4,481 matches
-
era așa de deasă încît, mergând prin ea, de oboseală, m-am îmbolnăvit.ă...î Pădurea era parcul, dar azi, revă-zîndu-l, mi s-a părut că în definitiv impresia mea nu era prea exagerată. El dă o puternică senzație de labirint vegetal. Străzile din Botoșani sunt largi și pustii și deși am fost dus prin oraș nu mi-a rămas în minte decât ideea unui infinit..." În timpul războiului se refugiază în Moldova, pierzând contactul cu școala. După propria mărturisire (Rememorări, în
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
Octav Botez, profesorul meu, de mulți, mulți alții. Deci din punct de vedere al înzestrării, Iasul mi-a dat ceva care la început m-a ajutat să devin om și, după aceea, într-adevăr, să pot ieși cu ușurință din labirintul îndoielilor. Și când a fost vorba să iau hotărâri mari, le-am luat că ieșean, adică cu înțelepciune moldoveneasca. Deci am fost cât se poate de marcat din copilărie și adolescență de Iasul care, natural, a fost oxigenul tuturor”{\cîte
ALMA MATER IASSIENSIS ?N IMAGINI MEDALISTICE by ANDONE CUMP?TESCU () [Corola-publishinghouse/Science/84295_a_85620]
-
regiunea vs. departamentul Introducere În timp ce majoritatea statelor au cel mult un nivel intermediar sau "mezo" de guvernare 1, Franța are două: departamentul, creat în timpul Revoluției Franceze, și marele său rival, regiunea, care a luat naștere, cu mare dificultate, din umbrele labirintului instituțional francez. Fiecare instituție are partizanii ei: "departamentaliștii" și "regionaliștii"; fiecare instituție este înființată printr-o anumită percepere a statului francez și a felului în care teritoriul acestuia ar trebui organizat. "Departamentaliștii" provin din iacobini și cred în unitatea și
by John Loughlin [Corola-publishinghouse/Science/1032_a_2540]
-
L., 2000 - „Proiectarea curriculum-ului la decizia școlii”, I.S.E., București 38. Sarivan, L., 2000 - „Repere pentru proiectarea opționalelor”, în Buletinul informativ al Proiectului de reformă a învățământului preuniversitar, Nr. 9 39. Shapiro, Daniel, 1998 - „Conflictele și comunicarea: un ghid prin labirintul artei de a face față conflictelor” (curs) 76 40. Stanciu, M., 2003 - „Didactica Postmodernă”, Editura Universității, Suceava 41. Stanciu, M., 1999 - „Reforma conținuturilor învățământului, cadru metodologic”, Editura Polirom, Iași 42. Țoca, Ioan, 2002 - „Management educațional”, Editura Didactică și Pedagogică, R.A.
Medierea conflictelor by Lorena Bujor () [Corola-publishinghouse/Science/1597_a_3041]
-
oglinzii", metaforă importantă a istoriei culturale, pe care îl vede abolit în modernitate și înlocuit cu simbolul "vitrinei". De altfel, este deja un loc comun "convenția" culturală care face să corespundă premodernității metafora oglinzii, modernității metafora lămpii, iar postmodernității metafora labirintului de oglinzi. Dacă oglinda este simbolul transcendenței, care imprimă creatorului datoria de a o imita, lampa este simbolul unicității sursei de semnificație care este chiar individul modern (lumina este proiectată din interiorul său), iar labirintul de oglinzi semnifică fragmentaritatea și
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
metafora lămpii, iar postmodernității metafora labirintului de oglinzi. Dacă oglinda este simbolul transcendenței, care imprimă creatorului datoria de a o imita, lampa este simbolul unicității sursei de semnificație care este chiar individul modern (lumina este proiectată din interiorul său), iar labirintul de oglinzi semnifică fragmentaritatea și disparitatea omului postmodern, care se dizolvă într-o multitudine de imagini ce nu-l mai pot recompune complet. Baudrillard introduce metafora "vitrinei" pentru a sugera importanța acordată mai degrabă lumii obiectelor decât autoreflectării personale, astfel încât
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
Alecsandri. Haosul este conceput ca un spațiu de Întunecimi fără margini: „de negru Întuneric, adînc fără hotare”. Un spațiu de cărări „nestrăbătute”, de obiecte crescute Într-o sumbră umiditate. Codrul fără viață poate fi citit și ca o imagine a labirintului: o formă specială a haosului. Un labirint vegetal peste care stăpînește Grui-SÎnger, crudul Minotaur. Începutul poemului anunță intrarea În acest spațiu provocator: „În cea pădure veche, grozavă infernală, Cărarea-i Încîlcită și umbra e mortală, Și arbori, stînci, prăpăstii și
[Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
de Întunecimi fără margini: „de negru Întuneric, adînc fără hotare”. Un spațiu de cărări „nestrăbătute”, de obiecte crescute Într-o sumbră umiditate. Codrul fără viață poate fi citit și ca o imagine a labirintului: o formă specială a haosului. Un labirint vegetal peste care stăpînește Grui-SÎnger, crudul Minotaur. Începutul poemului anunță intrarea În acest spațiu provocator: „În cea pădure veche, grozavă infernală, Cărarea-i Încîlcită și umbra e mortală, Și arbori, stînci, prăpăstii și oricare făptură Iau forme uriașe prin negura
[Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
Complicitatea elementară („deschid largi, negre peșteri menite să soarbă...”) este condiția ei morală. Obiect prin excelență romantic, simbol al semeției, element provocator În peisaj, stînca, deposedată de aceste Însușiri, este În poemul lui Alecsandri un obstacol - capcană Într-un vast labirint infernal. CÎtă vreme există lumină (soare) și hotare, ne aflăm Într-un tărîm controlabil, benefic. Infernul (năpraznicul, grozavul) Începe În lumea obiectivă acolo unde se termină cunoscutul, normalul. Alecsandri, om al ordinii și firescului, Își manifestă zgomotos oroarea față de aceste
[Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
urmează aceeași cale: ici, muntele este un spațiu primitor, productiv, securizant, colo muntele este un obiect terorizam Într-o imagine mai vastă a haosului. El devine, astfel, pivotul mai multor figuri: de la figura solitudinii mîndre, purificatoare, la figura ororii de labirintul vegetal... Dintre peisajele ce trec prin versurile lui Alecsandri, doar lunca este statornic euforizantă, liniștitoare. Alăturate, peisajele formează o geografie lirică, o țară imaginară care devine, pe rînd, o țară mitică, o „țară de jale”, un colț de rai: „Șesuri
[Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
securizant. Cabinetul și tabieturile scriitorului. Gustul pentru panoramele armonioase. Pastelul exotic, gustul „depărtării”. Tabloul, scena din natură și figurile spectaculosului așezat. Parnasianismul lui Alecsandri. Sentimentul măreției În dezordine (Căderea Rinului). Un grandios tablou de Întunecimi sublime (Grui-SÎnger). O imagine a labirintului: „codrul fără viață”. Peisajele paricidului. Lunca și figura beatitudinii. CÎmpia și reveria pustietății. O țară imaginară. Pastelurile: o reverie pietrifiantă, o poetică a imobilității. Peisajul feeric: reveria cristalizantă. Sensul monumentalului În natură. Ambiguitatea unui simbol: sania. Spațiul deschis. Poet al
[Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
orizontal: stânga dreapta, si vertical: sus jos; exerciții de trasare cu markere, cretă, creioane colorate a unor linii în funcție de repere date pe spațiul tablei, la flip chart, până la spațiul foii (coli de desen); desenarea unor linii orizontale și verticale gen labirint (exerciții vizând exersarea gesturilor rectilinii orizontale și verticale în mod alternativ). GESTUL ROTATIV În exersarea gestului rotativ, se vor respecta aceleași cerințe metodice că și în cazul gestului recitliniu. Se realizează: exerciții de înșurubare-deșurubare (sticle, borcane, cutii de suc de
Copilul cu dificultăţi de învăţare - Comportamentul lexic şi grafic by Raus Gabriela () [Corola-publishinghouse/Science/742_a_1231]
-
mâna, mână-picior, coordonare bimanuală (stânga dreapta): identificarea și plasarea unor obiecte din mediul familiar în funcție de reperele date; exerciții de familiarizare cu instrumente de scris (creioane cerate, cretă, creioane colorate, creioane HB); exerciții de dactilo-pictură; urmărirea cu mâna a anumitor trasee (labirintul); lovirea mingii alternativ cu mâna și piciorul; trecerea unei bile dintr-o mâna în altă; aruncarea mingii la țintă (coș, popice etc.). Antrenarea motricității fine Se pot realiza exerciții ce presupun abilități esențiale pentru executarea actelor grafice ulterioare: exerciții de
Copilul cu dificultăţi de învăţare - Comportamentul lexic şi grafic by Raus Gabriela () [Corola-publishinghouse/Science/742_a_1231]
-
poate realiza prin orice tip de activitate: școlară, extrașcolară, activități științifice, literare, artistice, plastice, sportive etc. Formele de realizare sunt diversificate: observații, experimente, povestiri științifice, desene, activități practice, plimbări, drumeții, excursii, vizionări de diapozitive, jocuri de mișcare, distractive, orientări turistice, labirinturi ecologice, colecții, expoziții, spectacole, vizionări de emisiuni TV, expediții, tabere, scenete ecologice, concursuri. Tematici care pot fi parcurse: „Să ocrotim natura”, „Poluarea în diferite anotimpuri”, „De ce?”, „Știați că ?”, „Ce se întîmplă iarna cu plantele?”, „Ce știm despre pădure?” „Natura se
SIMPOZIONUL NAŢIONAL „BRÂNCUŞI – SPIRIT ŞI CREAŢIE” by Andrei Simona-Elena () [Corola-publishinghouse/Science/570_a_1195]
-
lebădă, „Basarabia”, 1994, 7-8; Emilian Galaicu-Păun, „Povestea cu cocoșul roșu” sau Gâlceava lumii cu înțeleptul, „Basarabia”, 1994, 9-10; Ion Ciocanu, Harul căutării și găsirii de sine, LA, 1996, 4 iulie; Cimpoi, Ist. lit. Basarabia, 182-183, passim; Alexandru Burlacu, Critica în labirint, Chișinău, 1997, 81-83; Mihai Hanganu, Motivul spectacolului în creația lu Vasile Vasilache, „Limba română”, 1998, 3; Ion Ciocanu, Literatura română contemporană din Republica Moldova, Chișinău, 1998, 299-308; Felicia Cenușă, Modalități de desconvenționalizare a romanului tradițional în „Povestea cu cocoșul roșu”, LA
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290443_a_291772]
-
Cele mai realizate sunt un fel de meditații - gânduri răzlețe, reflecții fulgurante, amintiri de-o clipă, repede stinse de agitația cetății. Lirica acoperă însă un teritoriu întins, de la genul ocazional al întâmplării cotidiene - cu datări și localizări (casa din strada Labirint, lacul Herăstrău, câteva nume feminine etc.) - la cântarea patriei (Burebista, Bicaz etc.) și la reinterpretarea unor motive livrești (Goliat, Hamlet, regele David), oscilând între retorismul conjunctural și acordurile reflexive slujite de o stilistică aproape muzicală. Ș. își găsește timbrul potrivit
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289805_a_291134]
-
Palatul a fost construit în perioada 1700-1400 îHr, distrus în repetate rânduri și reconstruit. Palatul a folosit tehnici arhitecturale avansate și nu seamană cu niciun alt palat al timpului. Palatul avea: cca.1300 camere, legate prin coridoare sofisticate, un adevărat labirint; patru intrări principale (pe cele patru puncte cardinale); magazii în care erau păstrate, în mari vase de lut, ulei, grâu, pește uscat, fasole, măsline; mori pentru cereale, prese pentru ulei și vin; sistem ingenios de gestionare a apei. IV.1
CENTRE ȘI REGIUNI TURISTICE, PARTEA I AMERICA ȘI EUROPA by Daniela Larion () [Corola-publishinghouse/Science/552_a_1086]
-
regiune un plan haotic, dezordonat, specific orașelor dezvoltate spontan. Rețeaua de străzi a cuprins dou) sau mai multe artere majore, ce făceau legătura cu satele și orașele învecinate, și o structură complicată de străzi secundare lipsite de direcționare, un adevărat labirint. Ca o consecință a evoluției specifice a așezărilor urbane, a conturării zonelor funcționale, a anumitor trăsături tradiționale de civilizație, a apărut și cea de-a treia dimensiune, în plan vertical, un alt element specific fizionomiei orașului 101. Până în a doua
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
astfel încît, în ochii speriați ai omului de pe uscat, ei apar ca niște fachiri indieni pe ale căror brațe se încolăcesc șerpii cei mai periculoși. Nici un fiu născut de o mamă muritoare nu se poate așeza, prima oară, în acest labirint de cînepă, fără să se gîndească, în timp ce trage din răsputeri la rame, că harponul ar putea să țîșnească din clipă în clipă, dezlănțuind lațurile astea oribile, ca niște fulgere circulare: pus într-o asemenea situație, el nu poate să nu
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
cîte o oră sau chiar mai mult îcînd e în fundul mării), fără a inspira măcar o particulă de aer, căci nu are bronhii, după cum vă amintiți. Cum se explică acest fenomen? între coaste și șira spinării, balena are un adevărat labirint de vase verniculare, care, cînd ea se dă la fund, sînt îmbibate cu sînge oxigenat, astfel încît, timp de o oră și chiar mai mult, la o mie de stînjeni adîncime, balena poartă un surplus de vitalitate, întocmai cum cămila
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
de o oră și chiar mai mult, la o mie de stînjeni adîncime, balena poartă un surplus de vitalitate, întocmai cum cămila ce străbate un deșert poartă o rezervă de apă în cele patru stomacuri suplimentare. Realitatea anatomică a acestui labirint este de netăgăduit; iar presupunerea întemeiată pe ea mi se pare cu atît mai logică și mai verosimilă cu cît o pun în legătură cu încăpățînarea altminteri inexplicabilă a leviatanului de a „scuipa în văzduh“, cum spun vînătorii de balene. Ori de
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
jurau că jetul acela de fum era adevărat. M-am plimbat de colo pînă colo prin fața scheletului - dînd la o parte vița - apoi mi-am croit drum printre coaste și, cu un ghem de sfoară vegetală, am cutreierat îndelung prin labirintul acela de colonade și boschete umbroase. în curînd, însă, sfoara mi s-a terminat; urmînd-o în sens invers, am ieșit din labirint afară. înăuntru nu văzusem nimic viu - numai și numai oase. Tăindu-mi o nuia verde în chip de
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
apoi mi-am croit drum printre coaste și, cu un ghem de sfoară vegetală, am cutreierat îndelung prin labirintul acela de colonade și boschete umbroase. în curînd, însă, sfoara mi s-a terminat; urmînd-o în sens invers, am ieșit din labirint afară. înăuntru nu văzusem nimic viu - numai și numai oase. Tăindu-mi o nuia verde în chip de măsurătoare, m-am vîrît din nou în schelet. Printr-o gaură măruntă cît un vîrf de săgeată, preoții mă văzură că măsor
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
în arboradă, cînd unul dintre șoimii aceia marini, cu ciocul roșu, care se rotesc adesea în jurul catargelor armate ale balenierelor, începu să zboare pe lîngă capul lui, cîrîind amarnic. După ce se roti astfel, țesînd în jurul capului lui Ahab un nevăzut labirint, se înălță la vreo mie de picioare în văzduh, apoi coborî în spirale și începu din nou să se rotească în jurul capului lui. Dar Ahab, cu privirea ațintită spre orizontul depărtat și încețoșat, nu păru să bage de seamă pasarea
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
ferească de monstru, trecînd uneori chiar pe lîngă fălcile lui căscate; în tot acest timp, Ahab acoperi cu chiotele lui nefirești strigătele celorlalți. în cele din urmă, însă, tot sucindu-se și răsucindu-se, Balena Albă încurcă într-un adevărat labirint saulele celor trei harpoane înfipte în ea și le scurtă în așa măsură, încît ele începură singure să tragă ambarcațiunile spre harpoane. Profitînd de un răgaz în care monstrul păru să se odihnească puțin, ca înaintea unui nou atac, Ahab
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]