4,924 matches
-
a exercita profesia, pe durata stabilită prin hotărâre judecătorească definitivă sau disciplinară. ... Articolul 563 (1) Exercitarea profesiei de farmacist este incompatibilă cu: ... a) profesia de medic; ... b) oricare ocupație de natură a aduce atingere demnității profesiei de farmacist sau bunelor moravuri, conform Codului deontologic al farmacistului; ... c) starea de sănătate fizică sau psihică necorespunzătoare pentru exercitarea profesiei de farmacist. ... (2) În termen de 10 zile de la nașterea situației de incompatibilitate, farmacistul este obligat să anunțe colegiul al cărui membru este. ... (3
EUR-Lex () [Corola-website/Law/183999_a_185328]
-
fie asupra temeiniciei oricărei învinuiri penale îndreptate împotriva ei, fie asupra contestațiilor privind drepturile și oblibațiile sale cu caracter civil. Ședința de judecată poate fi declarată secretă în totalitate sau pentru o parte a desfășurării ei, fie în interesul bunelor moravuri, al ordinii publice sau al securității naționale într-o societate democratică, fie, daca interesele vieții particulare are părților în cauză o cer, fie în măsura în care tribunalul ar socoti acest lucru că absolut necesar, cînd datorită circumstanțelor speciale ale cauzei publicitatea ar
EUR-Lex () [Corola-website/Law/188208_a_189537]
-
sancțiunilor aplicate. Articolul 48 (1) Revocarea recunoașterii funcționarii oricărei structuri sportive este de competența Ministerului Tineretului și Sportului și se va produce în următoarele cazuri: ... a) scopul sau obiectul de activitate al structurii sportive respective a devenit ilicit, contrar bunelor moravuri, ordinii publice și siguranței naționale; ... b) structura sportiva, fără a fi autorizata, urmărește un alt scop decât cel pentru care s-a constituit și pe care l-a declarat; ... c) deciziile adunării generale sunt luate cu încălcarea dispozițiilor statutare, actelor
EUR-Lex () [Corola-website/Law/141078_a_142407]
-
prezinte public informații militare se vor stabili prin ordin al ministrului apărării naționale; ... d) aderarea la culte religioase este liberă, mai puțin la cele care, potrivit legii, contravin normelor de păstrare a ordinii publice, precum și la cele care încalcă bunele moravuri sau afectează exercitarea profesiei; ... e) constituirea în diferite forme de asociere cu caracter profesional, tehnico-științific, cultural, sportiv-recreativ sau caritabil, cu excepția celor sindicale ori care contravin comenzii unice, ordinii și disciplinei specifice instituției armatei, este permisă în condițiile stabilite prin regulamentele
EUR-Lex () [Corola-website/Law/171597_a_172926]
-
de 5 ani. Această masură poate fi luată pe o durată până la 5 ani și poate fi prelungită dacă pericolul social subzistă. Prelungirea nu poate depăși durata măsurii luate inițial. În cazul infracțiunilor de furt, tâlhărie, speculă, ultraj contra bunelor moravuri și tulburarea liniștii publice, cerșetorie, prostituție, viol, relații sexuale între persoane de același sex și perversiune sexuală, măsura de siguranță poate fi luată oricare ar fi pedeapsa aplicată, durata sau cuantumul acesteia și chiar dacă făptuitorul nu a mai fost condamnat
EUR-Lex () [Corola-website/Law/223088_a_224417]
-
care se împiedică normala folosință a locuinței, se pedepsește cu închisoare de la 3 luni la 2 ani sau cu amendă. Acțiunea penală se pune în mișcare la plângerea prealabilă a persoanei vătămate. Împăcarea părților înlătură răspunderea penală. Ultrajul contra bunelor moravuri și tulburarea ordinii și liniștii publice Articolul 321 Fapta persoanei care, în public, săvârșește acte sau gesturi, proferează cuvinte ori expresii, sau se dedă la orice alte manifestări prin care se aduce atingere bunelor moravuri sau se produce scandal public
EUR-Lex () [Corola-website/Law/223088_a_224417]
-
răspunderea penală. Ultrajul contra bunelor moravuri și tulburarea ordinii și liniștii publice Articolul 321 Fapta persoanei care, în public, săvârșește acte sau gesturi, proferează cuvinte ori expresii, sau se dedă la orice alte manifestări prin care se aduce atingere bunelor moravuri sau se produce scandal public ori se tulbură, în alt mod, liniștea și ordinea publică, se pedepsește cu închisoare de la unu la 5 ani. Dacă prin fapta prevăzută la alin. 1 s-au tulburat grav liniștea și ordinea publică, pedeapsa
EUR-Lex () [Corola-website/Law/223088_a_224417]
-
are un preț sau o demnitate. În locul a ceea ce are un preț poate fi pus și altceva ca echivalent; dimpotrivă, ceea ce este mai presus de orice preț, prin urmare nu îngăduie nici un echivalent, are o demnitate.” Immanuel KANT, Întemeierea metafizicii moravurilor Un punct de plecare a oricărei dezbatere asupra unei acțiuni în ceea ce privește problematica moralei se identifica că o preocupare de reducere a distanței și a tensiunilor dintre cămpul realității (ceea ce este) și orizontul valorilor (ceea ce merită și în consecință, trebuie să
Ieşirea în etern. Exerciţiu împotriva căderii by Nicolae Alexandru Negrea () [Corola-publishinghouse/Science/1134_a_2291]
-
Eminescu în "Epigonii" pe compozitorul, literatul și folcloristul ce a dat glas înțelepciunii populare. Una dintre aceste povestiri, scrisă la jumătatea secolului al XIX-lea, dar care nu-și arată vârsta, " Haina mai mult e privită decât persoana cinstită", surprinde moravurile balcanice: "toți privesc la haine, iar persoana n-o cinstesc" cum spune cu amărăciune Nastratin Hogea, care, poftit la o nuntă, nu a fost așezat la masă la loc de cinste decât atunci când a venit îmbrăcat cu haine scumpe (împrumutate
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
-
trecut: cinci secole de istorie costumară românească. Pentru a ilustra cei cinci sute de ani de evoluție a costumului românesc, Alexandru Alexianu valorifică unele surse istoriografice importante, cum ar fi: primul curs de "istoria românilor în raport cu pictura, adică în privința costumelor, moravurilor, mobilelor" ținut de Bogdan P. Hașdeu (apud A. Alexianu, 1971, 24); scrisorile unor călători străini datate dinainte de secolul al XVII-lea; picturi murale; icoane votive, gravuri; desene românești și străine din colecții publice și particulare (idem, 30). În demersul său
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
-
asociem în limbajul curent: Când se vorbește despre modă, mai toată lume se gândește, aproape exclusiv, la moda vestimentară ignorând celelalte sectoare ale vieții, care sunt la rândul lor, afectate de modă. O incursiune în modă este imposibilă fără cunoașterea moravurilor epocii, a personalităților care puteau lansa moda, a arbitrilor eleganței, a caselor care aveau saloane deschise și ore de primire, a distracțiilor, a spectacolelor. De altfel, un asemenea studiu nu poate fi rupt de istoria socială și politică a perioadei
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
-
echivalentul feminin pentru incroyables) își puneau în evidență sânii dezgoliți, uneori renunțau la corset și își despleteau părul. Cel puțin așa reiese din tablourile epocii, în care doamnele baroce sunt înlocuite de femei mai puțin senzuale, dar mai libertin în moravuri (Girolamo de Michele, 2004/2005, 259). 2.1.4. Herbert Blumer: teoria selecției colective O altă teorie explicativă a mecanismului de propagare a modei se regăsește în perspectiva interacționismului simbolic. Paradigma interacționismului simbolic s-a impus în istoria sociologiei în
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
-
se diferențiau de ale adulților. Aceștia asigurau înainte de toate ordinea publică, după cum argumentează Sara F. Mattews-Grieco (2005/ 2008, 210) într-un articol despre Corp și sexualitate în Europa Vechiului Regim: Având ca scop transformarea adolescenților fruști în adevărați paznici ai moravurilor publice și private, grupurile de tineri încarnau și întăreau colectiv adesea și cu participarea celor mai în vârstă și a superiorilor valorile sociale așteptate la maturitate. În secolele al XV-lea și al XVI-lea, în zonele rurale, ca și
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
-
specifice de organizare și conducere a existat, ceea ce presupune și o viață creștină. În condițiile politico-demografice din secolele VII-X, viața creștină era una autonomă, cu o ierarhie bisericească simplă, cu un cult sumar, esențializat, în timp ce disciplina bisericească era relativă, iar moravurile laxe. Pentru secolele VII-X, materialele creștine lipsesc aproape complet, ca o consecință a bulversărilor și a întreruperii legăturilor cu centrele bizantine-urmele creștine reapar abia după revenirea stăpânirii bizantine la Dunăre, în secolul al X-lea. Reinstalarea stăpânirii bizantine asupra Dobrogei
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
slavii alcătuiți din triburi nomade și trăind în colibe, cum se năpustesc cu ajutorul avarilor în câmpia Salonicului, în timp ce populația romanică este robită de năvălitori și dusă în părțile Panoniei (teritoriile dunărene). Textul spune: "Acolo însă, ei păstrează de la părinții lor moravurile romanice, trăiesc împreună precum odinioară evreii, iar întărirea sufletească le-o dă credința ortodoxă și povestiriule despre strămoșii lor". În cele din urmă, după o jumătate de secol, ei reușesc să se întoarcă în câmpia Salonicului, înfățișându-se acum ca
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
și să locuiască în țara cucerită. Pe unii dintre locuitori i-au ucis, iar pe alții i-au adus în stare de șerbie". Creștinii, "tulburați de năvălire (slavilor), au început să fugă în munți, unde alți locuitori, ferindu-se de moravurile lor păgâne, fugeau zilnic și se uneau cu cei din munți". După creștinarea slavilor, oamenii (romanicii) se întorc în locurile lor, amestecându-se cu slavii.28 Cronica prezintă icoana vieții romanicilor sud-dunăreni din vremea năvălirii slavilor (secolele VII-IX): o parte
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
mai puțin servicii oculte sau favoruri! Nu cred să fi încercat vreodată în viață a obține ceva „peste rând” sau prin mult prea obișnuitele și nemuritoarele „pile”, pentru sine sau pentru familia sa. Or, la vremurile traversate, la cutumele și moravurile unei societăți tot mai receptivă și mai dependentă, parcă, la/de compromisuri, asemenea conduită echivala cu o excentiricitate virtual perdantă. A suportat însă cu stoicism dezamăgirile sau nedreptățile, care l-au urmărit într-o severă ritmicitate și cărora le-a
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
îngustat însă orizontul preocupărilor. Prin devoalarea tendințelor sau a conjuncturilor geopolitice, într-un moment istoric sau altul, analistul s-a arătat în egală măsură atent și interesat pentru cunoașterea mai deplină a societății românești premoderne și moderne, cu așezămintele, deprinderile, moravurile și inerțiile ei, asociate adesea și paradoxal cu marile elanuri înnoitoare. Din această perspectivă, lucrarea sa Adevărul despre un destin politic. Gr. Al. Ghica (1849-1854), apărută la editura ieșeană Junimea, în 1973, constituie un sugestiv reper, iar spovedania epistolară a
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
lux îmbelșugat, echipagii repezi, livrele, toalete pariziene ori vieneze, zdrențe franco-moldave, fizionomii vesele, aspre, originale, felurit îmbrăcate, ca pentru un bal mascat. Populația lui de 60.000 suflete e tot așa de felurită ca și costumele și un observator de moravuri, stând la fereastră o jumătate de ceas, ar avea de observat destul, ca să poată face cunoștință cu zece popoare și să călătorească totodată în Franța, Germania și în Orient... Oricum ar fi, bunul nostru oraș începe a-și schimba straiul
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
spune dacă ne referim la desăvârșirea procesului) politic continental, pentru ca apoi curente ale culturii și ideologiei occidentale să nu fie pur și simplu preluate aici, ci prelucrate și adaptate specificului național sau regional, fie și cu o tentă anacronică. Invocând moravurile, nu puțini au fost cei care au socotit mai nimerit să plaseze, sub acest raport, sud-estul continentului în Asia. Ce-i drept, turpitudinile asiatico-levantine dădeau o anume „față” maculată zonei, dar în spatele ei societatea era drenată de efluvii de idei
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
luând pe toți locuitorii lor. La 1 septembrie, el readucea în discuție „măsura extremă propusă de mine mai înainte”. Alternativa lui Panin era într-adevăr monstruoasă, dar, din fericire, și impracticabilă, istoria reținând-o mai mult ca o reflectare a moravurilor epocii și ca element probant al importanței pe care o aveau Principatele în raporturile politice internaționale ale acelui moment. În cele din urmă, după consumarea rezervelor paroxistice, dezvăluirea tratatului de subsidii a avut darul, între altele, să tempereze pornirile excesive
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
își găsise deja un altul cu care flirta! Ce loc ocupă în aceste două narațiuni fantezia, imaginația? Greu de spus... Și, mai ales, să fi existat într-adevăr, așa cum au afirmat uneori moraliștii epocii, o influență a modelului anglo-saxon asupra moravurilor francezilor? Fără nicio îndoială, însă această influență nu trebuie supraestimată. Jocul în cadrul mecanismelor sociale Dacă în perioada Belle Époque tinerele franțuzoaice încep să flirteze, aceasta nu se întâmplă pentru că ele împrumută exemplul suratelor lor anglo-saxone, ci pentru că încep să aibă
by FABIENNE CASTA-ROSAZ [Corola-publishinghouse/Science/967_a_2475]
-
nu se întâmplă pentru că ele împrumută exemplul suratelor lor anglo-saxone, ci pentru că încep să aibă tot mai multă libertate de mișcare, deci de a-și exprima dorințele. Și asta deoarece climatul social s-a schimbat, aducând o ușoară relaxare a moravurilor. Emanciparea tinerelor fete Educația pe care o primește orice fată joacă aici un rol foarte important. Din fericire, proiectul de lege al lui Sylvain Maréchal, din 1801, "care stipula interdicția de a învăța femeile să citească", a căzut. Din acel
by FABIENNE CASTA-ROSAZ [Corola-publishinghouse/Science/967_a_2475]
-
de dezideratul legiuitorilor acestui veac instabil, în care se succedaseră numeroase regimuri politice Consulatul, Imperiul, Restaurația, Monarhia din Iulie, a Doua Republică, al Doilea Imperiu și, în sfârșit, a Treia Republică de a o înrădăcina pe aceasta din urmă în moravuri 28. Mai precis, se punea problema de a le smulge pe tinerele fete din gheara congregațiilor religioase și a influenței lor conservatoare. Chiar dacă nu votează, simplul fapt de a le "lăsa pe femei să se țină de sutanele duhovnicilor și
by FABIENNE CASTA-ROSAZ [Corola-publishinghouse/Science/967_a_2475]
-
până în vârful unghiilor. O feministă, de asemenea, deși una lipsită de moderație. Cât despre și aveam oarecare bănuieli în această privință fata "neprihănită" și "cumpătată", nici pomeneală de așa ceva... Dacă din jurnalul ei au fost înlăturate pasaje întregi este pentru că moravurile Mariei erau cel puțin neortodoxe. Tânăra, fiica unor emigranți ruși refugiați la Nisa, apare chiar privită a posteriori ca o ființă ieșită din comun, la marginea mediului și epocii sale. Fără îndoială, acesta este motivul pentru care Marie, așa cum se
by FABIENNE CASTA-ROSAZ [Corola-publishinghouse/Science/967_a_2475]