13,535 matches
-
noastre“, s-a spânzurat fratele Karolei, pe care l-am zărit și eu o dată acolo, în fața grajdurilor, în costum de vânătoare parcă. El ocupase funcții înalte în administrația austro-maghiară, pierdute din cauză că, asemenea celor mai mulți slujitori ai vechiului regim, refuzase să depună jurământul de credință față de statul român și, dezamăgit de statornicirea incredibilei răsturnări istorice, și-a pus capăt zilelor (copiii lui s-au adaptat însă, găsindu-și un loc onorabil în societate - mama s-a împrietenit cu o fiică a sa). Sora
Memorii jurnale by Ion Negoitescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1349_a_2742]
-
Atunci, mișcarea comunală se lovea de ostilitatea seniorului, sau avea consimțământul său (dar acesta participa printr-un staroste la administrarea orașului). Ar fi abuziv să considerăm democratizare acest început de eliberare a orașelor. Egalitatea nu era evocată decât cu prilejul jurământului de constituire a comunei, atunci când locuitorii se recunoșteau ca egali, își promiteau ajutor reciproc, se angajau să instaureze pacea și securitatea și să se opună împreună seniorului. "Ar fi zadarnic, în nouă cazuri din zece, să căutăm într-o cartă
Guvernarea orașului by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
-lea, a intrat în conflict cu parlamentul și cu notabilii în urma unor măsuri fiscale care le amenințau privilegiile; a fost nevoit să se retragă în 1788, în favoarea lui Necker ăv.); numit arhiepiscop de Sens și cardinal în 1790, a depus jurământ de credință față de Constituția civilă a clerului - o măsură revoluționară. BRISSOT, JACQUES PIERRE ăChartres, 1754-Paris, 1793). Jurist, jurnalist și om politic. Debutează ca scriitor juridic în 1778 cu Teoria legilor criminale, onorată de Voltaire cu o scrisoare. Alăturându-se Revoluției
ANTOLOGIA PORTRETULUI De la Saint-Simon la Tocqueville by E.M. CIORAN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1321_a_2740]
-
Imperiului își petrece iernile la Paris și verile la castelul din Verneuil. În 1826 este licențiat în drept la Paris și în anul următor e numit judecător stagiar la Versailles. În 1830, cu toate scrupulele pe care le are, depune jurământ de credință noului regim adus la putere de Revoluția din iulie. În 1835 publică primul volum din Despre democrație în America; în 1836 publică un eseu despre Starea socială și politică în Franța înainte și după 1789. În 1839 este
ANTOLOGIA PORTRETULUI De la Saint-Simon la Tocqueville by E.M. CIORAN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1321_a_2740]
-
probabil vreo 30 de familii de origine francă, legate de familia imperială și între ele și care dau pe titularii celor mai înalte funcții în tot Imperiul. Cu mult mai larg este cercul vasalilor împăratului: ei îi fac acestuia un jurămînt de vasalitate, care îi angajează în serviciul său mai ales sub formă militară și primesc de la el un beneficiu pe durata angajamentului. Dar aceasta nu este totul: în fiecare an, se reunește în jurul său o adunare de nobili, de vasali
Istoria Franței by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
în care sînt luate în comun hotărîri promulgate mai apoi sub formă de *capitulare: se pare că, în ciuda menținerii principiului personalității legilor, capitularele se aplică pretutindeni. În sfîrșit, și mai ales, Carol cel Mare pune să i se facă un jurămînt de fidelitate de către toți oamenii liberi din tot Imperiul. Concepție pur personală despre putere? Era poate cea a lui Carol cel Mare, care proiectase de altfel împărțirea teritoriilor sale între fiii săi. Aceasta nu mai este și concepția lui Ludovic
Istoria Franței by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
lui Ludovic cel Pios (840), izbucnește războiul între frații în viață. Împotriva celui mai mare, împăratul Lothar, se aliază Carol, stăpîn al Neustriei și al Aquitaniei, și Ludovic, rege al Germaniei: alianța jurată solemn la Strasbourg, unde fiecare își rostește jurămîntul în limba celuilalt pentru a fi înțeles de trupele aceluia. Carol se exprimă în limba germană veche, "tudescă", iar Ludovic în limba "romană". Acest jurămînt de la Strasbourg (842) este primul text din limba noastră conservat (document, p. 103). Ludovic și
Istoria Franței by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
Aquitaniei, și Ludovic, rege al Germaniei: alianța jurată solemn la Strasbourg, unde fiecare își rostește jurămîntul în limba celuilalt pentru a fi înțeles de trupele aceluia. Carol se exprimă în limba germană veche, "tudescă", iar Ludovic în limba "romană". Acest jurămînt de la Strasbourg (842) este primul text din limba noastră conservat (document, p. 103). Ludovic și Carol ocupă imediat Aix-la-Chapelle și impun lui Lothar negocierile care conduc în anul următor la tratatul de la Verdun. Tratatul de la Verdun. Tratatul de la Verdun (843
Istoria Franței by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
în Francia mediană. El poartă coroana imperială din 875 pînă în 877. Coroana trece apoi la un fiu al lui Ludovic al Germaniei, Carol cel Gros (881-888). În continuare, istoria Franței nu va mai fi aceeași cu istoria Imperiului. DOCUMENT Jurămintele de la Strasbourg (842) "Ludovic, fiind mai mare jură cel dintîi [...]. Pro Deo amur et pro Christian poblo et nostro commun salvament, d'ist di in avant, in quant Deus savir et podir me dunant, si salvarai eo cist meon fradre
Istoria Franței by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
principiul egalității, cu condiția ca și el să facă la fel pentru mine și nu voi face niciodată cu Lothar nici o înțelegere care, cu voia mea, să-i poată face rău fratelui meu, Carol.) "Cînd Ludovic termină, Carol repetă același jurămînt în limba germană veche: In Goddes minna ind in thes christianes folches ind unser bedhero gehaltnissi, fon thesemo dage frammordes, so fram so mir Got geuuizci indi mahd furgibit, so haldih thesan minan bruodher, soso man mit rehtu sinan bruher
Istoria Franței by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
așa cum trebuie după principiul egalității să-ți ajuți fratele, cu condiția ca și el să facă la fel pentru mine, și nu voi intra cu Lothar în nici un aranjament care, cu voia mea, să-i poată face vreun rău.) " Iar jurămîntul pe care fiecare națiune îl pronunță în propria sa limbă este conceput în limba romană astfel: Si Lodhuuigs sagrament que son fradre Karlo jurat conservat et Karlus, meos sendra, de suo part non l'ostanit, si io returnar non l
Istoria Franței by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
jurat conservat et Karlus, meos sendra, de suo part non l'ostanit, si io returnar non l'int pois, ne io ne neuls cui eo returnar int pois, in nulla aiudha contra Lodhuuuig non li iu er. (Dacă Ludovic respectă jurămîntul făcut fratelui său Carol, și pe care Carol, regele meu, în ceea ce-l privește nu îl menține, dacă nu-l pot împiedica, atunci nici eu nici vreunul din cei pe care-i voi putea convinge, nu îi vom fi de
Istoria Franței by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
bruodher Ludhuuuige gesuor geleistit, indi Ludhuuuig, min hero, then er imo gesuor forbrihchit, ob ih inan es iruuenden ne mag, noh ih noh thero nohhein, then ih es iruuenden mag, uuidhar Karle imo ce follusti ne uuirdhit. (Dacă Carol respectă jurămîntul pe care l-a făcut fratelui său Ludovic, iar Ludovic, regele meu, îl rupe pe cel pe care i l-a făcut el, iar eu nu-l pot opri, atunci nici eu nici vreunul dintre cei pe care-i voi
Istoria Franței by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
Biblioteca Națională). Interesul pe care-l prezintă acest document excepțional, contemporan cu evenimentele, se situează pe trei nivele: el ne informează asupra modalităților de stabilire a alianței dintre Ludovic și Carol împotriva fratelui lor mai mare, Lothar, alianță pecetluită prin jurămînt, la Strasbourg, în 842, în prezența celor două armate ale lor. Apoi el ne informează despre raporturile care se stabilesc în fiecare tabără între conducători și armata sa, raporturi care au la bază și ele un jurămînt reciproc. În sfîrșit
Istoria Franței by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
alianță pecetluită prin jurămînt, la Strasbourg, în 842, în prezența celor două armate ale lor. Apoi el ne informează despre raporturile care se stabilesc în fiecare tabără între conducători și armata sa, raporturi care au la bază și ele un jurămînt reciproc. În sfîrșit, și mai ales, aceste texte ne oferă în mijlocul secolului al IX-lea, primele mărturii cunoscute despre limba romană strămoș al francezei și despre limba germană veche, strămoș al germanei. Ludovic, în fruntea trupelor germanice, face jurămînt în
Istoria Franței by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
un jurămînt reciproc. În sfîrșit, și mai ales, aceste texte ne oferă în mijlocul secolului al IX-lea, primele mărturii cunoscute despre limba romană strămoș al francezei și despre limba germană veche, strămoș al germanei. Ludovic, în fruntea trupelor germanice, face jurămînt în limba romană pentru a fi înțeles de soldații fratelui său; pentru același motiv, Carol, în fruntea trupelor france, face jurămînt în limba germană veche. După aceea, războinicii fiecărei armate fac jurămînt în propria lor limbă. Cît despre Nithard, acesta
Istoria Franței by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
limba romană strămoș al francezei și despre limba germană veche, strămoș al germanei. Ludovic, în fruntea trupelor germanice, face jurămînt în limba romană pentru a fi înțeles de soldații fratelui său; pentru același motiv, Carol, în fruntea trupelor france, face jurămînt în limba germană veche. După aceea, războinicii fiecărei armate fac jurămînt în propria lor limbă. Cît despre Nithard, acesta scrie în limba latină. 9. Nașterea Franței (secolele X XII) "Anul o mie", o idee falsă desigur, dar și timpul unei
Istoria Franței by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
al germanei. Ludovic, în fruntea trupelor germanice, face jurămînt în limba romană pentru a fi înțeles de soldații fratelui său; pentru același motiv, Carol, în fruntea trupelor france, face jurămînt în limba germană veche. După aceea, războinicii fiecărei armate fac jurămînt în propria lor limbă. Cît despre Nithard, acesta scrie în limba latină. 9. Nașterea Franței (secolele X XII) "Anul o mie", o idee falsă desigur, dar și timpul unei mari schimbări. După ultimele invazii, arabe, maghiare, normande, o extraordinară înflorire
Istoria Franței by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
un beneficiu pentru că faci un serviciu ci au devenit cauza faci un serviciu pentru a primi sau pentru a păstra un fief angajamentului vasalic. Legătura între senior și vasalul său se leagă în cursul unei ceremonii pline de gesturi simbolice; *jurămîntul de credință, *omagiul, *investitura (documentul 1, p.127). Jurămîntul de credință și omagiul antrenează, pentru vasali, o obligație pe care am putea-o numi negativă: să nu îi facă niciodată rău seniorului său. Încredințarea fiefului implică îndatoriri și mai precise
Istoria Franței by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
cauza faci un serviciu pentru a primi sau pentru a păstra un fief angajamentului vasalic. Legătura între senior și vasalul său se leagă în cursul unei ceremonii pline de gesturi simbolice; *jurămîntul de credință, *omagiul, *investitura (documentul 1, p.127). Jurămîntul de credință și omagiul antrenează, pentru vasali, o obligație pe care am putea-o numi negativă: să nu îi facă niciodată rău seniorului său. Încredințarea fiefului implică îndatoriri și mai precise: ajutorul și sfatul. Ajutor militar, mai întîi: vasalul este
Istoria Franței by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
-lea, "pacea lui Dumnezeu" are în vedere mai întîi plasarea anumitor locuri locuri de azil și a anumitor categorii de persoane considerate slabe țărani, clerici, pelerini, negustori...la adăpost de atacurile celor puternici. Aceștia sînt invitați să se angajeze prin jurămînt că respectă pacea (document 2, p.129); dacă nu-și respectă jurămîntul, ei se expun riscului unor sancțiuni ecleziastice grave precum excomunicarea. Apare apoi, la începutul secolului al XI-lea, "armistițiul lui Dumnezeu", care interzice orice acțiune războinică în anumite
Istoria Franței by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
locuri de azil și a anumitor categorii de persoane considerate slabe țărani, clerici, pelerini, negustori...la adăpost de atacurile celor puternici. Aceștia sînt invitați să se angajeze prin jurămînt că respectă pacea (document 2, p.129); dacă nu-și respectă jurămîntul, ei se expun riscului unor sancțiuni ecleziastice grave precum excomunicarea. Apare apoi, la începutul secolului al XI-lea, "armistițiul lui Dumnezeu", care interzice orice acțiune războinică în anumite zile și în anumite perioade, în funcție de calendarul liturgic. Așa se face că
Istoria Franței by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
sau a albigenzilor, venită dinspre Orient prin Italia de nord, se răspîndește în secolul al XII-lea în toată Franța de sud. Negustori, meșteșugari și burghezi; leproși, evrei și eretici: fiecare, în felul său, marchează limitele societății feudale. DOCUMENT 1 Jurăminte de credință față de Wilhelm Cliton, conte de Flandra în 1127 "În a șaptea din idele lui aprilie, într-o joi [joi, 7 aprilie], au fost din nou făcute jurăminte de credință contelui [...]. Mai întîi, ei făcură jurămintele în felul următor
Istoria Franței by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
eretici: fiecare, în felul său, marchează limitele societății feudale. DOCUMENT 1 Jurăminte de credință față de Wilhelm Cliton, conte de Flandra în 1127 "În a șaptea din idele lui aprilie, într-o joi [joi, 7 aprilie], au fost din nou făcute jurăminte de credință contelui [...]. Mai întîi, ei făcură jurămintele în felul următor. Contele îl întrebă [pe viitorul vasal] dacă voia să devină omul său fără rezerve, iar acesta răspundea: "vreau"; apoi, cu mîinile împreunate cuprinse de cele ale contelui, care i
Istoria Franței by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
feudale. DOCUMENT 1 Jurăminte de credință față de Wilhelm Cliton, conte de Flandra în 1127 "În a șaptea din idele lui aprilie, într-o joi [joi, 7 aprilie], au fost din nou făcute jurăminte de credință contelui [...]. Mai întîi, ei făcură jurămintele în felul următor. Contele îl întrebă [pe viitorul vasal] dacă voia să devină omul său fără rezerve, iar acesta răspundea: "vreau"; apoi, cu mîinile împreunate cuprinse de cele ale contelui, care i le strîngea, ei se aliară printr-un sărut
Istoria Franței by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]