6,058 matches
-
în coasta perisabilității. O femeie îndrăgostită vede și în Quasimodo un Făt Frumos. Marile iubiri sunt pigmentate cu scânteieri de coridă. Unii nu rămân din dragoste decât cu transpirația. Iubirea poate transforma o noapte de catran într-o constelație de luceferi. Sunt bărbați care își scutură femeia ca pe un pom fructifer. Iubirea rămâne principala materie primă a sublimului. Unele femei sunt ca ceapa. Când încep să se dezbrace, te apucă plânsul. Mă tem că iubirea va avea soarta Atlantidei. Iubirea
Chef pe Titanic by Vasile Ghica () [Corola-publishinghouse/Imaginative/528_a_1305]
-
Zguduie pămîntul din temelia lui, de i se clatină stîlpii. 7. Poruncește soarelui, și soarele nu mai răsare și ține stelele sub pecetea Lui. 8. Numai El întinde cerurile și umblă pe înălțimile mării. 9. El a făcut Ursul mare, luceafărul de seară și Ralițele, și stelele din ținuturile de miază-zi. 10. El face lucruri mari și nepătrunse, minuni fără număr. 11. Iată, El trece pe lîngă mine, și nu-L văd, se duce și nu-L zăresc. 12. Dacă apucă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85105_a_85892]
-
mâine dimineață, vere! N-am încotro și mă supun dorinței tale. Pe mâine! Dacă ai să-mi spui și unde ne vom vedea, atunci totu-i la locul lui. Ce-ai zice ca mâine dimineață să ne vedem la picioarele Luceafărului? De n-aș fi ieșean get-beget, te-aș fi întrebat de unde până unde să ne întâlnim la picioarele Luceafărului? Care Luceafăr? Dacă ai priceput unde, te voi aștepta mâine în zori. Să ne vedem sănătoși! * Pe când pleoapa răsăritului se ridica
Ce nu ştim despre Iaşi by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/549_a_868]
-
unde ne vom vedea, atunci totu-i la locul lui. Ce-ai zice ca mâine dimineață să ne vedem la picioarele Luceafărului? De n-aș fi ieșean get-beget, te-aș fi întrebat de unde până unde să ne întâlnim la picioarele Luceafărului? Care Luceafăr? Dacă ai priceput unde, te voi aștepta mâine în zori. Să ne vedem sănătoși! * Pe când pleoapa răsăritului se ridica lăsând ca soarele să-și rotunjească făptura pârguită, mă îndreptam deja cu pas măsurat spre locul întâlnirii cu prietenul
Ce nu ştim despre Iaşi by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/549_a_868]
-
vom vedea, atunci totu-i la locul lui. Ce-ai zice ca mâine dimineață să ne vedem la picioarele Luceafărului? De n-aș fi ieșean get-beget, te-aș fi întrebat de unde până unde să ne întâlnim la picioarele Luceafărului? Care Luceafăr? Dacă ai priceput unde, te voi aștepta mâine în zori. Să ne vedem sănătoși! * Pe când pleoapa răsăritului se ridica lăsând ca soarele să-și rotunjească făptura pârguită, mă îndreptam deja cu pas măsurat spre locul întâlnirii cu prietenul meu ieșeanul
Ce nu ştim despre Iaşi by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/549_a_868]
-
deja. Nu văd însă pe nimeni în preajma statuii. Grăbesc pasul cu gând să nu mi-o ia înainte. Pe când mai aveam doar câțva pași până la picirul monumentului, aud un glas vibrat, ca al lui George Calboreanu, recitând: „ Cobori în jos, luceafăr blând, Alunecând pe-o rază, Pătrunde-n codru și în gând, Norocu-mi luminează!” Surprins plăcut, în loc de salut, îi răspund: Dragule, ai început să reciți poezia „Luceafărul” cam de pe la coadă. Mai precis cu strofa a 95-a. Păi strofa a 13
Ce nu ştim despre Iaşi by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/549_a_868]
-
monumentului, aud un glas vibrat, ca al lui George Calboreanu, recitând: „ Cobori în jos, luceafăr blând, Alunecând pe-o rază, Pătrunde-n codru și în gând, Norocu-mi luminează!” Surprins plăcut, în loc de salut, îi răspund: Dragule, ai început să reciți poezia „Luceafărul” cam de pe la coadă. Mai precis cu strofa a 95-a. Păi strofa a 13-a o știe tot natul. Bine, bine, dar vreau să-mi spui care strofă e scrisă pe soclul monumentului. Uite colo. E scris mare și citeț
Ce nu ştim despre Iaşi by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/549_a_868]
-
strofa a 95-a. Păi strofa a 13-a o știe tot natul. Bine, bine, dar vreau să-mi spui care strofă e scrisă pe soclul monumentului. Uite colo. E scris mare și citeț. E strofa a 95-a din Luceafărul. Acum te-aș ruga să-mi spui ce scrie pe basorelieful inspirat din poezia „Doină”? Unde vezi tu versuri pe acest relief? Păi vezi că nu vezi? Tare te mai pricepi să întorci vorbele în fel și chip, vere. Vorbele
Ce nu ştim despre Iaşi by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/549_a_868]
-
Schmith-Faur” „Mihai Eminescu 1850-1889”. Dacă ai să crezi că ai scăpat numai cu atâta, asta se cheamă bucurie în mână străină. Adică ce ai vrut să spui cu asta? Să-mi tălmăcești ce reprezintă cele două figuri alegorice de la picioarele „Luceafărului”? Da’ amarnic mai ești, ieșene! Află tu că bătrânul reprezintă „Filozofia”, iar femeia „Poezia”. Și, ca un detaliu, pentru „Poezie” a pozat chiar soția sculptorului, pictoriță născută Niculescu. Așa parcă mai vii de acasă, dar să nu zici hop până
Ce nu ştim despre Iaşi by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/549_a_868]
-
-ai, dragă prietene. Pe mâine! * Peste noapte, cu gândul împăcat că am reușit să colindăm împrejurimile Iașilor și să vorbim de viile care au fost și încă unele din ele mai sunt, am dormit ca un prunc. În zori, când luceafărul de ziuă încă mai clipea deasupra orizontului, eram gata de plecare. Cu pas proaspăt, am pornit la drum... Când Hanul Trei Sarmale îmi dădea binețe, soarele încă nu se ițise deasupra Repedii... Doar o geană trandafirie ca o părere tremura
Ce nu ştim despre Iaşi by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/549_a_868]
-
nu a fost vreodată! MIHAI EMINESCU Poet desăvârșit, De mare neam, Care ne-a lăsat poezii pe val, Îndrăgostit pe veci de marea cea iubită Și iubind un singur suflet, scumpa Veronică. A lăsat poezii ce alții nu pot întrece, “Luceafărul” e printre stele și de sus privește, Dorul lui cel mare și scrisorile umbrite, Ne amintesc de un om care a crezut prea mult în vise. Ne-a lăsat “dorința” în “lacul codrilor albastru” Și o poveste în versuri, Călin
Război cu sufletul by Ioana Dumitrăchescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91624_a_92844]
-
să-l izoleze de toate celelalte în toată frumusețea lui. luna răsăritoare din valuri " stăpânitoare de ape 143 {EminescuOpXV 144} zorii prevestitori de ziuă amurgul " de noapte verbul e activ corăbii străbătătoare de ape " lunecătoare pe ape " împingătoare de valuri luceafăr răsăritor din noapte soare măsurător de vremuri ["CEL CE CÎNTĂ... "] 2261 Cel ce cântă se dezmiardă și pe el și pe ceilalți. ["SINGURUL LUX... "] 2267 singurul lux pe care crede a și-l putea permite omul din popor este muzica
Opere 15 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295593_a_296922]
-
legături sanscrite. [9] Ce iau cu mine ca estremă actualitate? Abecedar turcesc Petrescu Abecedar bulgăresc (de la Costachi) Dicționar bulgăresc Dicționar neogrec 394 {EminescuOpXV 395-399} {EminescuOpXV 400} 2266 [14] Legile fonologice ale limbei române și ortografia care rezultă din ele. Legenda Luceafărului Dați un premiu pentru rezolvarea problemului ortografic? Rezolvarea problemului ortografic. V. Frollo [15] Să ne dăm exame * essame [16] Tot se tipăresc cărțile forma scurtă, prin urmare e bună ortografia mea [STUDIUL ECONOMIEI POLITICE] 2264 pe Carey [î]l cumpăr
Opere 15 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295593_a_296922]
-
validarea autorilor și operelor individuale și care-și subordona instituții importante ca Uniunea Scriitorilor, revistele literare etc. Acest centru era atât de puternic, încît nici măcar presiunea adevăratei puteri comunisto-securiste nu a reușit să-l zdrobească: orice atac (din partea revistelor specializate: "Luceafărul", Săptămîna", "Suplimentul Scânteii Tineretului") nu făcea decât să strângă rândurile scriitorilor adevărați în jurul criticilor esențiali. Până și schimbarea de paradigmă din anii optzeci era pe cale să se producă pașnic - în ciuda rezistenței dârze a "șaptezeciștilor" ce se vedeau amenințați de niște
Pururi tânăr, înfășurat în pixeli by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295573_a_296902]
-
a. Amestecarea regnurilor: fiii lui Dumnezeu se îndrăgostesc de fiicele oamenilor și li se nasc uriași - specie hibridă, care nu poate duce mai departe binecuvântarea vieții; pe aceeași linie se înscriu interdicțiile privitoare la incest sau împreunarea cu animale; povestea Luceafărului - cu referire la poemul omonim semnat de Mihai Eminescu, având ca izvor basmul popular Fata din grădina de aur, cules de Richard Kunisch în Muntenia - reiterează tema încălcării rânduielilor firii, prin amestecul nepermis al regnurilor (în această lumină, gestul Cătălinei
Despre ierarhiile divine: fascinaţia Unului şi lumile din noi – temeiuri pentru pacea religiilor by Madeea Axinciuc () [Corola-publishinghouse/Science/1359_a_2887]
-
al romanului istoric englez și european -„Ivanhoe”, „Balada ultimului menestrel”, „Mireasa din Lammermoor”, „Rob Roy”; George Gordon Byron „Manfred”, „Don Juan”; Percy Bysshe Shelley „Odă vântului de apus”, „Revolta Islamului”; Victor Hugo „Regele petrece”, „Mizerabilii” „Omul care râde”; Mihai Eminescu „Luceafărul”, „Scrisorile”, „Glossă”, „Înger și demon”; Alexandr Sergheevici Pușkin „Ruslan și Ludmila”, „Evgheni Oneghin”, „Boris Godunov”, „Poltava”. o în arta plastică s-au remarcat: John Constable - „Catedrala din Salisbury”; Theodore Géricault - „Pluta Medusei”; Eugène Delacroix - „Dante și Vergiliu în Infern”, „Masacrul
Istoria românilor : sinteze de istorie pentru clasa a XII-a by Cristina Nicu, Simona Arhire () [Corola-publishinghouse/Science/1128_a_1947]
-
unele pasaje, cerul, fără nici o distincție, e socotit solid, de aramă, mai arareori de fier. Dintre constelații sunt pomenite Pleiadele, Hiadele, Orion, Carul Mare și Boarul, iar dintre stele și planete, Câinele lui Orion sau Steaua Toamnei, care este Sirius, Luceafărul de seară și cel de dimineață. Într-un loc se vorbește de o stea căzătoare. Ce se întâmplă cu soarele între apus și răsărit, Iliada nu ne lasă să bănuim. Iar anotimpurile nu se află legate de solstiții și de
Ahile sau Despre forma absolutã a prieteniei; Ariel sau Despre forma purã a libertãții by Petru Creţia () [Corola-publishinghouse/Science/1373_a_2880]
-
multă vreme 106 cetatea, este vorba chiar de un oraș cuprins de flăcări mânioase și înalte până la cer: incendiul este însuși Ahile. Iar armele lui sclipesc orbitor în câmpie: casca lui e ca un astru scânteietor și vârful lăncii ca luceafărul de seară, cea mai frumoasă stea, strălucind tot mai tare în adâncul nopții; armura e ca o lucire de flacără sau ca steaua Câinelui lui Orion, care arde, rău prevestitoare, în cerul verii; iar scutul i se vede de departe
Ahile sau Despre forma absolutã a prieteniei; Ariel sau Despre forma purã a libertãții by Petru Creţia () [Corola-publishinghouse/Science/1373_a_2880]
-
unele pasaje, cerul, fără nici o distincție, e socotit solid, de aramă, mai arareori de fier. Dintre constelații sunt pomenite Pleiadele, Hiadele, Orion, Carul Mare și Boarul, iar dintre stele și planete, Câinele lui Orion sau Steaua Toamnei, care este Sirius, Luceafărul de seară și cel de dimineață. Într-un loc se vorbește de o stea căzătoare. Ce se întâmplă cu soarele între apus și răsărit, Iliada nu ne lasă să bănuim. Iar anotimpurile nu se află legate de solstiții și de
Ahile sau Despre forma absolutã a prieteniei; Ariel sau Despre forma purã a libertãþii by Petru Creţia () [Corola-publishinghouse/Science/1373_a_2881]
-
peste multă vreme cetatea, este vorba chiar de un oraș cuprins de flăcări mânioase și înalte până la cer: incendiul este însuși Ahile. Iar armele lui sclipesc orbitor în câmpie: casca lui e ca un astru scânteietor și vârful lăncii ca luceafărul de seară, cea mai frumoasă stea, strălucind tot mai tare în adâncul nopții; armura e ca o lucire de flacără sau ca steaua Câinelui lui Orion, care arde, rău prevestitoare, în cerul verii; iar scutul i se vede de departe
Ahile sau Despre forma absolutã a prieteniei; Ariel sau Despre forma purã a libertãþii by Petru Creţia () [Corola-publishinghouse/Science/1373_a_2881]
-
tot ce era mai reprezentativ la vremea aceea pentru cultura română, dar și cărți în limbile germană și franceză. La moartea mentorului său, în ianuarie 1866, elevul sortit să-i preia cauza unității românești îl compară pe acesta cu „un luceafăr care s-a stins” și îl numește „geniul mare al deșteptării”, pe care îl plânge nu doar Bucovina, ci și locul său natal, Ardealul, ca și tot „ce-i simț național”. Acesta a fost momentul când Eminescu și-a asumat
Istoria cuvântului românesc by Mihai Lozbă () [Corola-publishinghouse/Science/1262_a_2207]
-
351. 80 Idem, p. 340. 81 Idem, p. 355. 82 Teodor Mazilu, Teatru, Editura Sigma, Brașov, 2001, p. 50. 83 Ibidem. 84 Idem, p. 211. 85 Idem, p. 63. 86 Așa cum se exprimă autorul însuși, vorbind despre Există nervi, în "Luceafărul", 1968, într-un articol preluat în secțiunea Dramaturgul despre... din volumul Ieșirea prin cer în care sunt adunate piesele lui Marin Sorescu (Editura Eminescu, 1984, p. 530). 87 Marin Sorescu, Ieșirea prin cer, Editura Eminescu, București, 1984, p. 261. 88
Un veac de caragialism. Comic și absurd în proza și dramaturgia românească postcaragialiană by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
albumul Menumorut, stăpânul Biharei în 1973), Dumitru Dobrică (Asediul în 1970), Sandu Florea (Șoimii Moldovei în 1969, Cavalerul Alb în 1976 sau Căliman Mână de Fier, în trei serii, în 1980, 1981 și seria publicată în revista de bandă desenată Luceafărul Copiilor, între 1982 și 1987), și din nou Puiu Manu (albumul Ioan Vodă Cumplitul în 1974, un succes palpabil, editat în 48 000 de exemplare de altfel 1974 a fost anul de vârf al producției autohtone de gen -, singura bandă
Mit și bandă desenată by Gelu Teampău [Corola-publishinghouse/Science/1113_a_2621]
-
pentru superbul album În lumea lui Arap Alb).836 În ultimul deceniu al regimului comunist, o nouă generație de artiști care abordează banda desenată se "refugiază" în SF, în contextul în care dispar multe reviste pentru copii, rămânând doar Cutezătorii, Luceafărul copiilor, Luminița și Șoimii Patriei, monopolizate însă de un grup restrâns, nu întotdeauna talentat. Tinerii autori care vor să se afirme găsesc posibilitatea de expresie doar datorită dedicatului nucleu craiovean, coagulat în jurul unor Dodo Niță, Viorel Pîrligras, Marian Mirescu (cel
Mit și bandă desenată by Gelu Teampău [Corola-publishinghouse/Science/1113_a_2621]
-
1 Fig. 28, p. 266 Chastity, nr. 1, coperta 1 Fig. 29, p. 276 Dodo Niță, Virgil Tomuleț , Dictionarul benzii desenate din Romania, p. 264. Fig. 30, p. 279 www.revistacutezatorii.blogspot.com Fig. 31, p. 283 "Taina Galionului", în Luceafărul Copiilor 1/1984, p. 22 Fig. 32, p. 285 www.revistacutezatorii.blogspot.com Fig. 33, p. 287 www.revistacutezatorii.blogspot.com Fig. 34, p. 290 "Victoria", în Almanahul Vacanța Cutezătorilor, 1989, p. 13 Fig. 35, p. 303 Dodo Niță, Kiss
Mit și bandă desenată by Gelu Teampău [Corola-publishinghouse/Science/1113_a_2621]