6,858 matches
-
Sartori 1993]. Distanța între teoretizări și realitate măsoară spațiul care, din cînd în cînd, ținînd seama de timpuri și de sisteme politice, trebuie sau poate fi acoperit. Totodată, această distanță indică motivele, de multe ori ușor de înțeles, justificate, ale nemulțumirii față de democrațiile existente, și explică de ce se întîmplă ca în regimurile democratice să apară tentative mai frecvente și mai incisive de reforme instituționale, politice și social-economice. Tensiunea considerată uneori ca element constitutiv al democrațiilor care au existat pînă acum și
Curs de ştiinţă politică by Gianfranco Pasquino () [Corola-publishinghouse/Science/941_a_2449]
-
mai puțin critică și rezervată, că democrația a cîștigat, regimurile democratice continuă să înfrunte provocări în privința legitimității, randamentului, capacității de adaptare a instituțiilor lor la actorii transnaționali și supranaționali. Învățături și transformări Pot face asta cu succes, fără a omite nemulțumirea ocazională a cetățenilor, rezultat al așteptărilor prea mari și al inconvenientelor tehnice, din trei motive: pluralismul politic al democrațiilor permite culegerea unui număr mare de informații în legătură cu ceea ce doresc și preferă diferitele grupuri; competiția lor dă periodic electoratului posibilitatea de
Curs de ştiinţă politică by Gianfranco Pasquino () [Corola-publishinghouse/Science/941_a_2449]
-
cere activiștilor o mai mare implicare 87. Cum v-ați implicat în festival ca profesor de liceu? Dar ca proaspăt cadru didactic universitar? D.T.: Era sarcină în fiecare comună să fie o formație, lăutari, dansatori, dălcăuși... S.B.: Plus, mai erau nemulțumirile partidului pentru că majoritatea, de exemplu, în mediul rural aveau ansambluri de dansuri populare. De ce nu au și dans tematic, de ce nu au și teatru? Oamenii erau de la țară, ei mergeau mai mult pe echipe de dansatori. La studenți, la fel
Două decenii de comunism în Iașul universitar by Sorin Bocancea, Doru Tompea () [Corola-publishinghouse/Science/84949_a_85734]
-
la Piatra Neamț. M-am rugat de el, și el a apreciat asta, să nu plece: "Marinică, te voi ajuta cât pot". S.B.: La Piatra Neamț era Ansamblul Cernegura, din câte îmi aduc eu aminte. D.T.: A fost, da. S.B.: Omul avea nemulțumirile lui. D.T.: Avea nemulțumiri și l-am implorat pentru că era un profesionist și un foarte bun coleg. Iar Doina Carpaților și Balada au fost în top permanent. S.B.: Care e diferența dintre Doina Carpaților și Balada? D.T.: Balada era orchestra
Două decenii de comunism în Iașul universitar by Sorin Bocancea, Doru Tompea () [Corola-publishinghouse/Science/84949_a_85734]
-
rugat de el, și el a apreciat asta, să nu plece: "Marinică, te voi ajuta cât pot". S.B.: La Piatra Neamț era Ansamblul Cernegura, din câte îmi aduc eu aminte. D.T.: A fost, da. S.B.: Omul avea nemulțumirile lui. D.T.: Avea nemulțumiri și l-am implorat pentru că era un profesionist și un foarte bun coleg. Iar Doina Carpaților și Balada au fost în top permanent. S.B.: Care e diferența dintre Doina Carpaților și Balada? D.T.: Balada era orchestra, iar Doina Carpaților era
Două decenii de comunism în Iașul universitar by Sorin Bocancea, Doru Tompea () [Corola-publishinghouse/Science/84949_a_85734]
-
Club, la Nicușor Năstase. Iarna, CU Iași avea în organizare tabăra de la Slănic Moldova, unde revelioanele studențești și "Serbările iernii" erau atracții maxime, cu formații, interpreți, chefuri. Cenzura spectacolelor era ca și inexistentă. S.B.: Dacă în cazul taberelor nu erau nemulțumiri de la partid, vedem că erau în cel al ciclurilor turistice. Cât ați fost lider, cine făcea traseele la acțiuni de tipul acesta? D.T.: Secția de PAP-Sport-Turism. Responsabil era Vasile Șalaru, actualul politician. S.B.: Se afla în subordinea dumneavoastră? D.T.: Da
Două decenii de comunism în Iașul universitar by Sorin Bocancea, Doru Tompea () [Corola-publishinghouse/Science/84949_a_85734]
-
Cât ați fost lider, cine făcea traseele la acțiuni de tipul acesta? D.T.: Secția de PAP-Sport-Turism. Responsabil era Vasile Șalaru, actualul politician. S.B.: Se afla în subordinea dumneavoastră? D.T.: Da. S.B.: Și când ați ajuns dumneavoastră lider a existat aceeași nemulțumire cu privire la obiectivele propuse? Exista o strategie să se viziteze, să zicem, o mănăstire și o fabrică etc.? D.T.: Nu, eu nu aveam procente în cap. S.B.: Mă gândeam la obiceiuri, la reguli nescrise, nespuse. D.T.: Ba erau spuse în analizele
Două decenii de comunism în Iașul universitar by Sorin Bocancea, Doru Tompea () [Corola-publishinghouse/Science/84949_a_85734]
-
până la violență, influențabil și instabil. Întreține legături cu Noica Constantin, urmărit de serviciul 6 din direcția a 3-a, și cu alte persoane din rândul scriitorilor și editorilor din Iași și din alte localități, iar în conținutul scrisorilor sunt tratate nemulțumirile acestora, el devenind un fel de "mentor" în aprecierea acestor scrisori. Deși a participat în data de 25 mai 1984 la avertizarea lui Alexe Dan, în cadru restrâns, nu a mai desprins învățămintele necesare. În prezent are bursă nominală pentru
Două decenii de comunism în Iașul universitar by Sorin Bocancea, Doru Tompea () [Corola-publishinghouse/Science/84949_a_85734]
-
Siracuza), care s-au încheiat cu instalarea puterii romane în acea regiune, Roma devenind capitala Italiei. A urmat o perioadă în care au fost obținute noi cuceriri în afara Italiei. Războaiele punice, care au urmat, și cucerirea sudului Italiei au determinat nemulțumirea Cartaginei, care era stăpâna unei părți din cetăți. Cartaginezii (punii), mari specialiști în navigație, s-au ciocnit cu flota romanilor, nou organizată, și au fost învinși în anul 260 î.Hr. Romanii au debarcat în Africa, dar au suferit înfrângeri și
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1528_a_2826]
-
dominația casei imperiale Qing asupra Tibetului și regiunii Xinjiang. La sfârșitul secolului al XVIII-lea și începutul secolului al XIX-lea, au început să apară semnele declinului. Răscoalele țărănești care au culminat cu revoluția (Taiping Tianguo 1850-1864) au dat expresie nemulțumirilor maselor față de concentrarea proprietății asupra pământului, față de creșterea impozitelor și generalizarea corupției. În asemenea condiții, s-au intensificat, începând cu secolul al XIX-lea, contactele cu puterile occidentale, contacte ce vor avea o influență nefastă asupra întregii societăți chineze 10
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1528_a_2826]
-
de la ideea apărării intereselor viitoare ale României, cât și a intereselor permanente ale Societății Națiunilor. Din cauza atitudinii marilor puteri, Societatea Națiunilor nu a reușit să impună respectarea Pactului, se limita doar să ia poziție împotriva agresiunii japoneze. Ca semn al nemulțumirii, Japonia s-a retras din Societatea Națiunilor și pășea, tot mai ferm, pe drumul militarismului. Evenimentele se succedau cu repeziciune atât în Asia, cât și în Europa. În mai 1936, Japonia a încheiat cu Germania pactul anticomintern, la care aderase
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1528_a_2826]
-
o parte să facă cunoscute lumii științifice sute și mii de noi specii, iară pe de altă parte caută soluțiile pentru conservarea acestora și păstrarea lor în patrimoniul naturii. Așa cum vom vedea, pe bună dreptate J. W. Goethe își arată nemulțumirea determinată de faptul că botaniști se întrec a descoperi noi și noi specii de plante, însă nu se orientează și către structurile lor interne, către procesele fiziologice care le sunt atât de caracteristice. Unii botaniști de excepție din universitățile și
75 - VÂRSTA MĂRTURISIRII by Gheorghe Mustaţă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/794_a_1652]
-
să ne spui... Ce să vă spun, omule? Cum îi pe acolo, prin junglă? Dar, am mai spus, e o țară ca toate celelalte. Nu vrei să mai stai de vorbă cu noi, se supără moș Tudor. Ceilalți mîrîie a nemulțumire și unul chiar se răstește aproape furios. Adică nu umblă cu țîțele goale?! Ne crezi prea proști... Mai știm și noi cîte ceva. Sînt în încurcătură și nu vreau să-i supăr pe sătenii care încă se zbuciumă pe acest
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
Nici chiar așa nu-i bine! Eu am apucat să trăiesc o dată la doar -38oC și-mi înghețau nările, urechile și lacrimile. Dumnezeu ne-a făcut să rezistăm la aproape 100o diferență de temperatură și noi tot mai bodogănim a nemulțumire. Avionul avea o mică hibă, l-au consultat, l-au controlat și l-au declarat apt de zbor spre Atena, ignorînd emoțiile noastre. În capătul pistei se oprește și-și face socoteala. Mai dă din copite, mai strănută, mai trage
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
ăsta... Raul se bucură. Înseamnă că nu peste mult timp Marilu se va scula și-i va aduce apa. Deja simte gustul victoriei împotriva setei. Într-adevăr, Marilu își dă picioarele jos și stă tot ghemuită. Oftează și boscorodește a nemulțumire, a revoltă. Bărbatul nici nu suflă de frică să nu se răzgîn dească. Are dreptate. Orice bruscare verbală o va răsturna cu cracii în sus pe pat. Marilu tîrîie ostentativ picioarele, geme ostentativ și oftează din toți rărunchii, tot ostentativ
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
Câmpulung, acesta s-a arătat de-a dreptul indignat de propunerea făcută, socotind-o umilitoare și nedemnă de statutul său aristocratic, spre deosebire de Mihalachi, secretarul administrației care, profitând de funcția avută, a făcut avere din arendarea mai multor moșii mănăstirești, provocând nemulțumirea mazililor. În cadrul ședințelor Administrației militare provinciale, ca mare boier, Balș s-a declarat împotriva măsurilor preconizate, de înlăturare a arendașilor evrei din Bucovina, pe motiv că aceștia plăteau mai mulți bani pe arendă decât creștinii, precum și împotriva desființării argaților, ca
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1474_a_2772]
-
al II-lea, în care amenințările generate de tulburările interne (Ungaria și din Țările de Jos), de atitudinea Prusiei, de evoluția revoluției franceze și de mersul războiului austro-ruso-turc constituiau tot atâtea pericole pentru securitatea imperiului 1. În fața generalizării stării de nemulțumire la nivelul tuturor provinciilor imperiale și, mai ales, în fața presiunii accentuate a stărilor ungare, Iosif al II-lea a fost nevoit să revoce majoritatea reformelor sale, la sfârșitul domniei. O scrisoare a sa, din 28 ianuarie 1790, adresată fratelui său
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1474_a_2772]
-
sub aspect politico-administrativ), de distanțele și costurile mari necesare participării la lucrările Dietei stărilor galițiene din Lemberg sau la Stanislau, de folosirea în deliberările acestor instituții doar a limbii latine și polone, prea puțin cunoscute lor etc. Expresia frustrărilor și nemulțumirilor acumulate de starea nobiliară bucovineană se va materializa, cu timpul, în refuzul său de a participa la lucrările Seimului Galiției 10. În împrejurările politice existente după înscăunarea lui Leopold al II-lea, elita politică românească din Bucovina va apela la
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1474_a_2772]
-
stăpânilor lor celor de loc și gata voitori spre împlinirea pravilelor și poruncilor împărătești"124. În realizarea practică a procesului instructiv-educativ, accentul era pus în principal pe învățământul elementar, specificându-se în mod clar, pentru a îndepărta unele stări de nemulțumire apărute, atât la nivelul familial, cât și al grupului socio-uman dominant economic, al proprietarilor de pământ, că scopul școlii "nu este să fie copiii de țărani învățați să sue în cele mai mari și înalte școale pre sine", ci, "copiii
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1474_a_2772]
-
lor câte 24 de fălci de teren, drept sesie parohială, cu scutire de boieresc și alte contribuții. Suprafața sesiilor parohiale urma să fie delimitată la fața locului de comisarii districtuali 184. Această hotărâre a fost și ea una din cauzele nemulțumirilor manifestate față de Vasile Balș de nobilimea funciară provincială, ce ar fi dorit ca suprafața sesiei să fie stabilită după bunul plac al proprietarilor, fără ca țăranii de pe moșie să fie datori a presta preotului două zile de clacă pe an185. Căpitanul
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1474_a_2772]
-
dat curs acestor doleanțe, ci a căutat să administreze Bucovina într-o manieră autoritară, personală, ce imita, în mic, absolutismul luminat promovat în trecut de Iosif al II-lea. Modul său de a conduce provincia a dat naștere unor puternice nemulțumiri și reclamații, mai ales din partea reprezentanților stării nobiliare, care acuzau faptul că șeful Administrației Bucovinei oprimă nobilimea și guvernează în spirit arbitrar și despotic, aidoma domnilor fanarioți din Moldova 216. Totodată, nobilimea funciară bucovineană reclama eforturile lui Balș în favoarea ridicării
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1474_a_2772]
-
fiind, cum am mai arătat, o cheie a rezistenței sufletești a majorității deținuților politic. În pofida faptului că era preot, era și om și te-ai aștepta ca măcar într-unul dintre versurile sale să descoperi cel puțin o undă de nemulțumire față de situația în care a fost pus, sau să caute un strop de vinovăție sau responsabilitate și în altă parte decât doar la propria persoană și în păcatele proprii. Ei bine, părintele Imbrescu a rămas egal cu el însuși în
Poezia închisorilor by Cristian Filip () [Corola-publishinghouse/Memoirs/822_a_1750]
-
de botez. Astfel, eu am preluat numele nanei, doar că tata în ușoara sa dispoziție bachică indusă de venirea mea pe lume, l-a „cosmetizat” ușor; în felul acesta declarându-mă Mariana, în loc de Maria, așa cum ceruse nana. Au existat ceva nemulțumiri, însă lucrurile s-au temporizat încet și de la sine. Se pare că tata a repetat episodul și la nașterea fratelui meu, în același circumstanțe, numele Andrei devenind Adrian. Tata a fost un om absolut minunat, o verticalitate de invidiat, extrem de
Amintirile unui geograf Rădăcini. Așteptări. Certitudini by MARIANA T. BOTEZATU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83163_a_84488]
-
opt-zece ani, mama a tot încercat să schimbe ceva din fibra genetic-comportamentală a fiicei sale. A înțeles în cele din urmă, ajutată desigur de înțelepciunea bunicii și diplomația tatălui, că nu-mi va putea vreodată impune ceva anume, că orice nemulțumire a mea era afișată în mod firesc și exprimată prin cuvinte, pentru că era ceva din mine, probabil spiritul armâno-balcanic care uneori se revolta, cerându-și poate dreptul la propriile rădăcini. Cu tata era însă altceva, extrem de răbdător, mi s-a
Amintirile unui geograf Rădăcini. Așteptări. Certitudini by MARIANA T. BOTEZATU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83163_a_84488]
-
am avut 5, eram liniștită în felul meu, tata îmi era alături și mă sprijinea. Când au început discuțiile cu părinții și elevii, doamna David, mama Georgetei David sub rezerva unei migrene rebele s-a retras și și-a exprimat nemulțumirea cauzată de notele foarte mici. Georgeta era fiica ministrului agriculturii la vremea aceea, Gheorghe David, recrutat de Nicolae Ceaușescu din Insula Mare a Brăilei. De fiecare dată la ședințele cu părinții participa mama Georgetei, o doamnă plinuță, scundă, care-și
Amintirile unui geograf Rădăcini. Așteptări. Certitudini by MARIANA T. BOTEZATU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83163_a_84488]