4,567 matches
-
de câteva sute de moldoveni trădători cu scopul de a-l captura pe domnitor. La apropierea austriecilor, domnitorul Mihai Racoviță, împreună cu oastea sa, s-a retras la Mănăstirea Cetățuia din Iași. Trupele austriece au asediat Mănăstirea Cetățuia, dar în ajutorul moldovenilor au venit 2.000 de călăreți tătari care se stabiliseră cu câteva zile mai înainte pe valea Mănăstirii Aroneanu. Atacați de tătari și de moldoveni, austriecii au fost înfrânți. Puținii soldați scăpați cu viață au fost spânzurați, iar căpitanul austriecilor
Stâlpul lui Vodă () [Corola-website/Science/316491_a_317820]
-
retras la Mănăstirea Cetățuia din Iași. Trupele austriece au asediat Mănăstirea Cetățuia, dar în ajutorul moldovenilor au venit 2.000 de călăreți tătari care se stabiliseră cu câteva zile mai înainte pe valea Mănăstirii Aroneanu. Atacați de tătari și de moldoveni, austriecii au fost înfrânți. Puținii soldați scăpați cu viață au fost spânzurați, iar căpitanul austriecilor a fost decapitat în fața Porții de la Curtea Domnească. Trupurile celor uciși (în număr de 500-600) printre care se afla și cel al lui Ferentz au
Stâlpul lui Vodă () [Corola-website/Science/316491_a_317820]
-
Împărăție turcească oaste asupra Nemților, și la aceastea mestecături multă pradă s-au făcut bietei țări a Moldovii despre partea Nemților, poftindu-i și chemându-i osamă de boieri a Moldovii și din cei mai de jos, depururi cum sânt Moldovenii, încât nu au rămas mănăstire sau biserică neprădată. Și au venit Frenț - căpitanul cu o samă de Nemți și Moldoveni, Munteni, Unguri, Sârbi, cătăva adunătură. Ci așa făr de veste ne-au lovit la Scaunul nostru în Ieși, cu gândul
Stâlpul lui Vodă () [Corola-website/Science/316491_a_317820]
-
Nemților, poftindu-i și chemându-i osamă de boieri a Moldovii și din cei mai de jos, depururi cum sânt Moldovenii, încât nu au rămas mănăstire sau biserică neprădată. Și au venit Frenț - căpitanul cu o samă de Nemți și Moldoveni, Munteni, Unguri, Sârbi, cătăva adunătură. Ci așa făr de veste ne-au lovit la Scaunul nostru în Ieși, cu gândul ca să ne iea, precum au luat pe vodă căpitan[ul], pe Necolai Mavrocordat, Domnul muntenesc, din Scaunul țării din București
Stâlpul lui Vodă () [Corola-website/Science/316491_a_317820]
-
o biserică pe care voievodul a dăruit-o Episcopiei de Rădăuți, danie întărită apoi de Ștefan cel Mare. Ea s-a ruinat cu timpul. La 8 iulie 1481, zi în care este prăznuit Sfântul Mare Mucenic Procopie (sfânt militar), voievodul moldovean Ștefan cel Mare (1457-1504) a obținut o victorie în lupta de la Râmnicu Sărat împotriva lui Basarab al IV-lea cel Tânăr (Țepeluș), domnul Țării Românești (1477-1481, 1481-1482). Cronicarul moldovean Grigore Ureche în "Letopisețul" său afirmă despre lupta de la Râmnicu Sărat
Biserica Sfântul Procopie din Bădeuți () [Corola-website/Science/316840_a_318169]
-
tot parcursul ei istoric, contactul artei din teritoriile românești cu cea a Occidentului nu a fost inexistent, cu toate că avea un caracter abstract, decorativ și antinaturalist. Secolul al XIX-lea a reprezentat pentru arta națională momentul de profundă schimbare prin apariția moldoveanului Gheorghe Asachi, care prin vizita sa la Viena din anul 1805 si apoi în Italia între anii 1808 - 1812 a luat cunoștință cu arta renașterii italiene și cu clasicismul de după anul 1800. Prin apariția în Moldova a Școlii de Arte
Mișu Popp () [Corola-website/Science/316839_a_318168]
-
este un monument din bronz închinat voievodului moldovean Ștefan cel Mare (1457-1504), care a fost realizat de către sculptorul Iftimie Bârleanu și dezvelit în anul 1977 în municipiul Suceava. Statuia este amplasată în Parcul Șipote-Cetate, în apropiere de Cetatea de Scaun a Sucevei, în partea de sud-est a orașului
Statuia ecvestră a lui Ștefan cel Mare din Suceava () [Corola-website/Science/316947_a_318276]
-
sau a copacilor, străzile pe care crescuse, lumea intimă a vieții sale, obiectele găsite la indemina pentru naturile moarte, florile ca niște ochi de soare, portretele celor apropiați îl invitau să adapteze teoriile alambicate temperamentului sau bonom, lirismului sau de moldovean... Avea un remarcabil simt plastic. Își descria cu naivitatea lui gravă, uimitor de sugestiv, un ansamblu de culori pe o pânză, sau un motiv de pictură. Cu aceeași voce șoptita, isi confia emoțiile unei cromatici imaginare sau amănuntele picturale ale
Nicolae Popa (pictor și grafician) () [Corola-website/Science/316980_a_318309]
-
de idealurile naționale, era de cele mai multe ori, un aliat prețios al administrației rusești. Descendenți ai unor mari familii de boieri moldoveni au făcut carieră în Imperiul Rus. Unul dintre guvernatorii guberniei centrale Moscova a fost Grigore Cristi, în timp ce un alt moldovean, Leon Casso, profesor la Universitatea din Moscova, a ajuns ministrul învățământului public în vremea țarului Nicolae al II-lea. Totuși Basarabia rămâne locul de plecare al unor mari personalități care au sprijinit dezvoltarea românismului de pretutindeni. Vasile Stroiescu, este indubitabil
Mișcarea de eliberare națională a românilor din Basarabia () [Corola-website/Science/328854_a_330183]
-
dacă vorbeau româna la ei acasă. De asemenea s-a încercat minimalizarea numărului populației moldovenești de către diferitele statistici din Basarabia de-a lungul secolului XIX. Astfel, în anul 1856, în Basarabia se înregistrau 990.274 locuitori, dintre care 74% erau moldoveni pentru ca în 1897, populația să se dubleze ajungând la 1.935.412 locuitori după cifrele adunate de Durnovo, dar moldovenii nu mai numărau decât 56%. În anul 1912, cu ocazia centenarului anexării Basarabiei, numărul total al populației era de 2
Mișcarea de eliberare națională a românilor din Basarabia () [Corola-website/Science/328854_a_330183]
-
de-a lungul secolului XIX. Astfel, în anul 1856, în Basarabia se înregistrau 990.274 locuitori, dintre care 74% erau moldoveni pentru ca în 1897, populația să se dubleze ajungând la 1.935.412 locuitori după cifrele adunate de Durnovo, dar moldovenii nu mai numărau decât 56%. În anul 1912, cu ocazia centenarului anexării Basarabiei, numărul total al populației era de 2.496,054 locuitori dar nu mai era menționat numărul moldovenilor, care nici nu mai apăreau în 1910, după spusele lui
Mișcarea de eliberare națională a românilor din Basarabia () [Corola-website/Science/328854_a_330183]
-
1.935.412 locuitori după cifrele adunate de Durnovo, dar moldovenii nu mai numărau decât 56%. În anul 1912, cu ocazia centenarului anexării Basarabiei, numărul total al populației era de 2.496,054 locuitori dar nu mai era menționat numărul moldovenilor, care nici nu mai apăreau în 1910, după spusele lui Casso. În Anuarul statistic al Imperiului Țarist, evaluări oficiale îi reduceau acum la 48%. Importantă a fost de asemenea mișcarea studenților din Universitatea din Dorpat condusă de [Gheorghe Chicu, Ion
Mișcarea de eliberare națională a românilor din Basarabia () [Corola-website/Science/328854_a_330183]
-
nu domnește limba rusă ci cea moldovenească care are o putere de atracție deosebită pentru toate celelalte naționalității din gubernie, care chiar în familiile lor își părăsesc frumoasa limbă maternă rusă, și vorbesc limba moldovenească (română), transformându-se complet în moldoveni”9. Odată cu izbucnirea primei revoluții în Rusia, mișcarea națională a românilor din Basarabia a cunoscut primele ei succese importante. Greve și manifestații de stradă au avut loc și în Chișinău. Zamfir C. Arbore, împreună cu P.Cazacu, au tipărit la Geneva
Mișcarea de eliberare națională a românilor din Basarabia () [Corola-website/Science/328854_a_330183]
-
în total șase numere ale acestui periodic. Publicația a fost expediată pe adresa redacțiilor unor ziare, ce apăreau la București, care la rândul lor, reluau unele știri din „Basarabia”. Pe frontispiciul primului număr stă scris: Prin luptă vei dobândi dreptate”, moldovenii sunt îndemnați să se trezească din amorțeala în care se găsesc căci „sună ora deșteptării” tuturor naționalităților oprimate din Rusia. Este deplâns pierderea autonomiei Basarabiei iar ocupanții ruși sunt acuzați că și-au „bătut joc de tot ce e român
Mișcarea de eliberare națională a românilor din Basarabia () [Corola-website/Science/328854_a_330183]
-
sunt îndemnați să se trezească din amorțeala în care se găsesc căci „sună ora deșteptării” tuturor naționalităților oprimate din Rusia. Este deplâns pierderea autonomiei Basarabiei iar ocupanții ruși sunt acuzați că și-au „bătut joc de tot ce e român”. Moldoveanului îi este atrasă atenția să nu se lase „amăgit de minciunile oamenilor poliției și guvernului rusesc precum că alte popoare sunt de vină” pentru starea în care se găsesc. În numărul șase al publicației „Basarabia”, Z.C. Arbore și P.
Mișcarea de eliberare națională a românilor din Basarabia () [Corola-website/Science/328854_a_330183]
-
arestarea sa, M. Vântu. Gazeta apărea de două ori pe săptămână. Primul număr a apărut în ziua de 24 mai 190613. Conservatorii conduși de Dicescu s-au hotărât să scoată și ei o gazetă românească, pe care au intitulat-o „Moldoveanul” și au pus-o sub conducerea lui George Madan. Ziarul „Moldoveanul” cerea ca în școli să se învețe și românește, „fiindcă limba strămoșească este pentru un neam ceea ce este pentru un om <nowiki>"</nowiki>tata și maică sa”. Cu toate
Mișcarea de eliberare națională a românilor din Basarabia () [Corola-website/Science/328854_a_330183]
-
Primul număr a apărut în ziua de 24 mai 190613. Conservatorii conduși de Dicescu s-au hotărât să scoată și ei o gazetă românească, pe care au intitulat-o „Moldoveanul” și au pus-o sub conducerea lui George Madan. Ziarul „Moldoveanul” cerea ca în școli să se învețe și românește, „fiindcă limba strămoșească este pentru un neam ceea ce este pentru un om <nowiki>"</nowiki>tata și maică sa”. Cu toate acestea, „Moldoveanul” propovăduia o politică de conciliere apropiindu-se foarte mult
Mișcarea de eliberare națională a românilor din Basarabia () [Corola-website/Science/328854_a_330183]
-
au pus-o sub conducerea lui George Madan. Ziarul „Moldoveanul” cerea ca în școli să se învețe și românește, „fiindcă limba strămoșească este pentru un neam ceea ce este pentru un om <nowiki>"</nowiki>tata și maică sa”. Cu toate acestea, „Moldoveanul” propovăduia o politică de conciliere apropiindu-se foarte mult de vederile susținute de presa rusă din Basarabia. O luptă aprigă de idei s-a încins între „Basarabia” și „Moldoveanul”, care, deși pe drumuri diferite, ambele tindeau spre un ideal comun
Mișcarea de eliberare națională a românilor din Basarabia () [Corola-website/Science/328854_a_330183]
-
un om <nowiki>"</nowiki>tata și maică sa”. Cu toate acestea, „Moldoveanul” propovăduia o politică de conciliere apropiindu-se foarte mult de vederile susținute de presa rusă din Basarabia. O luptă aprigă de idei s-a încins între „Basarabia” și „Moldoveanul”, care, deși pe drumuri diferite, ambele tindeau spre un ideal comun: deșteptarea neamului moldovenesc din Basarabia la o nouă viață politică, națională și culturală. În jurul publicației intitulata „Basarabia” se găseau grupați cei mai mulți intelectuali basarabeni care se ridicaseră în cea mai
Mișcarea de eliberare națională a românilor din Basarabia () [Corola-website/Science/328854_a_330183]
-
peste două milioane de români subjugați”18. În anul 1915 a fost înființata „Liga basarabeana” ai cărei principali exponenți erau: C. Stere, Z. Arbore, dr. P. Cazacu. Scopul declarat al ligii era acela de a informa opinia publică românească despre situația moldovenilor dintre Prut și Nistru. Unul dintre cele mai emoționante discursuri rostite în Parlament a aparținut basarabeanului Constantin Stere, mesajul acestuia era cât se poate de zguduitor: ”nimeni nu are dreptul de a dispune de suflete românești”, nimeni nu are voie
Mișcarea de eliberare națională a românilor din Basarabia () [Corola-website/Science/328854_a_330183]
-
de la Petrograd s-a manifestat o oarecare reținere, prudentă dar și o îndreptățită speranță, așa cum rezulta din ziarul „Cuvânt moldovenesc”: Fie ca soarele ce răsare asupra împărăției, să ne dea o rază mântuitoare de lumină și de slobozenie și nouă moldovenilor care am fost robi nevinovați mai bine de o suta de ani23. Pe măsura ce evenimentele înaintau, arăta Ștefan Ciobanu, „Mișcarea națională din Basarabia, apare ca o frământare adâncă a întregului popor, ca o suflare formidabilă a maselor mari, ca
Mișcarea de eliberare națională a românilor din Basarabia () [Corola-website/Science/328854_a_330183]
-
predare să fie limba națională a poporului; biserica trebuia să-și aibă autonomia ei, să alcătuiască o mitropolie, cu arhiereu moldovean în frunte, preoții să fie crescuți în limba moldovenească și toate slujbele bisericești să se facă în această limbă; moldovenii să nu mai fie duși la oaste în afara Basarabiei ci să se pregătească pe loc în limba moldovenească; să fie oprite colonizările de străini în Basarabia și să se distribuie loturi de pământ țăranilor plugari care nu aveau deloc sau
Mișcarea de eliberare națională a românilor din Basarabia () [Corola-website/Science/328854_a_330183]
-
săi trimiși din Petrograd, guvernul rus a reușit să obțină majoritatea ne-română a participanților, cu toate că populația rurală majoritară era românească. Evident scopul rușilor consta în adoptarea hotărârilor dorite de Petrograd. Referitor la acest aspect, ziarul „Cuvânt moldovenesc” consemna: „Noi moldovenii, care suntem în număr de doua milioane în Basarabia, am avut la acel congres mai putini delegați decât rușii, bulgarii și nemții care luați la un loc, de abia ajung la o jumătate de milion”32. Guvernul rus urmărea să
Mișcarea de eliberare națională a românilor din Basarabia () [Corola-website/Science/328854_a_330183]
-
Basarabiei. Pământul Basarabiei nu este pământ rusesc, este pământ moldovenesc din moși-strămoși. Noi avem pământ destul în Rusia. Nu avem brate destule să-l lucrăm. Nu ne trebuie pământ străin. Să ne ducem la noi acasă și să lăsam pe moldoveni să-și stăpânească în pace pământul lor strămoșesc”. Divizia XI-a care înainta spre Chișinău, a fost întâmpinată de o delegație a Sfatului Țării, în frunte cu Ion Pelivan și Ion Inculeț, care au mulțumit călduros ostașilor români pentru ajutorul
Mișcarea de eliberare națională a românilor din Basarabia () [Corola-website/Science/328854_a_330183]
-
în ținuturi de nord și de sud ale Basarabiei (de exemplu, Hotin și Akkerman), imigrarea a dus la un număr mai mare de ucraineni față de autohtonii (români) moldoveni, în timp ce în zonele rurale din centru ale guberniei au rămas majoritari (românii) moldovenii. În momentul în care Imperiul Rus a observat slăbirea Imperiului Otoman, a ocupat jumătatea de est a Principatului Moldovei, între Prut și Nistru. Această acțiune a fost urmată de șase ani de război, care au fost încheiați prin Tratatul de
Colonizarea Basarabiei () [Corola-website/Science/328966_a_330295]