5,217 matches
-
femelele aleg o anumita trăsătură datorită faptului că aceasta trăsătură va incrementa șansele de success ale progeniturilor, chiar dacă aceasta este detrimentală individual. Progeniturile care nu vor fi interesante pentru femele nu se vor reproduce. "Principiul handicapului" susține că dacă un mascul supraviețuiește având un handicap, în cazul păunului o coadă care îi împiedică fugă, dovedește că genele sale sunt „bune”. Dacă masculii cu gene „rele” nu ar supraviețuii handicapului, femelele ar evolua în a alege masculi cu acest tip de handicap
Dimorfism sexual () [Corola-website/Science/323956_a_325285]
-
individual. Progeniturile care nu vor fi interesante pentru femele nu se vor reproduce. "Principiul handicapului" susține că dacă un mascul supraviețuiește având un handicap, în cazul păunului o coadă care îi împiedică fugă, dovedește că genele sale sunt „bune”. Dacă masculii cu gene „rele” nu ar supraviețuii handicapului, femelele ar evolua în a alege masculi cu acest tip de handicap, aceasta trăsătură acționând că un semnal de succes. Creierul multor specii de păsări și mamifere, incluzând oamenii, este semnificativ diferit între
Dimorfism sexual () [Corola-website/Science/323956_a_325285]
-
handicapului" susține că dacă un mascul supraviețuiește având un handicap, în cazul păunului o coadă care îi împiedică fugă, dovedește că genele sale sunt „bune”. Dacă masculii cu gene „rele” nu ar supraviețuii handicapului, femelele ar evolua în a alege masculi cu acest tip de handicap, aceasta trăsătură acționând că un semnal de succes. Creierul multor specii de păsări și mamifere, incluzând oamenii, este semnificativ diferit între mascul și femelă. Atât genele cât și hormonii afectează formarea creierului animal înainte de naștere
Dimorfism sexual () [Corola-website/Science/323956_a_325285]
-
cu gene „rele” nu ar supraviețuii handicapului, femelele ar evolua în a alege masculi cu acest tip de handicap, aceasta trăsătură acționând că un semnal de succes. Creierul multor specii de păsări și mamifere, incluzând oamenii, este semnificativ diferit între mascul și femelă. Atât genele cât și hormonii afectează formarea creierului animal înainte de naștere sau de eclozare. Hormonii afectează semnificativ formarea creierului, precum și dezvoltarea acestui la pubertate. Un articol din 2004 "Nature Reviews Neuroscience" notează că „datorită faptului că este mai
Dimorfism sexual () [Corola-website/Science/323956_a_325285]
-
mărime sau de penaj. Diferențele de mărime variază între specii, dar nu sunt regulă, în general păsările de pradă sau anumite specii de păsări nezburătoare ne fiind diferențiate. Diferențele de penaj, ca ornamentație sau culoare, deasemenea variază, dar în general masculii sunt mai ornamentați și prezintă culori mai vii. Astfel de diferențe au fost atribuite contribuțiilor inegale din partea partenerilor sexuali. În anumite specii, contribuția mascului se termină la sfarsitul copulării, în timp ce la alte specii mascului îngrijește urmașii. Diferitele forme de penaj
Dimorfism sexual () [Corola-website/Science/323956_a_325285]
-
alte specii mascului îngrijește urmașii. Diferitele forme de penaj au evoluat pentru a reflecta aceste diferențe și alte măsuri a valorii reproductive, cum ar fi condiția fizică. or survival. Fenotipul masculin trimite semnale femelei, care apoi alege cel mai „potrivit” mascul disponibil. Dimorfismul sexual este un rezultat al selecției genetice, dar depinde și de mediul înconjurător. Un exemplu de polimorfism sexual determinat de mediu este Carpodacus mexicanus. Masculii acestei specii pot fi clasificați în trei categorii în timpul sezonului de împerechere: negrii
Dimorfism sexual () [Corola-website/Science/323956_a_325285]
-
or survival. Fenotipul masculin trimite semnale femelei, care apoi alege cel mai „potrivit” mascul disponibil. Dimorfismul sexual este un rezultat al selecției genetice, dar depinde și de mediul înconjurător. Un exemplu de polimorfism sexual determinat de mediu este Carpodacus mexicanus. Masculii acestei specii pot fi clasificați în trei categorii în timpul sezonului de împerechere: negrii, maron și sub-maron. Acese diferențe apar ca răspuns la starea de sănătate a păsării: daca pasărea e sănătoasp va produce mai mulți hormoni androgeni devenind negre, în timp ce
Dimorfism sexual () [Corola-website/Science/323956_a_325285]
-
maron și sub-maron. Acese diferențe apar ca răspuns la starea de sănătate a păsării: daca pasărea e sănătoasp va produce mai mulți hormoni androgeni devenind negre, în timp ce păsările mai puțin sănătoase produc mai puțini hormoni devenind maron. Succesul reproductiv al masculilor este astfel determinat de nivelul de succes avut în afara sezonului de împerechere, variând anual în funcțiile de condițiile de mediu. Dimorfismul sexual este controlat prin selecție naturală și selecție sexuală. De exemplu, dimorfismul sexual în culoare crește vulnerabilitatea în fața predătorilor
Dimorfism sexual () [Corola-website/Science/323956_a_325285]
-
variând anual în funcțiile de condițiile de mediu. Dimorfismul sexual este controlat prin selecție naturală și selecție sexuală. De exemplu, dimorfismul sexual în culoare crește vulnerabilitatea în fața predătorilor. De asemenea, energia necesară producerii de ornamente exagerate este un cost pentru masculi, regăsit în diminuarea imunității. Atât timp cât beneficiile reproductive ale trăsături dimorfice este mai mare decât costul impus prin selecția naturală trăsăturile se vor propagă în întreaga populație. Beneficiile reproductive se manifestă printr-un număr mare de urmași, iar selecția naturală impune
Dimorfism sexual () [Corola-website/Science/323956_a_325285]
-
prin selecția naturală trăsăturile se vor propagă în întreaga populație. Beneficiile reproductive se manifestă printr-un număr mare de urmași, iar selecția naturală impune costuri sub formă de supraviețuire redusă. Acest lucru înseamnă că chiar dacă trăsătură cauzează moartea prematură a masculilor aceasta este promovată atât timp cât trăsătură va produce mai mulți urmași decât numărul celor fără trăsătură. Adesea diferențele de formă sau de rol reproductiv cauzează diferențe de comportament. Masculii și femelele au roluri diferite în procesul reproductiv. Compartamentul de curtare și
Dimorfism sexual () [Corola-website/Science/323956_a_325285]
-
supraviețuire redusă. Acest lucru înseamnă că chiar dacă trăsătură cauzează moartea prematură a masculilor aceasta este promovată atât timp cât trăsătură va produce mai mulți urmași decât numărul celor fără trăsătură. Adesea diferențele de formă sau de rol reproductiv cauzează diferențe de comportament. Masculii și femelele au roluri diferite în procesul reproductiv. Compartamentul de curtare și de reproducere al masculilor este regulat în mare măsură de hormoni. Hormonii apar la pubertate și continuă să activeze anumite comportamente când este nevoie de-a lungul maturității
Dimorfism sexual () [Corola-website/Science/323956_a_325285]
-
atât timp cât trăsătură va produce mai mulți urmași decât numărul celor fără trăsătură. Adesea diferențele de formă sau de rol reproductiv cauzează diferențe de comportament. Masculii și femelele au roluri diferite în procesul reproductiv. Compartamentul de curtare și de reproducere al masculilor este regulat în mare măsură de hormoni. Hormonii apar la pubertate și continuă să activeze anumite comportamente când este nevoie de-a lungul maturității, precum teritorialitatea în timpul sezonului de împerechere. Hormoni organizaționali apar doar în timpul unei faze critice în dezvoltarea
Dimorfism sexual () [Corola-website/Science/323956_a_325285]
-
comportament pot rezultă în segregare sexuală. Cele mai investigate cazuri de dimorfism sexual continuă să fie copitatele, dar și liliecii, canguri, și păsările. Planuri de conservare au fost create, specifice pentru speciile cu puternică segregare sexuală. Există cazuri în care masculii sunt mult mai mari decât femelele. Un exemplu este "Lamprologus callipterus", o specie de ciclide în care masculul este de până la 60 de ori mai mare decât femelă. Se crede că masculul este mai mare deoarece acesta are rolul de
Dimorfism sexual () [Corola-website/Science/323956_a_325285]
-
și liliecii, canguri, și păsările. Planuri de conservare au fost create, specifice pentru speciile cu puternică segregare sexuală. Există cazuri în care masculii sunt mult mai mari decât femelele. Un exemplu este "Lamprologus callipterus", o specie de ciclide în care masculul este de până la 60 de ori mai mare decât femelă. Se crede că masculul este mai mare deoarece acesta are rolul de a găsi și a apăra cochilii de melci în care femelă depune ouălele. Masculii mari și puternici pot
Dimorfism sexual () [Corola-website/Science/323956_a_325285]
-
cu puternică segregare sexuală. Există cazuri în care masculii sunt mult mai mari decât femelele. Un exemplu este "Lamprologus callipterus", o specie de ciclide în care masculul este de până la 60 de ori mai mare decât femelă. Se crede că masculul este mai mare deoarece acesta are rolul de a găsi și a apăra cochilii de melci în care femelă depune ouălele. Masculii mari și puternici pot găsi și apăra cele mai mari cochilii, iar femelele rămân mici pentru a putea
Dimorfism sexual () [Corola-website/Science/323956_a_325285]
-
de ciclide în care masculul este de până la 60 de ori mai mare decât femelă. Se crede că masculul este mai mare deoarece acesta are rolul de a găsi și a apăra cochilii de melci în care femelă depune ouălele. Masculii mari și puternici pot găsi și apăra cele mai mari cochilii, iar femelele rămân mici pentru a putea intra în cochilii pentru a depune icrele. Așadar, creșterea în dimensiuni a femelei este limitată , femelă reglăndu-și rata de creștere în funcție de dimensiunile
Dimorfism sexual () [Corola-website/Science/323956_a_325285]
-
a depune icrele. Așadar, creșterea în dimensiuni a femelei este limitată , femelă reglăndu-și rata de creștere în funcție de dimensiunile cochiliei disponibile. Dimorfismul sexual apară și în cazul peștilor hermafrodiți. Aceste specii sunt cunoscute că hermafrodite secvențiale. În sistemele în care un mascul se împerechează cu mai multe femele, mărimea masculului joacă un rol important în succesul reproductiv.
Dimorfism sexual () [Corola-website/Science/323956_a_325285]
-
femelei este limitată , femelă reglăndu-și rata de creștere în funcție de dimensiunile cochiliei disponibile. Dimorfismul sexual apară și în cazul peștilor hermafrodiți. Aceste specii sunt cunoscute că hermafrodite secvențiale. În sistemele în care un mascul se împerechează cu mai multe femele, mărimea masculului joacă un rol important în succesul reproductiv.
Dimorfism sexual () [Corola-website/Science/323956_a_325285]
-
chelicerele. Apoi, prada este adusă în vizuină și consumată. Se hrănesc cu diferite insecte, alte artropode, uneori cu vertebrate mici. Uneori păianjenul foarte flămând își va aștepta hrana în afara vizuinii, însă și în acest caz el folosește firele de semnalizare. Masculii sunt în stare să depășescă comportamentul agresiv al femelelor. Femela niciodată nu va călători departe de vizuina sa, mai ales dacă are un cocon cu ouă. În acest timp, femela va hrăni tinerii păianjeni cu prada prinsă de ea. Dușmani
Ctenizidae () [Corola-website/Science/319398_a_320727]
-
Păianjenul viespe (lat. "") este o specie de păianjeni țesători sferici. Este cel mai des întâlnit păianjen din genul "Argiope" din Europa, inclusiv România. Corpul acestui păianjen este alungit, masculul ajungând până la 6 mm lungime, iar femela până la 25 mm. Prosoma are nuanțe argintii - albe. Culoarea opistosomei reprezintă o succesivitate a dungilor transversale galbene și negre. Această pigmentație îi oferă un camuflaj, păsările confundând păianjenul cu o viespe. Unele cercetări
Argiope bruennichi () [Corola-website/Science/319972_a_321301]
-
și negre. Această pigmentație îi oferă un camuflaj, păsările confundând păianjenul cu o viespe. Unele cercetări au demostrat că dungile pestrițe au capacitatea de a atrage insectele care nu recunosc păianjenul din centrul pânzei. Dar cu totul altă colorație prezintă masculul: prosoma și picioarele sunt brunii, iar opistosoma este maronie cu dungi longitudinale albe. Picioarele, atât la femele cât și la mascul, posedă spini negri. Împerecherea are loc la sfârșitul luni iulie și începutul lui august. se numără printre multele specii
Argiope bruennichi () [Corola-website/Science/319972_a_321301]
-
au capacitatea de a atrage insectele care nu recunosc păianjenul din centrul pânzei. Dar cu totul altă colorație prezintă masculul: prosoma și picioarele sunt brunii, iar opistosoma este maronie cu dungi longitudinale albe. Picioarele, atât la femele cât și la mascul, posedă spini negri. Împerecherea are loc la sfârșitul luni iulie și începutul lui august. se numără printre multele specii de păianjeni care practică canibalismul sexual cu diferite grade de succes și poliandrie (când o femelă copulează cu mai mulți masculi
Argiope bruennichi () [Corola-website/Science/319972_a_321301]
-
mascul, posedă spini negri. Împerecherea are loc la sfârșitul luni iulie și începutul lui august. se numără printre multele specii de păianjeni care practică canibalismul sexual cu diferite grade de succes și poliandrie (când o femelă copulează cu mai mulți masculi). De aceea, imediat după copulare, masculul încearcă să fugă. Uneori el așteaptă lângă pânza femelei ca ea să năpârlească pentru ultima oară. În acest moment, după năpârlire, chelicerele femelei sunt moi, incapabile să muște. S-a observat că 80% din
Argiope bruennichi () [Corola-website/Science/319972_a_321301]
-
loc la sfârșitul luni iulie și începutul lui august. se numără printre multele specii de păianjeni care practică canibalismul sexual cu diferite grade de succes și poliandrie (când o femelă copulează cu mai mulți masculi). De aceea, imediat după copulare, masculul încearcă să fugă. Uneori el așteaptă lângă pânza femelei ca ea să năpârlească pentru ultima oară. În acest moment, după năpârlire, chelicerele femelei sunt moi, incapabile să muște. S-a observat că 80% din masculi voluntar își dezmembrează organul copulator
Argiope bruennichi () [Corola-website/Science/319972_a_321301]
-
De aceea, imediat după copulare, masculul încearcă să fugă. Uneori el așteaptă lângă pânza femelei ca ea să năpârlească pentru ultima oară. În acest moment, după năpârlire, chelicerele femelei sunt moi, incapabile să muște. S-a observat că 80% din masculi voluntar își dezmembrează organul copulator de la vârful pedipalpului. Acesta împiedică fertilizarea femelei de către un alt mascul. Se pare că organele genitale ale masculilor din această specie sunt complexe, în ceea ce privește structura, nu numai pentru transferul spermatozoizilor, dar și au un rol
Argiope bruennichi () [Corola-website/Science/319972_a_321301]