13,988 matches
-
RUSSU-ȘIRIANU, Vintilă (20.IV.1897, Arad - 25.II.1973, București), memorialist, publicist și dramaturg. Este fiul ziaristului și prozatorului Ioan Russu-Șirianu. Studiile liceale le face la Arad și Ploiești, frecventează un timp cursurile Conservatorului de Artă Dramatică și ale Facultății de Medicină din București, apoi urmează Facultatea de Litere și Filosofie, fiind în același timp secretarul lui N. Iorga la Liga Culturală. Pentru
RUSSU-SIRIANU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289407_a_290736]
-
, Andrei (15.XI.1926, Chișinău), editor. Este fiul Anastasiei (n. Neaga ) și al lui Ilie Rusu, comisar de poliție. Urmează școala primară și liceul la Chișinău; refugiat în 1944 din Basarabia, își termină studiile liceale la Roman, trecându-și examenul de bacalaureat în 1946. Până în 1950 frecventează cursurile Facultății de Litere a Universității din București, unde în ultimul an școlar a funcționat și ca preparator la Catedra de istoria limbii române, condusă de Al. Rosetti
RUSU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289414_a_290743]
-
, Ioan (11.I.1931, Iași - 18. VIII. 2005, Iași), poet și eseist. Este fiul Elenei (n. Nora) și al lui Ioan Saizu, zidar. În Iași face cursuri primare la Școala „Spiru Haret” și liceale la Școala Medie Tehnică de Comerț (1942-1951), fiind apoi licențiat al Facultății de Filologie-Istorie, secția istorie, a Universității „Al. I. Cuza” (1957). Din 1958 lucrează în calitate de cercetător la Institutul de Istorie și Arheologie „A. D. Xenopol” din Iași, iar după 1989
SAIZU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289437_a_290766]
-
SĂLĂJAN, Doina (14.II.1936, Beiuș), poetă. Este fiica Margaretei (n. Nagy) și a lui Vasile Sălăjan, funcționar. Urmează ciclul liceal mai întâi la Oradea (1950-1952) și, după o întrerupere, la Liceul „Gh. Lazăr” din București, absolvit târziu, în 1961. Frecventează cursurile Școlii de Literatură „M. Eminescu” (1952-1954) și pe cele ale Facultății de Filologie bucureștene (1965-1970). Redactor al „Almanahului literar
SALAJAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289442_a_290771]
-
la Liceul „Ioan Cotovu” din Hârșova, unde întemeiază și conduce cenaclul „Duiliu Zamfirescu”. În 1994 urmează un stagiu de specializare în Franța, la Rouen. Debutează la ziarul „Viața Buzăului”, în 1962, dar primele versuri îi sunt găzduite de o revistă liceală dactilografiată. Colaborează la „Viața studențească”, „Tomis”, „Luceafărul”, „România literară”, „Convorbiri literare”, „Dacia literară”, „Tribuna”, „Saeculum”, „Contrafort”, „Zbornic” (Croația), „Observator” (Germania), „Limba noastră” (Chișinău) ș.a. A transpus în limba franceză versuri haiku, precum și poeme de Vasile Alecsandri, Mihai Eminescu, G. Bacovia
ROSIORU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289382_a_290711]
-
, Romulus (13.III.1935, Alba Iulia), prozator, eseist și editor. Este fiul Silviei (n. Dobrota) și al lui Romulus Rusan, funcționar; poeta Ana Blandiana este soția sa. Urmează cursurile primare, gimnaziale și liceale în orașul natal, absolvind în 1952. Pentru un an, până să devină student al Facultății de Tehnologie Mecanică din cadrul Institutului Politehnic din Cluj, lucrează ca operator-chimist la Întreprinderea Carbochim. Din 1953 datează și începutul activității publicistice la „Tribuna”, menținută cu
RUSAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289399_a_290728]
-
nu: Mai este inclus în școală sau nu? Dacă răspunsul este da, urmează o altă întrebare: Este în învățământul preuniversitar sau universitar? Dacă este în învățământul preuniversitar, este la nivel secundar I (primar sau gimnazial) sau la nivel secundar II (liceal)? Dacă este la nivel secundar I, este la nivel primar sau gimnazial? Dacă este la nivel primar, conform teoriei, cuvântul primar conține 4 biți de informație (pentru că a trebuit să exprimăm patru alegeri pentru a intra în posesia informației pe
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
ȘTEFĂNESCU, Dorin (17.IX.1953, Sighișoara), eseist. Este fiul Luciei Șefănescu (n. Comoroșan), profesoară, și al lui Ioan Ștefănescu, medic. Urmează studiile liceale în orașul natal (1968-1972), apoi Facultatea de Filologie a Universității din Timișoara, secția franceză-engleză (1974-1978); ulterior obține, la aceeași universitate, licența în limba și literatura română. Între 1978 și 1999 lucrează ca profesor la Școala Generală Nr. 4 și la
STEFANESCU-4. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289906_a_291235]
-
SÎRBU, Ion D. (28.VI.1919, Petrila - 17.IX.1989, Craiova), dramaturg, prozator, memorialist și eseist. Este fiul Ecaterinei (n. Glaser) și al lui Ion Sârbu, miner. Urmează școala primară în orașul natal, iar cursurile gimnaziale și liceale la Petroșani (1930-1939). Se înscrie la Facultatea de Litere și Filosofie a Universității din Cluj, mutată la Sibiu în toamna anului 1940, după ce Ardealul de Nord fusese cedat Ungariei, în urma Dictatului de la Viena. În această etapă debutează cu un articol
SIRBU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289705_a_291034]
-
denaturat va face, cu complicitatea nu mai puțin abjectei sale soții, ca fiica lor să fie închisă, timp de doi ani, în balamuc, la München. Anormală erotic, de pe urma traumei suferite, Zoe devine treptat o epavă umană: nu își încheie cursul liceal, abandonează familia, locuind la o rudă, apoi, într-un chioșc, se droghează. Ana își face o unică preocupare din demersurile riscante de a-i procura, pe ascuns, morfină. Cu toate că era fiică a unor oameni bogați, Zoe ajunge, spre a se
STAHL-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289841_a_291170]
-
ȘTEFĂNESCU, Mircea (11.IV.1898, București - 22.X.1982, București), dramaturg, prozator și cronicar dramatic. Este fiul Vasilichiei Ștefănescu (n. Scărlătescu), institutoare, și al lui Dumitru Ștefănescu, militar de carieră, avansat până la gradul de general. Urmează studiile liceale la „Gh. Lazăr” (întrerupte un an, în timpul războiului, și încheiate în 1918, după întoarcerea de pe front) și devine student la Facultatea de Drept a Universității din București (abandonată în ultimul an). Debutează în 1920, cu schița Alarma, la „Cuvântul liber
STEFANESCU-6. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289908_a_291237]
-
LĂCUSTĂ, Ioan (13.IX.1948, Vârfurile, j. Arad - 14.XI.2008, București), prozator și eseist. Este fiul Antoninei (n. Movileanu) și al lui Dumitru Lăcustă, învățători. Urmează cursurile liceale la Rădăuți și Galați. A absolvit Facultatea de Limba și Literatura Română a Universității din București (1972), lucrând apoi ca profesor, ziarist și redactor la revista „Magazin istoric”. Membru al cenaclului de proză Junimea, figurează în antologia Desant ’83. Debutează
LACUSTA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287735_a_289064]
-
, Andrei (27.IV.1965, Baia Mare), poet și critic literar. Este fiul Yvonnei (n. Chefneux) și al lui Anatolie Bodiu, inginer chimist. După cursurile liceale încheiate la Liceul „Unirea” din Brașov (1984), a absolvit Facultatea de Filologie a Universității din Timișoara (1988). Elev, apoi student, frecventează „Cercul literar 19” din Brașov și cenaclul revistei „Orizont”. Colaborează cu versuri, eseuri și cronici literare la „Dialog”, „Echinox
BODIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285777_a_287106]
-
, Eta (25.II.1923, Turda - 12.XI.1984, Cluj-Napoca), traducătoare și poetă. Este descendentă a unei familii de origine aromână - Sevastia (n. Capidan) și Ion Caranica - și soră cu poetul Nicu Caranica. Urmează studiile liceale la Cluj, apoi Universitatea (1941-1945) la Cluj și Sibiu, fiind licențiată (magna cum laude) a Facultății de Litere și Filosofie, în specialitatea limba și literatura italiană. Este membră, între anii 1944 și 1949, a Cercului Literar de la Sibiu și se
BOERIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285782_a_287111]
-
SPIRIDONICĂ, V.[asile] (12.VIII.1909, Cristești, j. Iași - 12.II.1988, București), poet, prozator și publicist. Este fiul Ilenei și al lui Gheorghe Spiridonică, țărani. Studiile liceale le face la Fălticeni și București, iar pe cele universitare la Facultatea de Litere și Filosofie a Universității din Iași. Debutează în 1928, cu o poezie, la ziarul „Orașul nostru” din Iași, iar în volum în 1935 cu Oglinzi de
SPIRIDONICA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289834_a_291163]
-
SPĂRIOSU, Mihai (24.III.1944, Deta), teoretician literar, comparatist și traducător. Este fiul Anei și al lui Cornel Spăriosu, avocat. Face școala elementară și cursul liceal la Timișoara (1950-1961). Urmează Facultatea de Limbi Străine a Universității din București, secția engleză, absolvită în 1966, rămânând asistent la aceeași facultate. În 1971 părăsește România și se stabilește în Statele Unite ale Americii. Obține titlul Master of Arts la Tulane
SPARIOSU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289809_a_291138]
-
, Constantin (4.V.1828, Chișinău - 22.II.1898, Caracușeni-Hotin), prozator, poet, autor dramatic și publicist. Este fiul Ecaterinei (fata căminarului Tudorache Ciurea) și al poetului Costache Stamati. Și-a făcut studiile liceale și universitare la Paris, urmând cursuri de drept, filosofie și științele naturii. A fost secretar al ambasadelor rusești din Paris, Berlin, Londra. După 1854 va trăi retras la moșia sa, Caracușeni, unde dădea îngrijiri medicale țăranilor, se ocupa de pictură
STAMATI-CIUREA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289846_a_291175]
-
ȘLAPAC, Florin (13.III.1952, Constanța), prozator, poet și traducător. Este fiul Filomenei (n. Bardi) și al lui Spiridon Șlapac, contabil. Urmează cursurile școlii generale și pe cele liceale la Constanța (1959-1971), apoi Facultatea de Filologie a Universității „Al. I. Cuza” din Iași (1971-1975), specializându-se în limba și literatura engleză. Va fi profesor la Constanța (1975-1991), ulterior redactor la Editura Pontica (1992), la „Tomis” (1993-1999) și redactor-șef
SLAPAC. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289715_a_291044]
-
SAVA, Nicolae (23.XI.1950, Vânători, j. Neamț), poet. Este fiul Catrinei (n. Marian) și al lui Sava Sava, muncitor. Urmează școala elementară în satul Drehuța, din Vânători, județul Neamț, absolvită în 1965. Începe cursurile liceale la Târgu Neamț, pe care le întrerupe pentru a se angaja hamal în portul Constanța, reia apoi studiile și le finalizează tot la Constanța. Este profesor suplinitor, după care se califică tehnician auto. Lucrează douăzeci de ani la Autobaza Târgu
SAVA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289516_a_290845]
-
eseist, teoretician și critic literar. Este fiul Rebecăi și al lui Leibis Sanelevici, comerciant. Ambii bunici erau rabini, iar mai mulți frați ai lui S. se vor ilustra în diverse domenii ale culturii. Urmează școala primară și primele cinci clase liceale la Botoșani, continuând la București, unde în 1894 se înscrie la Facultatea de Litere și Filosofie, obținând licența în 1901. Va fi profesor secundar de franceză și germană la Târgoviște, apoi la Galați (1905-1908), unde înființează și conduce revista „Curentul
SANIELEVICI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289471_a_290800]
-
ȘERBAN, Nicolae (10.IX.1886, București - 1954, București), editor, istoric și critic literar, comparatist. După cursuri liceale la „Matei Basarab” și „Sf. Sava” din capitală, absolvite în 1906, își continuă studiile la München, Paris și Florența (Institutul Francez, anexă a Universității din Grenoble). La Paris obține licența în litere (cu specializare în limba italiană) (1910) și doctoratul
SERBAN-5. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289632_a_290961]
-
, George (13.II.1920, Frasin, j. Suceava - 8.XII.1976, Suceava), prozator. Este fiul Leopoldinei și al lui Onisim Sidorovici, țărani. Urmează cursurile primare și liceale la Școala Normală din Cernăuți, absolvite în 1939. Va lucra apoi ca învățător la Bucșoaia-Frasin (1942-1944), Bașcov, județul Dolj (1944-1945), Gura Humorului (1961-1965) și ca redactor al ziarului „Zori noi” din Suceava (1965-1971). Debutează în 1943 la „Bucovina literară” din
SIDOROVICI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289666_a_290995]
-
acestui tip de lecție sunt: lecția introductivă: are rolul de a oferi o imagine de ansamblu asupra unei discipline sau a unui capitol și de a sensibiliza elevii în scopul eficientizării repetării noilor conținuturi; lecția prelegere, practicabilă doar la clasele liceale terminale, când conținutul de predat e vast, iar puterea de receptare a elevilor e foarte mare; lecția seminar: presupune dezbaterea unui subiect în timpul orei pe baza studierii prealabile de către elevi a unor materiale informative; se realizează, de asemenea, la clasele
Proiectarea Didactica Informatica by Ariadna-Cristina Maximiuc () [Corola-publishinghouse/Science/370_a_588]
-
acestui tip de lecție sunt: * lecția introductivă: are rolul de a oferi o imagine de ansamblu asupra unei discipline sau a unui capitol și de a sensibiliza elevii în scopul eficientizării repetării noilor conținuturi; * lecția prelegere, practicabilă doar la clasele liceale terminale, când conținutul de predat e vast, iar puterea de receptare a elevilor e foarte mare; * lecția seminar: presupune dezbaterea unui subiect în timpul orei pe baza studierii prealabile de către elevi a unor materiale informative; se realizează, de asemenea, la clasele
Proiectarea didactică by Ariadna Cristina Maximiuc () [Corola-publishinghouse/Science/371_a_1366]
-
contradicțiilor personajului. O analiză a surselor și formării discursului politic boerescian poate juxtapune cu o oarecare exactitate transformările, oscilațiile, elementele de ruptură și cele de continuitate. „Debutul politic” al lui Boerescu a avut loc În timpul revoluției din 1848, În timpul studiilor liceale de la colegiul „Sfântu Sava”. El a semnat câteva articole În ziarul lui C. A. Rosetti, Pruncul român . Această scurtă incursiune radicală a rămas Însă fără urmări serioase În formarea sa doctrinară; ea poate fi lesne catalogată ca o „criză juvenilă
IDENTITĂȚI DOCTRINARE ÎN PRIMA PARTE A DOMNIEI LUI CAROL I: CAZUL VASILE BOERESCU. In: Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by SIMION-ALEXANDRU GAVRIŞ () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1275]