5,204 matches
-
trebuia să-l păstreze pe țăran "legat de clasa sa", avînd însă un orizont de cultură mai larg decît i-l oferise școala de pînă atunci. Și el propunea, pentru clasele V-VII, o adaptare a anului școlar la ritmul muncitor agricole și ajutorarea copiilor săraci. Școala secundară, rămînînd o școală pentru "elite", trebuia să creeze condiții pentru o mai largă cuprindere a fiilor de săteni. "Ramura de învățămînt cea mai puțin dezvoltată și care a dat cele mai slabe rezultate
by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
reciproc într-o orânduire socială. Spre deosebire de majoritatea teoreticienilor marxiști, Gramsci consideră că cele două elemente au înțeles doar dacă sunt analizate împreună. Schimbarea bazei este posibilă prin schimbarea suprastructurii: Gramsci consideră că, pentru ca răsturnarea sistemului capitalist să fie posibilă, clasa muncitoare trebuie să-și creeze propria intelectualitate, capabilă să impună o contrahegemonie, pentru ca ulterior să constituie un nou bloc istoric. Ideile gramsciene au exercitat o puternică influență asupra economiei politice internaționale. În domeniul Relațiilor Internaționale, ele sunt vizibile mai ales datorită
RELATII INTERNATIONALE by Radu-Sebastian Ungureanu () [Corola-publishinghouse/Science/798_a_1512]
-
le facem, avem senzația unei mai ari apropieri. Unii candidați știu asta și-și pot adapta în anumite cazuri gestica la circumstanțe. Este și cazul lui Nicolas Sarkozy în vizită la uzinele din Ardens unde a adoptat o gestică „mai muncitoare” într-un moment esențial al campaniei sale. Pentru mai multe informații Cotard, A.L. (2006), „La gestualité dans le discours politique”, lucrare de disertație în Psihologie socială, realizată sub îndrumarea lui Patrice Georget, UFR Psychologie, Universitatea din Caen. Georget, P.
[Corola-publishinghouse/Science/1849_a_3174]
-
Dacă în primele decenii ale secolului al XIX-lea termenul folk în Anglia, ca și volk în Germania, avea o oarecare aură mitică, în ultimele decenii ale secolului, el se degradează în mass, ajungând să reprezinte cultura recent urbanizatei clase muncitoare. Disputa dintre susținătorii culturii populare, în sensul culturii oamenilor simpli, și cei care o resping, considerând-o simplistă, se continuă în secolul al XIX-lea pe fondul industrializării rapide și al apariției unei noi categorii sociale care invadează orașele. Tensiunea
Efectul de bumerang: eseuri despre cultura populară americană a secolul XX by Adina Ciugureanu [Corola-publishinghouse/Science/1423_a_2665]
-
înțeleasă de majoritate. Dacă lipsa unei culturi naționale duce la anarhie, conform teoriei arnoldiene, tot la anarhie duce și prezența solitară a culturii de masă, aceasta fiind pseudocultura unei clase sociale inculte, neevoluate și necivilizate. Este evident vorba de clasa muncitoare, care apare pe harta socială odată cu revoluția industrială. Interesant, Arnold nu susține cultura elitistă a aristocraților, pentru care folosește termenul de "barbari" și pe care îi vede într-un declin definitiv, ci cultura clasei de mijloc, a "filistinilor", care au
Efectul de bumerang: eseuri despre cultura populară americană a secolul XX by Adina Ciugureanu [Corola-publishinghouse/Science/1423_a_2665]
-
susține, dorește s-o clarifice pentru el și pentru alții. Fapta lui este gravă, adâncă, plină de răspunderi acceptate. Înscrie în poezia politică a vremii una din paginile cele mai adevărate și răscolitoare”. Apropierea lui Nicolae Labiș de partidul clasei muncitoare, adăuga Vladimir Streinu, avea semnificația unei opțiuni sufletești: „...poet politic în sensul acut al cuvântului. El a înțeles revoluția în înțelesurile ei intime și a cântat-o dinlăuntrul devenirii sale istorice, aducând în peisajul generației sale poetice un efort de
NICOLAE LABIȘ – RECURS LA MEMORIE DIMENSIUNI SPAŢIO-TEMPORALE ÎN POEZIA LUI NICOLAE LABIȘ by MIHAELA DUMITRIŢA CIOCOIU () [Corola-publishinghouse/Science/91867_a_107354]
-
bine.* DĂNILĂ PREPELEAC ( Poveste ) p. 27, r. 7 : „De multe ori fugea el de noroc și norocul de dânsul” o expunere ușor nuanțată și edulcorată a unei vieți mai puțin blânde și fericite; r. 9 11: „Nevasta acestui sărac era muncitoare și bună la inimă, iar a celui bogat era pestriță la mațe și foarte zgârcită” o altă idee potrivit căreia bunătatea și hărnicia este dată ca o compensare a traiului sărac, pe când cei înstăriți uită de acestea și adoptă o
Ion Creangă sau arta de trăi by Ana-Maria Ticu () [Corola-publishinghouse/Science/1209_a_1921]
-
Legea pentru organizarea meseriilor, creditului și asigurărilor românești din 1912. Printre factorii care au contribuit atunci la elaborarea legii sunt de menționat dezvoltarea rapidă a anumitor ramuri ale industriei românești, export de capital către România și organizarea sindicală a clasei muncitoare. Serviciul medical al asigurărilor sociale pe care acestea îl inițiază este prima formă de organizare a asistenței medicale care a cuprins marea majoritate a salariaților din industrie. Începutul a fost foarte modest; în lipsa unei baze materiale proprii, consultațiile pentru asigurați
Asistența urgențelor chirurgcale din București by Mircea Beuran () [Corola-publishinghouse/Science/91916_a_92411]
-
serviciul ce îl conduce se internează accidentați (deci urgențe) și bolnavi de diferite afecțiuni ortopedice. A avut ocazia ca în interval de 5 ani să trateze un număr de 43 bolnavi cu picior plat uni sau bilateral. Pentru un om muncitor - scrie dr. Topa în articolul său, această afecțiune poate deveni cu timpul o incapacitate de muncă, mai cu seamă că ei exersează o meserie care le-a provocat acest picior plat: băieți de prăvălie, obligați să rămână toată ziua în
Asistența urgențelor chirurgcale din București by Mircea Beuran () [Corola-publishinghouse/Science/91916_a_92411]
-
Saint Jean Baptiste le Rond, din Paris. În amintirea fericitei întâmplări, copilul a fost botezat Jean le Rond și, în cele din urmă, și-a luat supranumele de d’Alembert. Deși a fost crescut de un cuplu sărac din clasa muncitoare - tatăl lui adoptiv era geamgiu -, s-a dovedit că tatăl biologic era general, iar mama, o aristocrată. D’Alembert este cunoscut în special pentru colaborarea sa la realizarea celebrei Encyclopédie - o enciclopedie a cunoașterii umane, care a necesitat un efort
Zero-biografia unei idei periculoase by Charles Seife () [Corola-publishinghouse/Science/1320_a_2892]
-
La o fabrică de plastic din orașul meu, un muncitor a fost chemat în birou și trei dintre directori l-au mustrat, i-au vorbit ca și cum ar fi fost un nimeni și, la sfârșit, l-au concediat. Înainte de acest episod, muncitorul habar nu avusese că ei erau nemulțumiți de rezultatele lui. A plecat acasă furios și distrus și s-a întors la fabrică cu o pușcă. Mai târziu în acea noapte, cei trei manageri erau la morgă cu o etichetă atârnată
[Corola-publishinghouse/Science/1850_a_3175]
-
însoțesc reacția afectivă în alcătuirea personalității reprezintă tocmai sensul de finalitate pe care îl aduce eul în evoluția omului. Acest al doilea plan (istoric) are un sens strict antropologic. Omul dobândește prin el trăsătura specifică, anume munca. "Omul este ființa muncitoare" reprezintă judecata cu rol de principiu în acest model antropologic; c. orizonturile în care se află personalitatea, decurgând din orizonturile desfășurate de determinismul prin finalitate, cel cosmic și cel istoric, fac posibile două tipuri de reconstrucție a personalității: o "cosmologie
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
principiu conducător „zugrăvirea realității în dezvoltarea ei revoluționară”. Preluând conceptul de realism întemeiat pe ideea artistotelică de mimesis, r.s. își propune crearea unei literaturi - și a unei arte - veridice, orientate de concepția despre lume și viață a „avangardei clasei muncitoare”. O asemenea literatură a început să se scrie înainte de revoluția din octombrie 1917, prima operă exemplară fiind considerat romanul Mama (1906) de Maxim Gorki. Reflectarea realității din perspectiva „socialismului științific”, în lumina gândirii marxist-leniniste, ar însemna pătrunderea dincolo de componentele de
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289155_a_290484]
-
ecranul, din ea se ivește omul cu aparatul de filmat pe trepied purtat pe umăr. Unul dintre racii fierți dintr-un maldăr aflat pe tavă între „alcooliști” învie și o ia la sănătoasa. Halbe ciocnite, femeia, care nu arată a muncitoare harnică, bea până la fund. Decapsulator cu pârghie care decapitează ritmic sticle de bere. Întreaga secvență e animată de la bun început de o muzică repezită, burlesque, în derâdere. Sticle înspumate. Din nou bărbații, halbele, țigările, femeia care trăncănește în gura mare
Filmul surd în România mută: politică și propagandă în filmul românesc de ficţiune (1912‑1989) by Cristian Tudor Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/599_a_1324]
-
Cinematograful este arta cea mai importantă, arta cu cel mai pronunțat caracter de masă. Tovarășul Stalin spune că „în mîinile Puterii Sovietice cinematograful reprezintă o forță uriașă, de neprețuit. Avînd posibilități excepționale de înrîurire spirituală a maselor, cinematograful ajută clasa muncitoare și partidul ei să educe pe oamenii muncii în spiritul socialismului”. [...] Filmele sovietice aduc în mase lumina mărețelor idei ale lui Lenin și Stalin. Dincolo de hotarele patriei noastre, ele ajută pe oamenii muncii din întreaga lume să afle adevărul despre
Filmul surd în România mută: politică și propagandă în filmul românesc de ficţiune (1912‑1989) by Cristian Tudor Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/599_a_1324]
-
românilor a unui sentiment colectiv care se va coace timp de decenii pentru a exploda în 1990 în strigătul : „Noi muncim, nu gândim !”. Cei care pretind că gândesc sunt de fapt niște paraziți care ard gazul de pomană - fără clasa muncitoare, n-ar fi buni de nimic. Actul gândirii în absența unei activități manuale este inutil, o înșelătorie, dacă nu o subversiune. A fost necesar mai bine de un deceniu (1990-2000) pentru ca această fixație a creierului colectiv să se estompeze. Totodată
Filmul surd în România mută: politică și propagandă în filmul românesc de ficţiune (1912‑1989) by Cristian Tudor Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/599_a_1324]
-
și uitat că n-ai fost niciodată muncitor, ci numai magazioner și apoi impiegat de birou. Te-ai aristocratizat și ai devenit un înfumurat periculos”. Numai un „scos din producție”, un magazioner, se poate „aristocratiza” și îndepărta de mase. Clasa muncitoare, care muncește în fabrici și uzine, e mai presus de orice bănuială. De vină pentru orice sunt funcționarii, personalul TESA, rozătoarele de birou. Sistemul este salvat ideologic. Dar, chiar și așa, Directorul nostru rămâne, până la Reconstituirea (1970), cea mai lungă
Filmul surd în România mută: politică și propagandă în filmul românesc de ficţiune (1912‑1989) by Cristian Tudor Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/599_a_1324]
-
în premieră în această secvență : peisajul este entropic, cvasistatic, dezordine, degenerare, mers în gol, nici un țel, nu se aud decât tăcerea și sunete dizarmonice, o femeie venită parcă din filmele încă nefăcute de Antonioni, care nu arată deloc a tovarășă muncitoare cu simț de răspundere, ci stă pur și simplu la soare, nu face nimic. Apoi totul se îneacă într-o propagandă groasă, specifică momentului de „strângere a șurubului” de după revoluția din Ungaria și tulburările din Polonia. În Erupția apare în
Filmul surd în România mută: politică și propagandă în filmul românesc de ficţiune (1912‑1989) by Cristian Tudor Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/599_a_1324]
-
lasciv. Dacă n- ar fi fost vorba de Lica Gheorghiu, rolul „inginerei” Nina Manoliu reclama în scenariu intervenția unui milițian, care s- o ia la întrebări pe această cetățeancă „fără ocupație”, „de moravuri ușoare”. Ceea ce se și întâmplă, dar cu muncitoarea laborantă Bica. Disputată de doi flăcăi sondori, ea ascunde un secret, despre care dă seamă părul ei tuns foarte scurt : a fost arestată și condamnată la 6 luni de închisoare pentru prostituție. În aceeași perioadă, în Italia, Luchino Visconti realiza
Filmul surd în România mută: politică și propagandă în filmul românesc de ficţiune (1912‑1989) by Cristian Tudor Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/599_a_1324]
-
a munci într- un mare combinat sau pe un mare șantier. Opunându-se presiunii Kremlinului de a menține România în stadiul de țară „eminamente agricolă”, regimul Dej încurajează migrația de la sat la oraș, transformarea unei părți a țărănimii în clasă muncitoare, în cadrul procesului de industrializare. Ca și Petre, țăranul moț Mihai (Sebastian Papaiani) vrea să părăsească la un moment dat marele șantier pe care lucrează și să revină, cu banii câștigați, în satul natal, dar colectivul îl determină să rămână - Partea
Filmul surd în România mută: politică și propagandă în filmul românesc de ficţiune (1912‑1989) by Cristian Tudor Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/599_a_1324]
-
erau lichidați cu toții. Nu mai puteau exista decât rătăciți, mai degrabă amuzanți, ca Făniță, care nu înțeleg mersul istoriei. După ce a câștigat niște bani buni ca oier (zonă necooperativizată), Făniță revine în satul lui pus pe afaceri. Tânărul e isteț, muncitor, are simțul comerțului și al reclamei. Un singur mare „defect” : e individualist, vrea să fie întreprinzător particular. Toate încercările lui „capitaliste” de a vinde oglinzi, gogoși, ouă sau ciuperci sunt sortite ridicolului. Filmul urmărește discreditarea ideii esențiale de liberă întreprindere
Filmul surd în România mută: politică și propagandă în filmul românesc de ficţiune (1912‑1989) by Cristian Tudor Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/599_a_1324]
-
Pe fondul naționalismului comunist, propagat sistematic, se declanșează un cult al personalității lui Ceaușescu comparabil cu cel al lui Stalin. Dacă atributele laudative pentru conducătorii PCR în frunte cu Dej erau limitate la prezent și relativ raționale, „eroi ai clasei muncitoare”, „conducători înțelepți”, „far călăuzitor”, Ceaușescu capătă dimensiuni milenare, fiind așezat alături de Cuza, Mihai Viteazul, Ștefan cel Mare, Vlad Țepeș, Decebal, Burebista. Aparatul de propagandă fabrică sintagme fabuloase - „Geniul Carpaților”, „Dunărea gândirii”, „Stejarul din Scornicești”. Biografia îi este „eroizată” de istorici
Filmul surd în România mută: politică și propagandă în filmul românesc de ficţiune (1912‑1989) by Cristian Tudor Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/599_a_1324]
-
Se va face în șapte luni, fiindcă așa cere Partidul”. Și chiar așa se face. În Viața învinge, un om de știință burghez se îndoiește de posibilitățile metalurgiei noastre de a fabrica un tip de cositor neobținut nici de americani. Muncitorii comuniști îl contrazic cu entuziasm și cositorul se face. Toți inginerii din filmele de propagandă ale anilor ’50 și ’60 au un proiect novator, vor să facă ceva și nu sunt lăsați de inerția unora sau de sabotori. Finalmente, înving
Filmul surd în România mută: politică și propagandă în filmul românesc de ficţiune (1912‑1989) by Cristian Tudor Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/599_a_1324]
-
-i suport pe ăștia și știu că viața noastră îi va trimite la gunoi”. Din nou, insertul propagandistic e împins până la bombastic : „Să-l fi întrebat eu pe domnul Atanasiu dacă știe ce-i aia echitate, etică”, mai spune tânărul muncitor. Filmul cuplează și tema „obsedantului deceniu”, a greșelilor ce s-au făcut în regimul Dej, pe care Puterea și Adevărul o oficializase. Pentru că în filmul lui Titus Popovici și Manole Marcus se putuse afirma că legile științei și tehnicii n-
Filmul surd în România mută: politică și propagandă în filmul românesc de ficţiune (1912‑1989) by Cristian Tudor Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/599_a_1324]
-
de răgaz, Anotimpul iubirii, Cale liberă, Vulcanul stins, Vacanța cea mare, Există joi ?. Față de deceniile precedente, scenariile acestor filme, altfel foarte asemănătoare, devin ceva mai complicate și mai colorate în componenta sentimentală. Schema e aceeași : el, inginer, director sau tânăr muncitor, inginer abia repartizat în producție, are o idee, o invenție sau mai multe, dar nu le poate realiza din pricina inerției, a carierismului, a concepțiilor învechite ale unor tovarăși. În momentele grele, însă, Tovarășa nu mai e de partea lui până la
Filmul surd în România mută: politică și propagandă în filmul românesc de ficţiune (1912‑1989) by Cristian Tudor Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/599_a_1324]