5,080 matches
-
fac deja bilanțul vieții. Pe scurt, Eugčne Van Itterbeek, căci despre el e vorba, și-a cumpărat o veche casă săseasca în Cisnădioara, în preajma dealului pe care se ridică silueta cetății teutonice, si a început să intre în pielea unui localnic indigen. Ceea ce l-a atras de fapt la așezările din Mărginimea Sibiului a fost tiparul civilizației nordice, flamandul recunoscînd spontan rădăcinile unei culturi pe care se obișnuise s-o localizeze mental în zona Belgiei, Olandei și Germaniei, si pe care
Istoria unei reviste by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/7286_a_8611]
-
cătunul Băcanu... Oamenii nu-i iubeau și nu-i urau, se obișnuiseră cu ei. Abia anii următori, când soldații nemți au fost înlocuiți de ruși, sătenii începură să le ducă dorul și să-i laude. Germanii se purtaseră frumos cu localnicii, plăteau tot ce beau și mâncau, până la ultimul ban, se jucau cu copiii și le dădeau ciocolată. Farmecul ochilor lor albaștri avea să-i urmărească pe tîntăveni, în comparație cu rusnacii care se purtaseră ca fiarele sălbatice. Violurile și jafurile se ținuseră
Orbitor by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295572_a_296901]
-
acoperișul ars de mult. Ura oamenii și fugea de ei. Când, la unsprezece ani, a ajuns la Roma, s-a simțit în paradis. Rătăcea zile-ntregi printre edificiile de marmură străveche, năpădite de vegetație. La maestrul Baldassare, cum îi ziceau localnicii flamandului Balthasar Lauwers, l-a reântâlnit pe Didier, cu care-mpăr-tășise în școală pasiunea pentru fluturi și statui. Au pictat timp de opt ani umăr lângă umăr, desăvîrșindu-se, unul în fidela redare a clădirilor adevărate, a bazilicilor și vilelor romane, celălalt
Orbitor by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295572_a_296901]
-
faraonilor". Doar serile ieșeau, de mână, pe țărmul golfului, privind orașul buretos, de turf vulcanic, ce-și troznea-n vânt rufele puse la uscat în zeci și sute de balcoane... Deasupra lui se ridica, parcă de sticlă, conul domol al Vezu-viului. Localnicii treceau pe lângă ei, purtîndu-și la subțioară veșnicele măști cu ciocuri de pasăre și pălăriile enorme de carnaval, îi salutau respectuos, priveau în urmă către cuplul însingurat și, din nou și din nou, îi adunau pe cei doi sub un singur
Orbitor by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295572_a_296901]
-
la un deceniu, adunîndu-și toate puterile, ca să dea un semn că sânt vii, că simt și gândesc, că e o persoană înăuntru, încarcerată-n cerbicia oarbă a fatalității. Cu mîinile-n buzunare, Cedric se luă după tovarășul său, probabil binecunoscut de localnici, căci cei câțiva călători din tramvaiul pe care-l luară abia dacă-i aruncaseră o privire. Trecură pe lângă Dam și cotiră spre Spul, unde coborâră. O luară pe o străduță care ducea pe cheiul Herrengracht-ului și intra-ră-ntr-una dintre casele strâns
Orbitor by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295572_a_296901]
-
modernitate” cu târgul, podul de fier, fabrica de sticlă, drumul de fier, noul baraj, evreii și alte etnii care au contribuit la dezvoltarea târgului. Modelele apusene aduse de evrei, austrieci, polonezi etc. au impulsionat nu numai economia, ci și spiritul localnicilor, dând târgului un parfum de trecere spre urbe. Din păcate, perioada de după al doilea război mondial, inclusiv cea de după 1990, localitatea a stagnat sau chiar a dat înapoi atât economic, cât și spiritual. Locuitorii comunei au fost atrași să meargă
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
ADMINISTRATIVĂ, SUPRAFAȚA ȘI TOPONIMIA Comuna are o suprafață de 5285 de ha și este formată din satele: BUDA, așezat la 4 km NE de Lespezi. Datează de la 1790. Buda, înseamnă în slavonă „locuință retrasă în pădure, locuință în curătură”, iar localnicii spun că ar proveni de la un boier cu numele de Buda, stăpânul acestor locuri. BURSUC- DEAL, sat înființat în 1879, după reforma agrară (1864), din timpul lui Alexandru Ioan Cuza. Numele ar proveni de la bursucii care trăiau în pădurile ce
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
arabil din stânga D.C. Heci - Tătăruși, începând de la Ion Simina, spre vest, până la Cireș; - Topitorie - lângă Cărămidărie, unde era un bazin, în care lipovenii lespezeni topeau cânepa; - Trestioara - pădure în nord-vestul satului Heci, la hotarul cu comuna Tătăruși și orașul Dolhasca. Localnicii spun că numele pădurii vine de la faptul că arborii, majoritatea de fag, sunt drepți ca trestia; - Velnița - loc de pășune, la Dumbrava ; - Viișoara - pășuni de coastă la Dumbrava, la sud de familia Crăciun; - Zăton - loc de la gura de vărsare a
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
apă care merge. Afluenții Siretului sunt: Probota, Heci (Trestioara), Conțeasca pe dreapta, Buda, Sirețel pe partea stângă. Comuna Lespezi este bogată și în ape subterane, care se găsesc la baza terasei vechi și în terasa de bază, fiind folosite de localnici prin cele peste 60 de fântâni. VEGETAȚIA Relieful este acoperit cu vegetație de pădure și pășuni. Pădurea ocupă suprafețe reduse în estul și vestul comunei, din cauza defrișărilor. Pădurile (178 ha) sunt formate din fag, carpen, gorun, tei, mesteacăn, stejar, iar
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
iar după istoricul M. Costăchescu, era Heciul, părere pe care o împărtășim și noi, dacă ținem cont că la hotarul dintre Heci și Tătăruși se mai păstrează toponimul de ,,La Movilă “, iar pădurea Tătăruși, foarte aproape de Heci, este numită de localnici Bodești. Cătunul Bodești, astăzi dispărut, a făcut parte din comuna Heciu (1871-1873), din comuna Lespezi (1873-1892), iar în 1892 este înglobat în satul Heci, după care dispare, rămânând toponimul. Indiferent de vechime, satul Heci este pomenit pentru prima dată într-
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
a fost menționat în lista de hrisoave pentru înființarea de iarmaroace. Târgul săptămânal și bâlciul anual au impulsionat activitățile economice, care au permis localității Lespezi să iasă din rândul localităților rurale, intrând în rândul târgurilor cu aspect urban. Din relatările localnicilor și din datele de mai sus reiese că târgul Lespezi ocupa, la înființare, vatra satului Brăteni, care era înconjurat de un șanț de 2 m adâncime și 3-4 m lățime, ale cărui urme se mai păstrează și astăzi lângă Pepelea
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
Deoarece pânzele acvifere de la Lespezi, care se găsesc la 20 m adâncime, conțin calcar, s-a realizat un sistem centralizat de alimentare din Lunca Siretului. Din terasele de 20-30 m și 30-60 m altitudine se exploatează gresie calcaroasă folosită de localnici la construcția fântânilor și a beciurilor și tot mai puțin la construcția caselor. Solurile fertile de pe terasele Siretului au o bogată vegetație de ierburi, în parte înlocuită de culturi de cereale, plante de nutreț și mai greu de înțeles de ce
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
a școlii. A participat cu mare entuziasm la activitățile educative în perioada 1980-1983, când a răspuns de acest domeniu, dar și după 1995 având funcția de consilier educativ. Cele mai mari realizări pe plan obștesc au fost: realizarea cu sprijinul localnicilor a aducțiunii cu apă potabilă, prin cădere liberă de la sursa Vatajanu pentru Heci Vale, comitetul de aducțiune fiind alcătuit din Constantin Sava, Paul Buruiană, Mircea Hreamătă, Octav Greșanu și Ioan Ciubotaru, cât și realizarea încălzirii centrale numai cu fonduri cetățenenști
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
de zestre a bunicii, sătenii donând obiectele și datorită încrederii în preotul paroh. În cei peste 128 de ani de existență, Școala Buda a fost încadrată cu personal didactic plin de dăruire care s-a implicat cu succes în viața localnicilor, devenind adevărate repere în viața satului: - Toader Luca - învățător, director;Alexandru Bratu - învățător, subrevizor școlar; - Neculai Bârleanu - profesor limba română; - Elisabeta Jacotă - învățător;Ipolit Jacotă - preot; - Valerica Dăscălescu - învățător; - Constantin Botezatu - profesor limba română; - Nina Botezatu - învățător; - Ion Lăzăroaie - învățător
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
de curajul și abilitatea fetei încît nici nu băgase de seamă că animalele omorâte fuseseră de fapt atrase de turma lui. Reușise să o ademenească pe fată destul de ușor, promițîndu-i câțiva pui din turma sa de animale bizare, de la care localnicii obțineau mai toate produsele care făceau obiectul manipulării lor religioase. Prima dintre operațiile laborioase prin care N'Gai Loon modifica creierul candidaților săi fusese o reușită perfectă. Mintea fetei părea să fie clădită încă de la început pe structura care se
Aba by Dan Doboș [Corola-publishinghouse/Imaginative/295578_a_296907]
-
era, cu siguranță, remediul cel mai potrivit pentru reumatismele lui Audbert. înfășurându-se în învelitoare, închise ochii și hotărî că nu avea nici un rost să se mai frământe; mai bine să doarmă: urma o zi lungă și istovitoare. 4 Ceea ce localnicii numeau „luntrea lui Fergal“ nu era, de fapt, decât o plută mare, veche, folosită înainte la transportul sării, și căreia de câțiva ani bătrânul mattiace - obosit să se tot plimbe în sus și în jos pe fluviu, pe care navigația
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2230_a_3555]
-
era o osteneală inutilă, căci populația fugise la timp, ducând de acolo lucrurile cele mai prețioase și căutând scăpare în munții împăduriți ce se înălțau, abrupți, de jur împrejur. Mulți dintre burgunzii ce scăpaseră în luptă se amestecaseră, probabil, cu localnicii fugari din vale, alții căutau, cu siguranță, să ajungă la Noviodunum; trupurile tovarășilor lor mai puțin norocoși zăceau risipite cu sutele prin noroiul vadului sau prin desișurile dimprejur; altele se mai aflau, totuși, pe ulițele acelui sătuc amărât. Victoria, cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2230_a_3555]
-
roată și acoperiș în fața locuințelor. Aplicând noului teren cumpărat, agricultura îngrijită practicată de ei pe ogoarele pietroase și cu sol sărac din regiunile de munte, coloniștii au reușit să obțină la hectar un randament cu mult superior celui obținut de localnicii care făceau și fac încă o agricultură rudimentară. În timpul liber apoi, unii dintre ei, pricepuți în meșteșugul lemnăriei, lucrau în satele vecine - Idrici, Rădiu, Albești, Roșiești etc. - la construirea acoperișurilor de case, la grajduri, coșare, etc. câștigând sume apreciabile cu
In memoriam : Ion Gugiuman by Costin Clit, Constantin Vasluianu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1203_a_2104]
-
care i-au îngrozit și le au măcinat în continuu sănătatea fizică și liniștea sufletească. Așa se explică de ce azi numai o mică parte din vechii coloniști stau permanent aici, restul dându și lotul în dijmă, la ai lor sau localnicilor, ori vin numai în epocile muncilor agricole și a recoltării produselor câmpului. Aceștia practică așadar transhumanța agricolă. Să vedem acum care sunt cauzele care au stat și stau în calea stabilirii definitive și a dezvoltării acestui grup de bucovineni în
In memoriam : Ion Gugiuman by Costin Clit, Constantin Vasluianu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1203_a_2104]
-
ușor aici, erau, pentru mulți dintre ei, o raritate în satele lor de la munte. Într-adevăr, nu departe de coloniile lor de la Rădiu - abia 2 km. spre vest - se află și lunca Bârladului cu locuri bune de cultivat zarzavaturile, unde localnicii sau „bulgarii” de la Huși fac grădinărit intens, mulțămind din plin nevoile alimentare cu astfel de produse ale locuitorilor satelor din jur. Altă cauză care a contribuit la nereușita colonizării de la Rădiu este sentimentul de dezrădăcinare pe care l-au simțit
In memoriam : Ion Gugiuman by Costin Clit, Constantin Vasluianu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1203_a_2104]
-
era suficient, locuitorii din Rădiu ca și cei din satele înconjurătoare au privit de la început pe coloniștii bucovineni cu antipatie, deoarece prin venirea lor aici le-a împuținat terenul de muncă și islaz. După ultima reformă agrară (1945), raporturile dintre localnici și coloniști au devenit și mai puțin prietenoase , din cauză prin cumpărarea în 1922 a restului de moșie de către cei 18 bucovineni, Rădenii s-au văzut acum fără posibilitate de a-și mai mări loturile vechi prin adausul unor noi
In memoriam : Ion Gugiuman by Costin Clit, Constantin Vasluianu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1203_a_2104]
-
moșie de către cei 18 bucovineni, Rădenii s-au văzut acum fără posibilitate de a-și mai mări loturile vechi prin adausul unor noi parcele, fie ele cât de mici. Că n-au existat raporturi strânse de vecinătate între coloniști și localnici se vede și din faptul că înrudirile prin căsătorie între aceștia, în cei 24 ani de când există colonia, au fost foarte puține: doar 4 băieți și 4 fete au plecat din colonie căsătorindu se la Rădiu, Albești, Idrici și Roșiești
In memoriam : Ion Gugiuman by Costin Clit, Constantin Vasluianu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1203_a_2104]
-
vorbească mulțumitor șase limbi străine, care i-au fost de mare folos apoi în viață. La începutul anului 1918 se întoarce acasă, având statut de invalid de război, pentru care beneficiază de unele înlesniri materiale și financiare. Împărtășește cu alți localnici bucuria unirii Bucovinei cu Țara Mamă, din noiembrie 1918. În anul 1920 se căsătorește și alături de mama se bucură de cei șase copii născuți, din care patru fete și doi băieți. Războiul a găsit familia Seniuc unită, prosperă din punct
MEMORIILE REFUGIULUI (1940 - 1944) by Ioan Seniuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/799_a_1701]
-
Rusia Sovietică ocupă partea ei răsăriteană În primele decade ale lunii septembrie dinspre Polonia au trecut prin localitate o mulțime de vehicule, civile și militare, căruțe și cărucioare și coloane nesfârșite de oameni pe jos, printre care copii și bătrâni. Localnicii care urmăreau acest episod tragic, veneau în întîmpinarea acestui fluviu uman, cu un aspect jalnic, cu tot ce se putea, spre a le ușura chinul. Femeile aduceau la șosea apă, alimente și ofereau cazare peste noapte. După capitularea Poloniei și
MEMORIILE REFUGIULUI (1940 - 1944) by Ioan Seniuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/799_a_1701]
-
chinul. Femeile aduceau la șosea apă, alimente și ofereau cazare peste noapte. După capitularea Poloniei și împărțirea ei între Germania și Uniunea Sovietică, vecinul nostru din partea vestică a devenit “Balaurul Roșu“. Toate aceste evenimente au tulburat simțitor viața și liniștea localnicilor. În primăvara anului 1940, în zona comunei s-au desfășurat manevre militare, iar încorporarea bărbaților până la 50 de ani a stârnit o profundă îngrijorare. Spre sfârștul lunii iunie 1940 apare o știre înspăimântătoare prin care autoritățile române erau somate ca
MEMORIILE REFUGIULUI (1940 - 1944) by Ioan Seniuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/799_a_1701]