4,830 matches
-
slujească adevărul. Să nu negăm obârșia, „să facem om după chipul și asemănarea noastră” a rostit Dumnezeu, să nu ucidem, dar, în noi, acest sâmbure care plămădește veșnicia. Omul e o valoare care se perfectează continuu. Să răspundem cu fapte mărețe și vom fi ceea ce trebuie să fim, fiii lui Dumnezeu. Să nu ne resemnăm. Să nu ne îndoaie nici o grijă. Din lacrimi să plămădim bucurii eterne. Încrezători în brațul nostru, cu fruntea la cer, cu ochii aprinși de doruri să
Vesnic osânditi by Petru C. Baciu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/816_a_1587]
-
om și nu îl poate acoperi colbul vremilor mișele, nici urlete, nici mușcături câinești, nici violențe. „Dați Cezarului ce-i al Cezarului și lui Dumnezeu ce-i al Lui.” Pătimirea este creatoare, ea înflăcărează pe om atunci când are un scop măreț, un ideal sfânt și devine punct cardinal în viața sa spre care mărșăluiește ducându-l la biruința finală, crezul său. Temporarii învingători sunt lipsiți de conștiința rostului omului pe pământ și uzurpatori ai legilor divine pe care le neagă considerându
Vesnic osânditi by Petru C. Baciu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/816_a_1587]
-
lașitate și moarte. Lupta însemnă istorie și veșnicie. NU ÎNSTRĂINAȚI PĂMÂNTUL Pământul este talpa țării. Nu înstrăinați pământul copiilor, copiilor voștri, apărat de veacuri cu sânge și morminte. Înstrăiarea lui e profanare. Pământul înseamnă viață. Pământul e Metropola cu zidiri mărețe prin care se afirmă un neam dincolo de granițele sale. Azi, ca și ieri, pământul românesc e pândit de multe hoarde nesătule. Cei care ne conduc acum au fabricat legi prin care tot străinul poate cumpăra nelimitat pământ românesc și slujesc
Vesnic osânditi by Petru C. Baciu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/816_a_1587]
-
celor care ne conduc azi e puțină, și o folosesc, cât o au, pentru jefuire și distrugere a tot ce a mai rămas din vechiul nostru patrimoniu național. Comunismul a distrus și dărâmat tot ceea ce a fost național, creștin și măreț, precum și Biserica. Ignoranții de azi nu pot realiza mintal pericolul înstrăinării pământului, ca și sub comunism când proprietatea era considerată furt. Dacă românul a pierdut și va pierde în continuare din memoria sa distrugerile de ieri, neamul nostru se va
Vesnic osânditi by Petru C. Baciu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/816_a_1587]
-
se cheamă un visător. M-aș putea compara, eventual, cu o mică uzină de visuri. Numai că visurile mele n-au avut ambiții practice. Și au fost, cele mai multe, ori prea cuminți, ori prea naive. Am visat lucruri imposibile, dar nu mărețe: să ajung la Polul Nord, să aflu "secretul secretelor" dintr-o carte a regelui Solomon, pe care n-a văzut-o nimeni, sau să devin "om de lume". Mai ales "om de lume" mi-am dorit, cu stăruință, să devin, deși
Deșertul pentru totdeauna by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295604_a_296933]
-
de armament din Belgia. Îi întinse lui Graham o carte de vizită. — Sunt multe de văzut, spuse Graham. Vreau să-mi amintesc tot. Ai dreptate, e impresionant, nu? Aniversarea zilei de naștere a lui Saddam Hussein e întotdeauna o zi măreață la Bagdad. Toate autobuzele sunt acoperite cu flori și în școli copiii cântă cântece speciale de aniversare. Dar anul acesta s-a făcut ceva cu adevărat special. Prima Expoziție Internațională a Producției Militare își merita faima. Erau reprezentate douăzeci și opt de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1897_a_3222]
-
Imposibil de știut. Totuși cuvintele acelea, dacă au fost rostite de tiran, par să-i dea dreptate sculptorului. Iar el, artistul, era într-adevăr inteligent și talentat, sau numai gelos? Căci povestea spune că de la bun început între cei doi, mărețul crai și îndrăznețul arhitect și sculptor, a existat o dorință de nestăvilit de a se întrece unul pe celălalt. Și unul cu celălalt, firește. Pentru supuși, era o patimă folositoare: regele poruncea clădiri și invenții nemaiauzite, arhitectul îi întrecea toate
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2351_a_3676]
-
inducă discret: cenzura morală. Aceasta se conturează treptat, odată cu pașii făcuți de la gratuitate la finalitate conștientizată; de la căutarea de dragul căutării la dorința constantă de a găsi ceva definit: simplu sau complicat, de utilitate strict personală sau de interes mai larg, măreț sau chiar purtând pecetea eroicului.” P.H.L. își contemplă personajul care își duce fetița de mână și meditează la toate acestea, pe cărarea dintre șoseaua națională și liziera pădurii. Profesorul îi simte degețelele în podul palmei, calde și fremătând, ca niște
Jurnalul lui P. H. Lippa by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1687_a_3006]
-
niciodată. Cu pași mici și rari, supraveghind-o pe Clara, care țopăie în jurul lui, descoperind mereu câte ceva ce o oprește din drum, Domnul R. se îndreaptă spre „casa dragostei”, aceea reală, profilată pe cerul incendiat de un apus de soare măreț, cum nu știe să mai fi văzut vreodată. Un cer viu, dramatic, cu totul altul decât acela spre care s-a înălțat de atâtea ori în vis, zburând lejer, fermecat de propria-i mobilitate, dar preocupat tot timpul să nu
Jurnalul lui P. H. Lippa by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1687_a_3006]
-
cunosc decît într-un lung șir de ani și cu multe osteneli și primejdii pe care le-am întîmpinat. Opera aceasta, eu n-am înfrumusețat-o și nici nu am umplut-o cu fraze îndelung meșteșugite, cu vorbe umflate și mărețe sau cu alte găteli și ornamente care uimesc privirea și cu care mulți obișnuiesc să zugrăvească și să împodobească lucrurile pe care le spun; deoarece am voit ca ea, sau să nu merite nici un fel de cinstire, sau să și-
by NICCOLÒ MACHIAVELLI [Corola-publishinghouse/Imaginative/1111_a_2619]
-
departe și n-ar fi fost mai cumpătat în cheltuielile de acest fel, el ar fi distrus principatul. Iar dacă altcineva mi-ar obiecta, la rîndul lui, spunînd că au fost mulți principi care, cu armatele lor, au săvîrșit fapte mărețe și care totodată au fost socotiți foarte darnici, voi răspunde că un principe cheltuiește sau din averea lui și din banii supușilor lui, sau din aceia ai altora. În primul caz, trebuie să fie foarte econom; în al doilea, nu
by NICCOLÒ MACHIAVELLI [Corola-publishinghouse/Imaginative/1111_a_2619]
-
ele, vor da prea puțină atenție faptului că poporul îl urăște. CAPITOLUL XXI Cum trebuie să se poarte un principe pentru a fi stimat Nici un principe nu va izbuti să dobîndească mai multă prețuire decît acela care va săvîrși fapte mărețe și care va da pilde rare despre însușirile lui. Cunoaștem în vremurile noastre pe Ferdinand de Aragon, actualul rege al Spaniei, îl putem socoti aproape ca pe un principe nou, fiindcă prin faima și gloria dobîndite a devenit, dintr-un
by NICCOLÒ MACHIAVELLI [Corola-publishinghouse/Imaginative/1111_a_2619]
-
al Spaniei, îl putem socoti aproape ca pe un principe nou, fiindcă prin faima și gloria dobîndite a devenit, dintr-un rege fără putere, cel dintîi rege al creștinătății. Dacă veți privi faptele lui, veți vedea că toate au fost mărețe, și unele chiar extraordinare. La începutul domniei, el a atacat provincia Granada, iar această acțiune a pus temelia statului său. La început el a purtat războiul fără a fi angajat în alte lupte și fără a se teme că ar
by NICCOLÒ MACHIAVELLI [Corola-publishinghouse/Imaginative/1111_a_2619]
-
că nu poate să existe o faptă mai mișcătoare și mai rar întîmplată decît aceasta. Sub același pretext, a atacat Africa; a întreprins expediția din Italia și, în sfîrșit, a atacat Franța. Deci a săvîrșit și a uneltit mereu acțiuni mărețe care au întreținut așteptarea și admirația în sufletele supușilor care erau tot timpul preocupați de rezultatul acțiunilor lor. Războaiele lui se nășteau unul din altul, în așa fel încît între unul și altul nu a rămas niciodată timp oamenilor să
by NICCOLÒ MACHIAVELLI [Corola-publishinghouse/Imaginative/1111_a_2619]
-
aș putea spune că ele au fost vreodată mai potrivite pentru aceasta. Și dacă, după cum am spus, trebuia ca poporul lui Israel să fie sclav în Egipt pentru ca virtutea lui Moise să fie cunoscută; și dacă pentru a cunoaște spiritul măreț al lui Cirus trebuia ca perșii să fie asupriți de mezi și atenienii risipiți pentru ca Teseu să-și arate marile lui merite; tot astfel acum, cînd vrem să ne dăm seama de însușirile unui spirit italian, înțelegem că Italia trebuie
by NICCOLÒ MACHIAVELLI [Corola-publishinghouse/Imaginative/1111_a_2619]
-
putem privi decît ca pe o unealtă oarbă a atotputerniciei divine; conducătorul evreilor era inferior ca om fondatorului Imperiului roman, monarhului persan și celorlalți eroi care, prin propria lor valoare și prin propriile forțe au împlinit acțiuni dintre cele mai mărețe, pe care el nu le făcea decît cu ajutorul imediat al lui Dumnezeu. Recunosc, în general, și fără prejudecată că trebuie mult geniu, curaj și abilitate pentru a-i egala pe bărbații despre care am vorbit; dar nu știu dacă epitetul
by NICCOLÒ MACHIAVELLI [Corola-publishinghouse/Imaginative/1111_a_2619]
-
asemenea situație, sînt de părere că ei nu riscă nimic cu auxiliarii, atîta timp cît numărul soldaților proprii este mai mare. Machiavelli nu scria decît pentru principii mici și, mărturisesc, nu văd la el decît idei mici; n-are nimic măreț și adevărat, pentru că el nu este un om onest. Cine face războiul pentru alții este slab; cine-l face cu ajutorul altora este foarte puternic. Fără să mai vorbim despre războiul din 1701, al Aliaților contra Franței, acțiunea prin care trei
by NICCOLÒ MACHIAVELLI [Corola-publishinghouse/Imaginative/1111_a_2619]
-
pe care Dumnezeu i l-a dat lui Adam. Dar ceea ce este vechi nu este și mai bun, mai ales cînd este exagerat. Oamenii mari au fost pasionați de vînătoare, recunosc; să-i imităm în ceea ce au făcut ei mai măreț, să nu le copiem slăbiciunile. Patriarhii au vînat, este adevărat; tot atît de adevărat este că s-au însurat cu surorile lor, că poligamia era, pe timpul lor, un obicei, dar acești buni patriarhi care și vînau exprimau secolele barbare în
by NICCOLÒ MACHIAVELLI [Corola-publishinghouse/Imaginative/1111_a_2619]
-
model conduita lui Ferdinand de Aragon și Bernard de Milano, pentru cei care vor să se distingă prin fapte mari, acțiuni rare și extraordinare. Machiavelli caută acest miraculos în îndrăzneala întreprinderilor și rapiditatea execuției. Sînt de acord că faptele sînt mărețe, dar demne de laudă nu sînt decît în măsura în care întreprinderea cuceritorului este dreaptă. "Tu, care te lauzi că ai stîrpit hoții, spuneau ambasadorii sciți lui Alexandru, ești tu însuți cel mai mare hoț de pe pămînt, căci tu ai prădat și ai
by NICCOLÒ MACHIAVELLI [Corola-publishinghouse/Imaginative/1111_a_2619]
-
evitându-i privirea. — Ar trebui să te lași, Manolo. — Nu pot. Îți zic că-mi merge grozav acum. Zurito se aplecă-n față, cu mâinile pe masă. — Ascultă-mă. O să fac pe picadorul pentru tine și dacă nu iese ceva măreț mâine noapte, te lași. Înțelegi? Facem așa? — Sigur. Zurito se lăsă ușurat pe spătarul scaunului. — Trebuie să te lași, spuse. Pe bune. Trebuie să-ți tai coleta. — N-o să fie nevoie. O să vezi. Știu ce-am de făcut. Zurito se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2002_a_3327]
-
Credeți că există un subiect mai important În lumea asta? Ea rîse, iar el tăcu. Vedeți dumneavoastră, nimic nu se poate fără ea. Nu știu dacă mă Înțelegeți. Vorbesc de dragoste În general; este necesară pentru orice lucru bun. Nimic măreț nu se Împlinește altfel, În toate trebuie suflet. Să vă Întreb: dumneavoastră n-ați iubit niciodată? - și rîse cu o deschidere copilărească a feței: - Știu eu? probabil că da, rostii șovăielnic, pentru că În clipa acelui răspuns, abia atunci, În clipa
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1888_a_3213]
-
Între timp la unele evoluții ale tinereții lui, În segmentele petrecute În această Grădină și surîdea acelor amintiri fără mărturisiri către soție, Întrerupt Își ridică privirea spre noi și, adresîndu-se Anei și fiicei sale, rosti Înviorat: - Nu-i așa că-i măreț? - În adevăr, răspunse Ana, spre Încîntarea nereținută a domnului Pavel, cutremurat de un nostalgic patriotism local. Doamna Pavel, zîmbind, mai mult pentru a-și marca participarea, fiind atentă În realitate la mesele vecine, sperînd să Întîlnească vreo cunoștință oarecare, să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1888_a_3213]
-
dispreț, care crede că poate obține asemenea virtuți în schimbul banilor. Am înapoiat darurile pentru că femeile noastre nu se împodobesc cu bijuteriile romanilor și nu se îmbracă în mătăsurile lor. — Dar banii, i-ai refuzat? — Las în seama altora asemenea gesturi mărețe - Julius puse pumnalul pe masă. Romanii m-au învățat că banii sunt folositori. Îi voi folosi ca să lupt împotriva lor cu orice mijloace. Luă săculețul de piele pe care-l lăsase jos când intrase și i-l întinse hangiului, care
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2064_a_3389]
-
zâmbi batjocoritor Antonius. Cum poți să crezi că Vitellius va cruța un gladiator pe care vrea să-l sacrifice în cinstea zeului? În cazul ăsta, clemența lui ar fi nefastă, căci ar stârni mânia zeului și i-ar împiedica proiectele mărețe... Avem o singură speranță: aici, la Augusta, oamenii sunt nebuni după Salix - e faimos, mulțimea îl iubește. Dacă va fi învins, toți vor cere să nu fie ucis. Atunci poate că Vitellius îl va cruța. În noaptea aceea, Valerius rămase
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2064_a_3389]
-
înapoiat 1443 lăzi cu docume nte de stat sau private, fără mare valoare materială, iar în anul 1956 - al doilea și ultimul transport din tezaur, pentru care Gheorghe Gheorghiu - Dej s a mândrit îndelung, ziarul Scân teia sub titlul „Un măreț gest de prietenie al URSS față de poporul românʺ consemna la 12 iunie întreg comunicatul Agenției TASS din URSS în legătură cu acest „eveniment istoricʺ, iar în vara lui 1956, la București, la Muzeul de Artă sunt expuse valorile de artă returnate care
Carte ..., vol. I by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/492_a_1296]