6,174 matches
-
El luptă pentru un drept formal; un atare drept caracterizează tocmai principiul personalității (cf. § 16); dar lipsește deocamdată un conținut real. Deseori gluma se va iți într-un chip amuzant în spatele seriozității. Cînd îl caracterizăm pe Socrate doar ca ironist, neglijăm faptul că gluma aflată îndărătul seriozității aparente poate fi ea însăși, la rîndul său, expresia unei seriozități mai profunde (cf. § 18). Noile idei și rînduieli care înlocuiesc cultura dată se pot exprima deocamdată numai într-un mod subiectiv, prin întoarcerea
Humorul ca sentiment vital by Harald Hőffding () [Corola-publishinghouse/Science/956_a_2464]
-
printre altele, și "genului comic"). Studiile dedicate specificității producerii și naturii sentimentelor par să treacă, totuși, printr-un con de umbră, în ultima vreme. Rezultatele posibile mult sau rapid, prelucrarea statistică modernă a datelor experimentale, îi îndeamnă pe cercetători să neglijeze demersurile mai greu verificabile, cu toate că și ele pot aduce clarificări în psihologie. Este regretabil, căci la ascunzișurile lumii afectelor trebuie încercat să se ajungă pe toate căile, sentimentele continuînd să determine multiple manifestări în existența individuală și în cea socială
Humorul ca sentiment vital by Harald Hőffding () [Corola-publishinghouse/Science/956_a_2464]
-
totul lipsește, ea se dăruie întreagă. Ea înflorește și reînverzește sub toate prăbușirile. Ea are iederă pentru pietre și dragoste pentru oameni. Natura ne oferă cel mai frumos concert. » Natura ne dăruiește toate bunurile sale, dar omul nu știe sau neglijează să protejeze aceste daruri pentru el și pentru generațiile următoare. În condițiile epocii contemporane caracterizate prin creștere demografică, industrializare și deseori acțiune necontrolată a omului asupra mediului, se pune tot mai acut problema protecției mediului înconjurător. Planeta ar mai putea
Coronița prieteniei by Prof. Cârlugea Maria, Şcoala Generală Nr. 2 Lupeni () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91748_a_93020]
-
vorbă cu elevii...Bătrânul Pământ. Poartă barbă, toiag și este acoperit cu plante verzi sau uscate. Doamna învățătoare îl invită să se așeze și să-și spună păsul. Pământul povestește copiilor că oamenii se poartă urât cu el și îl neglijează. Uzinele îi poluează aerul cu fumul lor înecăcios, substanțele toxice îi otrăvesc apele, deșeurile de tot felul îl sufocă. Pădurile tăiate cu nesocotință, florile strivite, viețuitoarele lovite fără milă plâng necontenit și cer, cu glas stins, îndurare. Iar el, Bătrânul
Coronița prieteniei by Inv. Constantinescu Adriana, Şcoala Sireţel, Iaşi () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91748_a_93019]
-
Europa de Est în ultimele două decenii? În continuare, rămân multe de facut. Consider că întârzierea dezvoltării unei societăți civile organizate are un impact important asupra dezvoltării și calității democrației din aceste țări. Se pune și problema, care nu este deloc de neglijat, privind profesionalismul elitelor politice. Cred și că prea puțină atenție a fost acordată problemelor sociale. Inegalitățile sunt considerabile. Diferențele între orașele mari și cele mici și între orașe și sate sunt adeseori abisale. Relațiile sociale foarte puțin dezvoltate, iar actorii
1989-2009. Incredibila aventură a democraţiei după comunism by Lavinia Stan, Lucian Turcescu [Corola-publishinghouse/Science/882_a_2390]
-
februarie 2009, atunci când țări precum Ungaria au cerut ajutor în numele Europei de Est de la UE. Rezultatele summit-ului G20 din aprilie 2009 privesc problemele Europei de Est în contextul problemelor mondiale; poate că în acest context ele nu vor fi neglijate. Ceea ce este de temut este ca această criză să nu fi venit prea devreme pentru Europa de Est care nu cunoștea creșterea economică decât de un deceniu, ca structurile economice să nu fie, în ansamblul lor, prea fragile pentru a îi putea
1989-2009. Incredibila aventură a democraţiei după comunism by Lavinia Stan, Lucian Turcescu [Corola-publishinghouse/Science/882_a_2390]
-
clar dacă fluxul de resurse venit din partea UE va întări sau submina modelul de jaf practicat de elitele românești, model de care am amintit la întrebarea 3. Este foarte posibil ca elitele orientate spre acest flux extern să continue să neglijeze bunăstarea românilor de rând, ducând la o mărire a diferenței deja enorme dintre nouveaux riches și săraci. Alternativ, depinzând de cum sunt țintite aceste resurse, apartenența la UE ar putea însemna o ameliorare a condițiilor de viață ale tuturor. În al
1989-2009. Incredibila aventură a democraţiei după comunism by Lavinia Stan, Lucian Turcescu [Corola-publishinghouse/Science/882_a_2390]
-
avute cu diverși profesori și prieteni de la Rutgers îmi amintesc îndeosebi lungul prânz pe care l-am avut cu Traian Stoianovich la Clubul Universitarilor mi-au demonstrat că România era una dintre țările cele mai interesante, dar și cele mai neglijate din regiune. În plus, alfabetul latin mă scutea de a-l învăța pe cel chirilic, iar relația dintre română și latină mi-ar fi permis (cum speram pe atunci) să învăț ceva din această limbă. Recunosc că majoritatea celor cu
1989-2009. Incredibila aventură a democraţiei după comunism by Lavinia Stan, Lucian Turcescu [Corola-publishinghouse/Science/882_a_2390]
-
nivelul vârstei respective pe linia criteriului fizic. Executanții euritmiei trebuie să aibă o linie plastică cât mai agreabilă din punct de vedere morfologic și să posede evidente aptitudini În ce privesc calitățile fizice: mobilitatea, viteza de reacție, detenta. Nu vom neglija În selecție calitățile psihice privitoare la: forța de concentrare, grad de emotivitate, psihoreactivitate, profunzimea sensibilității afective, etc. Este necesar să facem o trecere În revistă a disciplinelor pe care le abordează creatorul - profesorul și cum trebuie să decurgă procesul de
Expresie corporală, dans şi euritmie by Tatiana Dobrescu () [Corola-publishinghouse/Science/92301_a_91694]
-
că, spre deosebire de alte lucrări, nu are amprenta răbzboiului rece. Nu numai repetarea marilor momente din istoria jurnalismului este remarcabilă, ci și integrarea acestora într-un context lămuritor evoluțiile politice, economice, sociale și tehnologice aducînd un plus de claritate deloc de neglijat. Cei interesați de presă, îndeosebi de cea europeană vor avea cel puțin trei surprize. Mai întîi, autorul clarifică momentul apariției primelor forme de publicitate este vorba de Theophrast Renaudot, inițiatorul publicației "Gazette" (1631), al cărui Birou de adrese și întîlniri
Istoria presei by Pierre Albert [Corola-publishinghouse/Science/969_a_2477]
-
avut, alături de gazetari, o importanță considerabilă în calitatea lor de furnizori de noutăți. Aceștia au creat, cel puțin pînă în 1789, rețele de informații care completau cu folos pe cele ale presei tipărite. Importanța lor politică nu este deloc de neglijat. Cît despre foile volante, canards, cîntece și ilustra(ii, almanahuri, broșurile religioase, numeroasele publicații cu tent( ocult(, ele au alimentat, cel puțin pînă la mijlocul secolului al XIX-lea, o "literatură populară de colportaj" care, fiind puțin cunoscută, nu a exercitat
Istoria presei by Pierre Albert [Corola-publishinghouse/Science/969_a_2477]
-
abatele Migné în 1833, a fost mai puternic: între 1842 și 1849, acesta a servit drept organ pentru cel mai mare ziarist catolic al secolului al XIX-lea, Louis Veuillot, al cărui catolicism intransigent a avut o influență deloc de neglijat asupra orientării capitalismului francez. Aflat (n slujba guvernului, Journal des Débats și-a continuat cariera academică; Constitutionnel a c(p(tat orientare guvernamental(, av(nd un tiraj de 23.000 de exemplare în 1831 dar sc(z(nd la 3
Istoria presei by Pierre Albert [Corola-publishinghouse/Science/969_a_2477]
-
1871, sau Standard (1857). Începea astfel o nouă eră pentru presa engleză. 4. Presa populară de duminică. Încă de la sfîrșitul secolului al XVIII-lea, (n marginile presei cotidiene se dezvoltă o foarte importantă presă de duminică, ilustrată, unde politica era neglijată în favoarea faptelor diverse, crimelor și literaturii populare. Prima dintre aceste foi a fost Sunday Monitor (1779). Mai putem cita de asemeni Observer fondată în 1791, Sunday Times, Bell's Weekly Messenger, News of the World, Lloyd's Weekly News, care
Istoria presei by Pierre Albert [Corola-publishinghouse/Science/969_a_2477]
-
anul următor, impune formula jurnalismului modern: reportaje, subiecte confidențiale, fapte diverse. Încă din 1839 el avea corespondenți în Europa și scotea 33.000 de exemplare. Șocat de excesele acestui tip de jurnalism care sacrifica prea mult în căutarea informațiilor și neglija apărarea ideilor politice, unul dintre redactorii de la Herald, Horace Greeley, a fondat în 1841, la pre(ul de 1 cent, New York Tribune care a fost nevoit și el să treacă la 2 cenți. Mai serios, fidel editorialelor lungi, acest ziar
Istoria presei by Pierre Albert [Corola-publishinghouse/Science/969_a_2477]
-
fiind în fapt asigurate de o veritabilă impunitate. În numele libertății era tolerată și lipsa de respect. Legea asigura presei totala libertate față de puterea politică într-un moment în care aceasta renunțase deja la exersarea autorității sale față de ziare; dar ea neglija de asemeni să protejeze presa față de putere, de acum înainte mult mai periculoasă pentru ea, de puterea banilor, și această libertate nu garanta independența ziarelor. Legea nu a fost repusă în discuție decît cu ocazia crizei anarhiste prin faimoasele legi
Istoria presei by Pierre Albert [Corola-publishinghouse/Science/969_a_2477]
-
de șoareci se transformă în gâscă îndopată cu piroști, se îngrașă și... citește. Ca în orice tiranie respectabilă, cenzorul-șef deține cel mai mare depozit de materiale interzise. Benedikt se îndoapă cu cărți, reviste (citește orice, fără discernământă, almanahuri, își neglijează nevasta, familia, mâncarea până când termină biblioteca. Aici se desparte Tolstaia de Orwell sau Bradbury: libertatea pe care i-o acordă socrul nu e o capcană, ci o paidee: pasiunea pentru lectură e menită să-l facă să dorească detronarea Copiatorului
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2175_a_3500]
-
este o formă alterată a instinctului de dominație și subordonare, instinct care în societățile naturale are menirea să confere ordinea și unitatea în respectiva comunitate. Variantele alterării acestui instinct sunt: - orgoliul - în care unica țintă a individului este poziția dominatoare, neglijând scopul firesc al instinctului din care rezidă, iar atunci când ajunge să aibă puterea deplină degenerează în despotism și tiranie. Aceste variante se regăsesc în toate formele de organizare socială, începând cu familia și terminând cu colectivitatea, indiferent de mărimea ei
Nicolae C. Paulescu între știința vieții și metafizica existenței by VALERIU LUPU () [Corola-publishinghouse/Science/91893_a_92858]
-
enoriașilor. Pentru a ieși din impas Biserica ar trebui - în viziunea lui Paulescu - să se reformeze după modelul pe care însuși Hristos l-a lăsat. În primul rând clerul trebuie să-și reia funcția de învățător moral al Neamului, funcție neglijată în parte după înfăptuirea schismei. În al doilea rând va trebui să recapete pe deplin cele două calități cerute de Hristos: să practice caritatea și să-și însușească învățăturile lui Hristos împotriva viciilor, patimilor și păcatelor. Evoluția Bisericii Ortodoxe Române
Nicolae C. Paulescu între știința vieții și metafizica existenței by VALERIU LUPU () [Corola-publishinghouse/Science/91893_a_92858]
-
demnitate; - ingineria genetică, transplantul de organe și nu în ultimul rând conservarea embrionului sau celulelor embrionare. Sunt tot atâtea probleme la care medicul trebuie să răspundă, să se implice moral, să-și asume riscuri care nu sunt de loc de neglijat în condițiile de astăzi. Aceste aspecte au condus la modificarea substanțială a relației medic pacient. Pentru medic este de remarcat faptul că subspecializările, supraspecializările ca și tehnicizarea actului medical i-au redus mult câmpul de acțiune și nu-i mai
Nicolae C. Paulescu între știința vieții și metafizica existenței by VALERIU LUPU () [Corola-publishinghouse/Science/91893_a_92858]
-
și o scurtă amendare a lui Al. Piru, eseistul nostru are timp să precizeze tipul de morală profesat în sentențiile ibrăileniene: o morală „a grației, a firescului, din care lipsește orice urmă de scrâșnet“. Fapt de o importanță capitală, adesea neglijat datorită obliterării operei aforistice a autorului prin „secundaritatea“ genului sapiențial: „Morala grației nu e, în fond, decât o formulă menită să ilustreze ideea mai veche a lui Ibrăileanu potrivit căreia arta, în ciuda înfățișărilor ei înșelătoare și enigmatice, își găsește mereu
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2172_a_3497]
-
Totuși, în anumite cărți actuale, notele sînt grupate la sfîrșitul capitolelor sau chiar al lucrării; aceasta ușurează sarcina tipografului, dar nu și pe cea a cititorului, care trebuie să întoarcă fără încetare paginile volumului în căutarea notelor, pe care le neglijează pînă la urmă. S-a revenit uneori la vechea practică a manșetelor, dar numai pentru titlurile de capitole sau de paragrafe. 3. Structura. Forma actuală a cărți este încă cea a codex-ului de la sfîrșitul Antichității. În Evul Mediu, cartea
Istoria cărții by ALBERT LABARRE [Corola-publishinghouse/Science/966_a_2474]
-
schimbat atunci cu Aureliae Allobrogum sau Coloniae Allobrogum, forme echivoce, vrînd să înlocuiască prin aceasta alte orașe, ca Lyon sau Frankfurt. Cărțile genoveze au circulat mult în Franța și Peninsula Iberică. III. Dezvoltarea presei Istoria cărții n-ar trebui să neglijeze presa, dar nu putem să ne oprim prea mult aici asupra unui subiect care este tratat în altă parte1. Să amintim numai originile presei. Istoria ei începe în secolul al XIII-lea, o dată cu apariția foilor manuscrise care conțin informații recente
Istoria cărții by ALBERT LABARRE [Corola-publishinghouse/Science/966_a_2474]
-
imaginației, vivacitatea spiritului, iubirea față de natură. Folclorul completează cronica, căci este mai exact și uită mai puține lucruri. Nici Miron Costin, nici Ion Neculce, nici Grigore Ureche nu vorbesc despre relațiile românilor cu Genova și Veneția: cântecele populare nu le neglijează. Ele sunt un cel mai complet tablou al moravurilor, obiceiurilor, costumelor și vieții sociale. Alecu Russo a cercetat în zadar cărțile, ziarele, monumentele, gramaticile: n-a găsit decât un amestec de forme și gânduri cosmopolite și nimic nu i-a
Itinerarii românești by LÉO CLARETIE [Corola-publishinghouse/Science/977_a_2485]
-
ele depășesc obstacolul extrăgându-și plăcerea din acel izvor inepuizabil, femeia care este inaccesibilă. O dată cu difuzarea masivă a pornografiei în societate, strădania de negare eufemistică nu se poate decât întări, pentru că publicul-țintă include, de acum încolo, o parte deloc de neglijat de public feminin, care n-ar putea face obiectul unei agresiuni prea explicite, a cărei formă extremă este violul. Dacă literatura pornografică, în materie de scriitură, este relativ omogenă, oricare ar fi zona pe care am avea-o în vedere
Literatura pornografică by DOMINIQUE MAINGUENEAU [Corola-publishinghouse/Science/983_a_2491]
-
interne, ci urmărind ce anume le distinge de alte moduri de reprezentare a activității sexuale, putem observa ce le alătură în una și aceeași categorie, în ciuda diferențelor dintre ele. În schimb, dacă este să comparăm textele pornografice, nu le putem neglija diversitatea, iar aceasta pe multiple planuri, strâns legate: condiții de producție, de difuzare, de consum, prezentarea materială a textului, natura intrigilor, modurile de narațiune... Dincolo de diferențele evidente, o prăpastie adâncă desparte două mari "regimuri" succesive ale pornografiei, care au o
Literatura pornografică by DOMINIQUE MAINGUENEAU [Corola-publishinghouse/Science/983_a_2491]