu"82. Teologia creștină a istoriei susține, prin manifestările Providenței divine, prin taina Întrupării și, nu în ultimul rând, prin puterea credinței, că istoria are sens. Și adevăratul sens al istoriei, amintește istoricul Eric C. Rust, trebuie
by OCTAVIAN FLORESCU [Corola-publishinghouse/Science/976_a_2484]
-
unei viitoare catastrofe și speranța în mântuire a devenit și mai evidentă în literatura și imaginația apocaliptică apărută cu aproximativ două secole înainte ascensiunea creștinismului. Perceperea întregului curs al istoriei, de la începuturile păcătoase până la sfârșitul inevitabil, ca desfășurare continuă, deși invizibilă, a unui plan divin secret preexistent își are originea în tradiția apocaliptică 32. Prima dintre aceste scrieri, Cartea lui Daniel, își face apariția în jurul anului 164 î.Hr. în cercurile "pioșilor", o comunitate închisă care insista pe respectarea Legii și necesitatea
by OCTAVIAN FLORESCU [Corola-publishinghouse/Science/976_a_2484]
-
peregrinas, în timp ce fratele său aparține acestei lumi. Adevărata istorie a mântuirii este una singură, a Cetății lui Dumnezeu 65, aflată într-un continuu pelerinaj în lumea aceasta. "Dintre toate lucrurile vizibile, scrie Augustin, lumea este cea mai măreață; dintre cele invizibile, cel mai mare este Dumnezeu. Dar că lumea este noi vedem; că Dumnezeu este, noi credem"66. Iar credința este adevărată când așteaptă cu speranță ceea ce încă nu a fost văzut în substanță 67. Reluând această dihotomie alegorică în eseul
by OCTAVIAN FLORESCU [Corola-publishinghouse/Science/976_a_2484]
-
însuși Hristos, care, prin jertfa Sa dusă pînă la capăt, trecând prin momentul disperat, zdrobitor, al abandonului patern pe cruce, rămâne standardul interpretării creștine a istoriei. Începând din secolul al XVII-lea se recurge tot mai des la conceptul mâinii invizibile pentru a explica diversele aspecte ale procesului istoric 82. Fiecare parte a naturii, observă Adam Smith, "demonstrează în mod egal grija providențială a Creatorului [...]. Noi putem admira înțelepciunea și bunătatea lui Dumnezeu chiar și în slăbiciunea și nebunia oamenilor"83
by OCTAVIAN FLORESCU [Corola-publishinghouse/Science/976_a_2484]
-
afirmație desigur hazardată, întrucât ubicuitatea este o abilitate exclusiv divină. Această viziune este preluată până și de Hegel, pentru care istoria este atât res gestae, cât și historia rerum gestarum, faptul în sine și relatarea acestuia. Unul din precursorii mâinii invizibile a fost Giambattista Vico, care în a sa Scienza Nuova a descris contextual și estetic procesul prin care omenirea a evoluat de la starea hobbesiană a lui homo homini lupus est la societatea actuală: "căci, deși oamenii și-au făurit această
by OCTAVIAN FLORESCU [Corola-publishinghouse/Science/976_a_2484]
-
mediere între interpretările mecaniciste și cele teleologice, între natură și rațiune, Vico încearcă să stabilească o corespondență între planul divin al mântuirii și natura imanentă a omului. Kant, asemenea lui Vico, a combinat aspectele sincronice cu cele diacronice ale "mâinii invizibile" în remarcile despre planul ascuns al naturii (verborgene Plan der Natur)91, pe care Hegel l-a transformat în doctrina "viclenia rațiunii/șiretenia Ideii" (List der Vernunft). Pentru a-și realiza obiectivele, scrie Hegel, rațiunea se folosește de oameni ca
by OCTAVIAN FLORESCU [Corola-publishinghouse/Science/976_a_2484]
-
podul Milvius, formarea statului Israel și chiar blitzkrieg-ul israelian din 1967, finalizat cu redobândirea Ierusalimului de către evrei după aproape nouăsprezece secole, sunt kairoi de istorie providențială. De aici convingerea noastră că există o iconomie divină a istoriei, fie ea "mână invizibilă" sau "viclenie a istoriei", tot așa cum, în viața fiecărui om, există un înger călăuzitor care nu anulează însă liberul arbitru. Dacă Introducerea am înfățișat-o cât mai complet cu putință, O teologie a istoriei rămâne a fi scrisă abia de
by OCTAVIAN FLORESCU [Corola-publishinghouse/Science/976_a_2484]
-
Emil Brunner scrie: "Orice filozofie a istoriei este o încercare de a depăși elementul contingent și contradictoriu în istorie prin necesitatea gândirii". 9 Berdyaev, op. cit., p. 17. 10 Ibidem, p. 40. 11 Cf. Löwith, op. cit. p. 184. 12 Sintagma "mâna invizibilă a lui Dumnezeu" a fost lansată de Sf. Irineu de Lyon în "Adversus Haereses" (Împotriva Ereziilor), cartea sa fiind una din primele încercări de a ilustra rostul istoriei în iconomia divină a rascumpărării naturii umane, prin legătura directă între Vechiul Testament
by OCTAVIAN FLORESCU [Corola-publishinghouse/Science/976_a_2484]
-
în piept, numita Nora, pronunță dintr-o răsuflare sau, mai curând, de parcă ar fi pipăit, mătănii pe un șnur: Sese Seko Koko Ngbendu Wa Za Banga. — Ufff, exclamă Carmen, ușurată, mai înainte ca profesorul Vasile, lovind în masă cu un invizibil bătător de carne, să pronunțe, mișcându-și buzele, ca peștii, fără sunet, sentința irevocabilă: — Not guilty! (Continuarea în numărul următor) Vaginul din spatele genunchiului corect politic Am să explic mai târziu ce vreau cu linkul către „New York Times“... Deocamdată, țin să
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2167_a_3492]
-
dar nici ei nu scapă de moartea care-i prinde exact în mijlocul visului. I-o fi plăcut lui Kubilai Han ce i-am povestit? N-o să știm niciodată, dar putem măcar să-i strecurăm sub pernă cartea lui Italo Calvino, Orașele invizibile. Până la urmă, „poate că această grădină există doar la umbra pleoapelor noastre întredeschise“. FILM El și scafandrul lui Iulia BLAGA Nu, nu pot să fiu obiectivă. Basquiat mi s-a părut colorat și crud, m-am rătăcit însă pe drum
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2201_a_3526]
-
ale cancerului nu prezintă „identificatori” genomici și nu pot fi ușor de localizat. Oncogenele dominante sunt activate în urma unor substituții de un singur nucleotid, asociate cu substituții de un singur aminoacid în catenele polipeptidice colineare. Asemenea gene supuse mutației sunt invizibile pentru detecția convențională, astfel că identificarea lor a devenit total dependentă de selecția unor probabili / posibili candidați sau pe baza unor trăsături morfologice asociate fenotipului transformat. Identificarea genelor implicate în cancer se va putea realiza pe baza lungirii listei candidaților
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]
-
deși, ca la Dickens și ca în poveștile de dinainte de culcare, ele nu pot întrutotul prevedea de la început ce anume vor controla pînă la final. 4. Narațiunile trebuie să aibă un povestitor, iar acela, oricît ar fi de retras sau "invizibil”, este totdeauna important. În acest sens, în ciuda caracteristicilor sale, narațiunea constituie comunicare prin limbaj la fel ca oricare alta, implicînd un vorbitor și un gen de destinatar. 5. Narațiunile exploatează plenar acea caracteristică a limbajului numită „dislocare” (capacitatea limbajului uman
Naraţiunea Introducere lingvistică by Michael Toolan () [Corola-publishinghouse/Science/91885_a_92305]
-
o elipsă care constă în faptul că nici un fragment al textului nu este dedicat unei părți din durata istoriei; situația contrară constituie pauza descriptivă: textul fără durata istoriei (de exemplu, începutul descriptiv al romanului A Passage to India, sau Omul invizibil de Ellison, sau Întoarcerea băștinașului de Hardy). Un exemplu de elipsă citat de Chatman este acela dintre sfîrșitul Capitolului 5 al romanului lui Hemingway Fiesta, în care Jake termină de mîncat prînzul și se îndreaptă spre birou, și începutul Capitolului
Naraţiunea Introducere lingvistică by Michael Toolan () [Corola-publishinghouse/Science/91885_a_92305]
-
relație cu propria locuință - aceasta, nu din pricina construcției personajelor. Heathcliff și Catherine (din La răscruce de vînturi) nu au făcut ca sălbaticele bărăgane furtunoase să reflecte propriile temperamente, așa că, dacă se datorează unei intenții de construcție, aceasta aparține unei puteri invizibile superioare. Și tot astfel, căpitanul Ahab (din Moby Dick) și Kurtz (din Inima întunericului) sînt într-un acord hipnotic cu spațiul lor mărginaș. Dar mai frecvente decît exemplele clare de cauzalitate sau analogie sînt textele aflate la limita dintre aceste
Naraţiunea Introducere lingvistică by Michael Toolan () [Corola-publishinghouse/Science/91885_a_92305]
-
de rostirea citată, care exprimă pur și simplu punctul de vedere al personajului. Cele două forme indirecte spun cuvintele unui personaj, în așa fel încît să fie înțelese din punctul de vedere al naratorului, care rămîne un prezent la modul invizibil și totodată este responsabil pentru formulare. La acest punct, ar trebui să amintesc de ce vorbesc eu de „propoziția cadru”, cunoscută de asemenea sub numele de „propoziția inquit” (inquit însemnînd în latină „el a spus” sau „ea a spus”). În mod
Naraţiunea Introducere lingvistică by Michael Toolan () [Corola-publishinghouse/Science/91885_a_92305]
-
văzut determinată să se apropie de acest punct de vedere: într-adevăr, observația faptelor și experiența au silit-o să-și extindă noțiunea de tuberculoză, chiar dincolo de cadrul ei bacteriologic, prin admiterea existenței unui ultra-virus tuberculos, considerat drept o formă invizibilă în ciclul evolutiv al bacilului Koch. Medicina contemporană începe deci să admită că tuberculoza există și în absența bacilului Koch, în stările așa-zise pretuberculoase, precum și în numeroase alte afecțiuni post-tuberculoase sau bănuite a fi de natură tuberculoasă, dar neprezentând
Chirurgia modernă a sindroamelor posttuberculoase. Tuberculoză și homeopatie by Alexandru-Mihail Boțianu, Petre Vlah-Horea Boțianu, Oana-Raluca Lucaciu () [Corola-publishinghouse/Science/91974_a_92469]
-
dependent născut în timpul totalitarismului a conceput spațiul public drept un domeniu de competență exclusivă a statului, un stat care se complăcea în a fi confundat cu ordinea lucrurilor. Subiectul post-totalitar își păstrează eteronomia nereușind să-și imagineze cum o "mână invizibilă", tocmai pentru că este invizibilă, ar putea să producă raporturile de putere într-o societate dată. Și, atâta vreme cât nu percepe exterioritatea ordinii juridice în raport cu ordinea lucrurilor, apartenența dreptului la registrul fictiv, care nu există decât în măsura în care este gândit, individualismul este condamnat
Clivajele politice în Europa Centrală şi de Est by Jean-Michel de Waele [Corola-publishinghouse/Science/916_a_2424]
-
a conceput spațiul public drept un domeniu de competență exclusivă a statului, un stat care se complăcea în a fi confundat cu ordinea lucrurilor. Subiectul post-totalitar își păstrează eteronomia nereușind să-și imagineze cum o "mână invizibilă", tocmai pentru că este invizibilă, ar putea să producă raporturile de putere într-o societate dată. Și, atâta vreme cât nu percepe exterioritatea ordinii juridice în raport cu ordinea lucrurilor, apartenența dreptului la registrul fictiv, care nu există decât în măsura în care este gândit, individualismul este condamnat să supraviețuiască totalitarismului sub
Clivajele politice în Europa Centrală şi de Est by Jean-Michel de Waele [Corola-publishinghouse/Science/916_a_2424]
-
pe care românii trebuiau să o citească, deoarece prezența în spațiul public înțeles ca spațiu privat al suveranului era inevitabil precedată de cenzură. Nimeni nu putea spera să pătrundă în acest spațiu și să se bucure de avantajele notorietății rămânând invizibil în ochii cenzurii. Spre deosebire de spațiul public modern și liberal unde se poate imagina coexistența notorietății și ignoranței, pentru că autonomia observatorului este acceptată, spațiul public comunist nu permitea nimănui să treacă neobservat. O anecdotă culeasă în Germania de Est72 atribuia unui
Clivajele politice în Europa Centrală şi de Est by Jean-Michel de Waele [Corola-publishinghouse/Science/916_a_2424]