6,604 matches
-
asta explică totul!” *Între „Vechiul Testament” și „Noul Testament” diferența pare revoluționară. Primul consacră superioritatea absolută a „înțelepciunii” ca mijloc de realizare a acordului cu lumea. Al doilea accentuează necesitatea „nebuniei” în raport cu normele acesteia, a răsturnării unor „locuri comune”, exaltă ideea martirajului, mobilizează rezistența interioară. *Iată-mă în ajun de An Nou 1983! Trec din al 42-lea an al vieții mele în al 43-lea. Cert, am depășit jumătatea vieții, dar mai sper încă în vreo două duzini de ani buni. Ce
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
mai duioasă”, mai tandru unei femei, m-am auzit și, dintr-odată, mi-am apărut mie însumi caraghios. Hotărît lucru, după o anumită vîrstă nu se mai poate spune, voluntar și dezinvolt, ceva de genul „te iubesc”, căci imediat se mobilizează instanțele „conștiinței”. Vorba celebrului romancier: „Plus on juge, moins on aime.” *Articolul ca „sortiment”, vorba lui Mircea Horia Simionescu, lipsește de la o vreme din revistele literare și de cultură. Predomină recenzia, cronica (nu și cea „măruntă”), eseul. A obține un
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
lipsa lor de măsură. Multe dintre ele ar trebui refuzate chiar de către cel lăudat. Oare nimeni nu are curajul să-i evoce însăși pilda Regelui Soare, care - scrie Voltaire (Sișcle de Louis XIV) - deși dornic de laude, căci acestea îl mobilizau să fie mai bun, nu le primea cînd erau prea mari (trop fortes). De pildă, atunci cînd Academia a propus ca subiect pentru premiile sale (regula cerea să fie informat) Quelle est de toutes les vertus du roi celle qui
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
dintre cei care cred că o merităm. Azi, mergînd pe stradă, am auzit numai declarații de genul: „N-am tăiat pe nici unul, că tot aia-i!”, „Am votat pentru toți din casă”. Se prea poate, căci, aflate în întrecere care mobilizează mai bine electoratul și termină mai repede, comisiile acceptă astfel de operațiuni. În fapt, toată lumea acceptă parodia alegerilor: unii se îmbracă în hainele lor cele mai bune, femeile ies la braț cu bărbații etc. Încrederea autorităților e dublată însă (lucru
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
s-a afundat într-o criză ideologică și morală. Nici o adiere de sinceritate. Noile curente de gîndire ocolesc Carpații. În țările din jur s-au produs revoluții, iar noi „jubilăm” sub povara dogmatismului și a amețitoarelor prestigii. Oricît m-aș mobiliza, nu mai pot să mă ridic deasupra decepției provocate de stagnare. *Lecturi paralele: pe de o parte, „Cuvîntarea de la Bistrița-Năsăud”, în care se repetă, că reforme de genul celor ce s-au produs în Ungaria și Polonia vor fi „implementate
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
Dvs. cu soția. 148 Ca și la Brașov, la București vorbisem la Casa de Cultură „M. Eminescu” din sectorul 2, tot despre casele și locurile memoriale din Fălticeni, cu circa 120 diapozitive color. O sală arhiplină, cu sute de fălticeneni, mobilizați prin telefon, de la om la om, prin grija lui Vasile Diaconița, fostul meu coleg de liceu de la „Nicu Gane”, deasemeni rezident În Capitală. Au fost de față prof. I.C. Chițimia, doamna Maria Luiza Ungureanu (profesoară și publicistă) ș.a. 612 Doresc
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
misiva cea interesantă. Nu mata, ci eu rămân Îndatorat. Răspund la unele Întrebări: 1) Da, a existat pe hârtie un Ateneu la Flt. Canalia de șt. Ioan voia prin el să contracareze acțiunea „Ligii Culturale”. Ghițescu, adversarul său și-a mobilizat ciracii și la adunarea g-lă n-au reușit candidații lui Ioan. S-a ales președinte Gorovei și Vice subsemnatul. Atunci n-a mai avut interes Ateneul pentru el și n-a mai dat nici fonduri, nici conferențiari. Gorovei atunci a
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
revista L'Alternative: Roumanie. Crise et repression. Susținerea rezistenței din țară și, în particular, implicarea sa în solidarizarea exilului românesc și a celui maghiar i-au atras amenințări din partea Securității. După revoluție a inițiat Grupul pentru Dialog Social și a mobilizat resurse importante din Franța pentru finanțarea emergentei societăți civile și a partidelor democratice. S-a implicat și în sprijinirea noilor democrații din Albania și Republica Moldova. A făcut parte din Comisia Prezidențială pentru Analiza Dictaturii Comuniste din România. A publicat diverse
Ultimul deceniu comunist: scrisori către Radio Europa Liberă by Gabriel Andreescu, Mihnea Berindei (eds) () [Corola-publishinghouse/Memoirs/619_a_1376]
-
de grup, atunci când apar semnături colective. în ultimă instanță, ascultătorii Europei Libere ajung să simtă acest post nu doar ca al lor, ci și ca un radio al opoziției. El le oferă posibilitatea de a critica, a protesta, de a mobiliza concetățenii și de a-și elibera în acest fel frustrările: Personal consider că dvs. nici nu vă dați seama ce înseamnă postul dvs. de radio pentru noi, deoarece într-o țară în care nicio altă opinie politică sau de altă
Ultimul deceniu comunist: scrisori către Radio Europa Liberă by Gabriel Andreescu, Mihnea Berindei (eds) () [Corola-publishinghouse/Memoirs/619_a_1376]
-
cel individual, cât și cel colectiv, scapă controlului; răspunsurile pe care el le va da evenimentelor exterioare vor fi autonome, conforme unui mecanism cu intenționalitate ascunsă. Atunci, după Jung, istoria nu o fac personalitățile, marile evenimente (doar în măsura în care ele pot mobiliza nemijlocit aceste forțe ale inconștientului). Tot ceea ce e vizibil, palpabil, în mersul istoriei, războaie, cuceriri, înfrângeri, nu constituie decât un rezultat, un fapt deja consumat, înregistrat de istorici și explicat ulterior pe baza unor criterii tot de suprafață. Istoria însă
Ultimul deceniu comunist: scrisori către Radio Europa Liberă by Gabriel Andreescu, Mihnea Berindei (eds) () [Corola-publishinghouse/Memoirs/619_a_1376]
-
jocurile de noroc de odraslă, tot din retribuția lui au fost pierduți? în toate vizitele de lucru pe care le faceți în țară sunteți primit cu pâine caldă împletită, și nu pâinea neagră și veche ce se vinde poporului. Se mobilizează zeci de mii de cetățeni, muncitori ce sunt scoși din producție pentru repetiții, și apoi pentru spectacolul vizitei, pierzându-se astfel milioane de ore din producție, care contribuie la rândul lor la nerealizarea productivității, la care aspiră faraonul atotputernic. Da
Ultimul deceniu comunist: scrisori către Radio Europa Liberă by Gabriel Andreescu, Mihnea Berindei (eds) () [Corola-publishinghouse/Memoirs/619_a_1376]
-
anul 1985 se va instala haosul în viața spirituală a Capitalei. Parohii destrămate, facultăți evacuate, institute de cercetare aruncate în stradă, biblioteci de specialitate risipite. Dar, în ciuda pagubelor, a suferințelor și pierderilor ireparabile, regimul lui Nicolae Ceaușescu va continua să mobilizeze uriașe forțe de muncă, să epuizeze resurse de energie, să cheltuiască sume fabuloase, să ignore legislația, să treacă peste voința a sute și sute de mii de oameni pentru a-și desăvârși pariul său personal: distrugerea orașului București. După estimări
Ultimul deceniu comunist: scrisori către Radio Europa Liberă by Gabriel Andreescu, Mihnea Berindei (eds) () [Corola-publishinghouse/Memoirs/619_a_1376]
-
prezidențială, fiecare gest, fiecare ordin înseamnă un nou atac. Zi și noapte, excavatoarele, echipele de muncitori vor nărui casă după casă, stradă după stradă, cartier după cartier. La lumina reflectoarelor, camioane grele vor lucra la eliberarea terenului. Mijloacele de transport mobilizate în această gigantică activitate de distrugere vor costa, până la sfârșitul anului 1984, în jur de 5 miliarde de lei. Dar dacă numai cheltuielile de demolare și valoarea obiectivelor distruse în perioada martie-decembrie 1984 însumează peste 55 de miliarde de lei
Ultimul deceniu comunist: scrisori către Radio Europa Liberă by Gabriel Andreescu, Mihnea Berindei (eds) () [Corola-publishinghouse/Memoirs/619_a_1376]
-
să te fotografieze ăștia de la șireturi la chelie?» Ar fi trebuit să Înțeleg mai bine ce vroia să spună.” S-a rotit, s-a apropiat, parcă, o fracțiune de pas. „Și noi am greșit, domnu’ Norman Manea... Trebuia să ne mobilizăm atunci o altă energie, nu doar a scrisului. Să fi luptat.” Eram numai ochi și urechi. „Să fi luptat”? Asta spunea Radu Petrescu? Radu Petrescu!?... O referință, cumva, la disputa din Anii de ucenicie...? Vroia să semnaleze, cumva, că s-
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
Cultul” dictatorilor de tristă celebritate ai epocii prolifera și prin Înmulțirea a tot felul de „șefi” cu depline puteri peste tot unde mai supraviețuia o comunitate care trebuia aliniată, disciplinată, transformată Într-o simplă unitate În subordine. Un vitalism primar mobiliza simboluri „ancestrale” sau universalismul vag și naiv al „viitorului luminos”, pervertite de sistematica mașinărie propagandistică. Isteria nazistă și fascistă afișa deja embleme tenebroase, sloganuri barbare. Invectivele se Îndreptau nu numai Împotriva așa-ziselor „rase inferioare”, ci Împotriva omului de oricând
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
în detașamentele de lucru la batalioanele de drumuri vor avea 15 zile de concediu și prevedea modalitatea de organizare a acestuia (doc. nr. 113). Sistemul de muncă prevedea și posibilitatea scutirilor. Evreii care munceau deja în fabrici sau alte instituții mobilizate pentru front (doc. nr. 10) erau scutiți de munca obligatorie. Practic, o astfel de scutire poate fi considerată o jumătate de măsură, întrucât ea se aplica unor persoane care munceau în condițiile impuse de efortul de război și nu puteau
Munca obligatorie a evreilor din România (1940‑1944). Documente by Ana Bărbulescu, Alexandru Florian (ed.); Alexandru Climescu, Laura Degeratu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/800_a_1752]
-
fie locuitori ai vechiului Regat; - să fie născut întâmplător în străinătate din părinți așezați în țară; - să nu fi fost supus al unui stat străin. Categoria III-a - să fi satisfăcut legea de recrutare. Categoria IV-a. - să fi fost mobilizat în una din campaniile de la 1913 încoace. Categoria V-a. - soțul văduvei înscrisă în registru să fi murit în campania din 1913 sau în campaniile ce i-au urmat. Categoria VI-a. - tatăl legitim al celui înscris, să fi murit
Munca obligatorie a evreilor din România (1940‑1944). Documente by Ana Bărbulescu, Alexandru Florian (ed.); Alexandru Climescu, Laura Degeratu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/800_a_1752]
-
afirma că toate elementele necesare au fost pregătite până astăzi, astfel încât se poate conchide că termenul fixat de legiuitor este prea scurt, cu atât mai mult cu cât din cauza războiului majoritatea românilor care dublau pe salariații (specialiștii) evrei, au fost mobilizați. Pentru a limita activitatea meseriașilor evrei, cât și pentru a reduce numărul lor prin lipsirea de brevetul de capacitate profesională, s’a întocmit: Decretul-Lege pentru suspendarea preschimbării cărții de meșter a evreilor, din 24 Decembrie 1940 (Monitorul Oficial No. 303
Munca obligatorie a evreilor din România (1940‑1944). Documente by Ana Bărbulescu, Alexandru Florian (ed.); Alexandru Climescu, Laura Degeratu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/800_a_1752]
-
absolut necesari și trebuesc neapărat menținuți pe loc, iar românizarea completă până la 31 Decembrie 1941 nu va fi posibilă. Este de reținut că această situație se referă numai la 277 fabrici, ceea ce reprezintă o mică parte din cele 1533 întreprinderi mobilizate pentru lucru și mai ales din totalul celor aflate în întreaga țară (peste 10.000). Din cele de mai sus și ca încheiere a acestui capitol se desprind următoarele: CONCLUZIUNI ȘI PROPUNERI. Acțiunea de naționalizare economică s’a îndreptat în
Munca obligatorie a evreilor din România (1940‑1944). Documente by Ana Bărbulescu, Alexandru Florian (ed.); Alexandru Climescu, Laura Degeratu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/800_a_1752]
-
ca în timp de pace, îndeosebi pentru industrie și pentru comerț. Apreciem că nu este oportun să se adâncească mai mult revoluția economică și să se realizeze eliminarea totală a personalului și capitalului evreesc, tocmai acum când întreaga armată este mobilizată, iar înlocuirea evreilor cu români în funcțiunile economice devine aproape imposibilă. 8/. - Înmulțirea cazurilor de scutire de muncă în tabere a evreilor utili economi cește, pe baza cererilor autorităților germane, va îndruma în curând pe aceștia, să nu mai aibă
Munca obligatorie a evreilor din România (1940‑1944). Documente by Ana Bărbulescu, Alexandru Florian (ed.); Alexandru Climescu, Laura Degeratu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/800_a_1752]
-
unul de fiecare întreprindere sau magazin) 6. - Descendenții veteranilor care au avut grade de armată în războiul din 1877 (ofițeri și subofițeri) și celor căzuți în război, pe câmpul de luptă. - Supușii străini - Cei care fac dovadă că au fost mobilizați pentru lucru la întreprinderi în anul 1941 (aprobați de M.C.G.). Nici un evreu nu poate fi scutit, dacă nu are vârsta de cel puțin 24 ani împliniți la 31 Decemvrie 1941. * c). Acordarea scutirilor de muncă de interes obștesc a evreilor
Munca obligatorie a evreilor din România (1940‑1944). Documente by Ana Bărbulescu, Alexandru Florian (ed.); Alexandru Climescu, Laura Degeratu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/800_a_1752]
-
că numărul total al evreilor, înscriși în controalele din întreaga țară, la data de 1 Octomvrie 1941, este de 84.042 persoane. Dintre aceștia: - 47.345 evrei sunt întrebuințați la munca de folos obștesc; - 9.365 evrei sunt scutiți și mobilizați pentru lucru; - 15.399 evrei cu situația neclară; - 11.933 evrei disponibili (majoritatea intelectuali). Evreii au fost întrebuințați astfel: - La munca de folos obștesc, o parte în detașamente de lucru, la diverse instituții (majoritatea la C.F.R., drumuri și agricultură), altă
Munca obligatorie a evreilor din România (1940‑1944). Documente by Ana Bărbulescu, Alexandru Florian (ed.); Alexandru Climescu, Laura Degeratu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/800_a_1752]
-
au fost întrebuințați astfel: - La munca de folos obștesc, o parte în detașamente de lucru, la diverse instituții (majoritatea la C.F.R., drumuri și agricultură), altă parte în echipe de meseriași, la dispoziția armatei și întreprinderilor militarizate. - Evreii scutiți și cei mobilizați pentru lucru au fost lăsați la întreprinderile unde au activat. - Evreii cu situația neclară sunt dintre aceia care au dispărut și s’au ascuns, de controlul autorităților. S’au luat măsuri, pentru clarificarea situației lor. b) Ministerul Afacerilor Interne raportează
Munca obligatorie a evreilor din România (1940‑1944). Documente by Ana Bărbulescu, Alexandru Florian (ed.); Alexandru Climescu, Laura Degeratu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/800_a_1752]
-
Detașamentul volant de 1000 de evrei, gata de intervenție, în scopul de a curăța zăpada în raionul gărilor. a) Detașamentul va fi format din 10 subdetașamente a 100 evrei, fiecare fiind comandat de un ofițer inferior de rezervă dintre cei mobilizați pentru lucru în Capitală, ajutat de 1 la 2 evrei (foști ofițeri sau subofițeri activi sau de rezervă). b) Întregul detașament va fi pus sub comanda unui ofițer superior de rezervă, dintre cei mobilizați pentru lucru. c) Detașamentul va fi
Munca obligatorie a evreilor din România (1940‑1944). Documente by Ana Bărbulescu, Alexandru Florian (ed.); Alexandru Climescu, Laura Degeratu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/800_a_1752]
-
ofițer inferior de rezervă dintre cei mobilizați pentru lucru în Capitală, ajutat de 1 la 2 evrei (foști ofițeri sau subofițeri activi sau de rezervă). b) Întregul detașament va fi pus sub comanda unui ofițer superior de rezervă, dintre cei mobilizați pentru lucru. c) Detașamentul va fi pus la dispoziția Direcției C.F.R., în locurile indicate, în câteva ore dela cerere, fie în totalitate, fie în parte - după cerere și nevoi. d) Corpul 2 Teritorial va organiza încadrarea acestui detașament prin ofițerii
Munca obligatorie a evreilor din România (1940‑1944). Documente by Ana Bărbulescu, Alexandru Florian (ed.); Alexandru Climescu, Laura Degeratu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/800_a_1752]