5,767 matches
-
i-a răspuns acesta. Papagalul surdomutului de la colț mi-a extras un cartonaș de toată frumusețea prin care mi se atribuie o viață îndelungată de optzeci de ani și prognozează cu certitudine că în curând vom scăpa nu numai de nenorocirile ce le îndurăm zi de zi, ci și de cei care ni le-au impus, bătu-i-ar Dumnezeu să-i bată de nemernici! Că prea ne-au vândut la gogoși pe bandă rulantă și continuă să ni le servească
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1503_a_2801]
-
total istovit mititelu. Vezi Dinule, să nu te afișezi prea mult printre cei gură-cască, să nu te ia vreunul în vizor, că rămânem tustrei fără niciun sprijin și fără vreo speranță de supraviețuire dacă ție ți s-ar întâmpla vreo nenorocire... Gândește-te la noi, Dinule! În primul rând la noi! Mă gândesc, Vetucă dragă, mă gândesc! Dar crede-mă că ne-am săturat și noi, muncitorii, să ni se tot vândă speranțe pentru viitor, în timp ce noi trăim în prezent. Muncim
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1503_a_2801]
-
mai băgat de două luni! Biscuiți și bombonele nu se mai găsesc nici ele de o bună bucată de vreme! Și nici lemne nu mai avem, dar în curând vine primăvara și scăpăm de grija lor, așa cum am scăpat de nenorocirea de a mai avea încă un frățior sau poate chiar doi, șoptea una dintre ele și își manifesta bucuria sărind într-un picior. Cum-cum?? și-a exprimat nedumerirea cealaltă surioară, pentru că ultima afirmație i-a fost șoptită la ureche cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1503_a_2801]
-
doi huțuli de trei ani cu tot cu tarnițe și căpestre, iar tu pregătește-mi toporișca și vreo zece cocoșei galbănuți că mă duc fuga-mare la moș Cuveică de la Negrileasa ca să ne scape de urgie. Și dacă peste mine va cădea vreo nenorocire, tu să ai grijă de Oxana și de gospodărie, că băieții s-or descurca ei și singuri. Degeaba Trifane! Că bătrânul Cuveică a murit... încă de când erai plecat... Așa că stai liniștit acasă și nu te grăbi la drum lung și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1503_a_2801]
-
știi că-i cu ochii pe noi!.. Ne omoară pe-amândoi, Dorine! Și-mi rămân copilașii orfani de mamă, Dorine! Pleacă! Dispari cât mai iute! Nu mi-ar fi prea moale dacă ar afla că te am drăguț!.. Dispari că nenorocirea-i gata, Dorine! Ariton și-a potrivit bărdița la brâul de la spate, a sărit din podul grajdului în mijlocul standoalei și de acolo a pătruns valvârtej în bătătură. Dar, spre surprinderea lui, Dorin, nicăieri, bicicleta, nicăieri... de parcă toate s-au topit
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1503_a_2801]
-
i-ar ajunge o viață de om pentru a le ispăși pe toate. Totuși, președintele l-a întrerupt pentru a-l întreba cum vine treaba cu unificarea Germaniei prin oțel și sânge, adică este adept al războiului care aduce atâtea nenorociri! Nicidecum! A răspuns inculpatul. Că și eu, și neamul meu am plătit mult prea scump pe altarul războiului. Atunci cum? Cum se poate? Chiar așa de unul singur. Se poate, domnule președinte! Chiar așa, de unul singur! Prin oțel și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1503_a_2801]
-
atârna agățat de-o grindă, cu gâtul în ștreang. Așa că ei i-a revenit obligația să predea la colectivă mai toată averea agonisită cu trudă în peste treizeci și cinci de ani de căsnicie. Zile-muncă n-a prestat, că era îndurerată din cauza nenorocirilor îndurate. Așa că trăia numai din puținul obținut de pe lotul statutar. Ascultă, Nicolai! Te rog să-mi trimiți și mie un atelaj pentru arat! Dar să ai grijă ca nu cumva să fie caii mei, că nu pot îndura să-i
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1503_a_2801]
-
de cât plauzibil? - A încercat să îngaime ceva. Nu știu cât pot conta pe cele spuse, cât de verosimile au fost mărturiile ei. Nu avem însă altceva de făcut decât să ne agățăm de firul acesta, deși e atât de subțire!... - Ce nenorocire, ce nenorocire, Ina, ce nenorocire! Olga asta a ta e un om de nimic, asta a fost toată viața ei. Orice ar fi avut cu noi, fapta ei întrece orice limită a omeniei, e o crimă odioasă. Ne-a pus
La marginea nopții by Constantin Clisu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1690_a_3123]
-
plauzibil? - A încercat să îngaime ceva. Nu știu cât pot conta pe cele spuse, cât de verosimile au fost mărturiile ei. Nu avem însă altceva de făcut decât să ne agățăm de firul acesta, deși e atât de subțire!... - Ce nenorocire, ce nenorocire, Ina, ce nenorocire! Olga asta a ta e un om de nimic, asta a fost toată viața ei. Orice ar fi avut cu noi, fapta ei întrece orice limită a omeniei, e o crimă odioasă. Ne-a pus inimile pe
La marginea nopții by Constantin Clisu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1690_a_3123]
-
să îngaime ceva. Nu știu cât pot conta pe cele spuse, cât de verosimile au fost mărturiile ei. Nu avem însă altceva de făcut decât să ne agățăm de firul acesta, deși e atât de subțire!... - Ce nenorocire, ce nenorocire, Ina, ce nenorocire! Olga asta a ta e un om de nimic, asta a fost toată viața ei. Orice ar fi avut cu noi, fapta ei întrece orice limită a omeniei, e o crimă odioasă. Ne-a pus inimile pe jar, inconștienta, neisprăvita
La marginea nopții by Constantin Clisu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1690_a_3123]
-
trebuie s-o suportăm cu stoicism. Te rog din suflet, nu mai plânge, s-ar putea să dureze această căutare luni și luni, ai să plângi tot timpul...? - Alex, Alex, cum de ni s-a putut întâmpla tocmai nouă această nenorocire, cum? - Nu sunt în stare să-ți dau răspuns la întrebarea ta. Pentru mine e suficient, să-i pronunț numele acelei nenorocite, și cu asta am spus totul. - Olga, Olga, prietena mea cea mai bună, pentru care eram în stare
La marginea nopții by Constantin Clisu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1690_a_3123]
-
întâmplă!? - Domnule, nu e de glumă. În locul cuvintelor pot vorbi cuțitele! E mare necaz, se poate face chiar moarte de om. Mirele își cere galbenii plătiți pentru fată și nunta care trebuia sa fie prilej de veselie devine scandal, bătaie, nenorocire. - Și duminică?... - Duminică nunta va avea loc, e o nepoată de-a mea, pentru care pun mâna în foc că e fată curată!... Și flăcăul, să-l vedeți, e o mândrețe de fecior! Ne pregătim ca de o mare sărbătoare
La marginea nopții by Constantin Clisu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1690_a_3123]
-
de chirurgie, după care ea s-a transferat la secția de ginecologie. Într o după-amiază, tocmai terminasem serviciul și voiam să ies pe ușa spitalului, când am fost întâmpinată de Olga, plânsă, răvășită, ca o ființă care avusese o mare nenorocire. Am întrebat o alarmată ce i s-a întâmplat? Mi-a povestit cu lux de amănunte, cerându-mi să nu spun nimănui ceea ce-mi va povesti. Simțea nevoia să se descarce, să se descătușeze de o greutate ce o
La marginea nopții by Constantin Clisu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1690_a_3123]
-
Sînt sigur că nu poate să înțeleagă nimic. Poate, doar o intuiție... V. tînăr, mi-l amintesc pe prietenul meu, Doctorul, reproșîndu-mi tonul profetic: „-Visîndu-te profet, singurul lucru pe care nu ți-l poți reprezenta e nemurirea“-spunea. „Nu realizezi nenorocirea că, întro zi, ai să le vezi pe toate: cum dispar cei iubiți, cum, prin mizerie ți se va termina și mizeria asta de viață...apoi, în zgomotul ce va urma, îți vei da seama că, dacă ai înfăptuit ceva
Celsius : 41.1 by Victor Cojocaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/464_a_721]
-
continui să-l ascult pe Doctorul tînăr în timp ce descopăr ciudatul mecanism al urii. Ciudat că, dacă te iubești fără de granițe, trebuie musai să-i urăști pe ceilalți. Dar dacă te respingi, mai poți încă să te-nchini lumii cu dragoste. Nenorocirea e însă că, de cele mai multe ori, urîndu-te pe tine, urăști hidos chiar universul. E victoria urii asupra dragostei. Ura-i facilă. V. tînăr trăind într-o lume de un gri sanguin, lume excitată de umbra îngerilor care fîlfîie deasupra. Sînt
Celsius : 41.1 by Victor Cojocaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/464_a_721]
-
nici în deșert, nici în adînc, la fundul mării. În jur, toată lumea fuge de moarte. Cînd boala începe să apară, o spaimă care se înfige în viscere îi doboară pe ceilalți. Spaima de ce vor face ei. Elena e îngrozită de nenorocirea iminentă, de cum va fi nevoită să procedeze. Prevede cu oroare ritul funebru, condoleantele, parastasul. Și-apoi o viață în care să suporte cu decență pierderea. Asta e problema, decența. Cînd am pierdut pe cineva drag, ceilalți se feresc să se
Celsius : 41.1 by Victor Cojocaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/464_a_721]
-
sfințeniei au alungat îndoiala și neîncrederea. În rest, cu toții ca și el. O debandadă umană între absurditate și crez. Asta cauți și tu, tinere, o pasiune care să te ierte. Dar tînărul V. și-a găsit chemarea. Destinul omului petrecînd nenorocirea precum Oedip; aruncînd-o odată cu ochii. Martiriul. Punctul de forță al vieții omului este sfîrșitul. Așa coboară harul asupra sa. În lipsa călăului, moartea devine spaima care ne înalță. Tînăr și bătrîn, sînt mîndru că mor. Pasărea albastră lăcrimează: rămîne în urmă
Celsius : 41.1 by Victor Cojocaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/464_a_721]
-
O operație făcută lumii tăindu-i gușa și netezindu-i zbîrciturile. Proptindu-i puțin tremurul genunchilor. Iată-mă, tînărul scriitor V. Căutînd în zadar o disciplină a sufletului care să-mi vindece crisparea care mă macină, să alunge regretele și nenorocirea și să mă lase fericit, dănțuind, lăsînd picioarele goale sămi frămînte necazurile ca pe o cadă cu struguri. Dar unde e? Nici un înțelept n-a reușit să izbîndească fiindcă o astfel de știință s-ar putea învăța doar într-o
Celsius : 41.1 by Victor Cojocaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/464_a_721]
-
și să mă sufoce. Ce minunat ar fi să-mi pot popula caverna sufletului doar cu încrîncenări și gelozii locale, să repopulez un univers interior cu atîta viață încît lumea din jur să-mi pară săracă și să-mi consum nenorocirea și extazul într-un mod suficient ca fericirea celor pierduți în propriile lor minți rătăcite. „-Nu, tinere,” -îmi șoptește din nou în ureche gura celui din spital-„cînd reușești să te închizi în lumea ta, deja ai dăruit vieții totul
Celsius : 41.1 by Victor Cojocaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/464_a_721]
-
a dezvăluit dar, trezește-te. Doar nu trăiești în estetică. Ești om, faci dragoste, mănînci și te bați cu altul pentru asta, primești pumni în cap... Te-ai trezit și ai gîndit pentru o clipă. Ei, și? Nu-i nici o nenorocire. Ai văzut cum Pomul Cunoașterii devine Pomul Încurcării Cunoașterii. A necunoștinței în dorința de a cunoaște. Inconștiența e Edenică precum somnul cloroformat al mesei de operație iar viața înainte de păcat pare un fel de conștiență zglobie în moarte.” V. tînăr
Celsius : 41.1 by Victor Cojocaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/464_a_721]
-
la mine și presupune că am reușit să mă îndrăgostesc din nou de o ființă umană. Cum aș putea rămîne fericit? M-ar certa sufletele suferinde din jur și aș alerga înnebunit de lună să-mi schimb bucuria în vreo nenorocire care să-i dea iubirii veșnicie.” Tînărul Doctor se ridică de pe scaun și umplîndu-și un pahar cu apă îl bea pe nerăsuflate. În Tenotihuacan zgomotele s-au potolit. Bărbații tineri cîntă și mîngîie femei. Alături, lîngă mine Netzahalcoyotl recită: „-Ni-e
Celsius : 41.1 by Victor Cojocaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/464_a_721]
-
propriei vanități ai perfectă dreptate.” Și eu rîd gesticulînd fericit de jocul gîndurilor: „-Scăparea e să poți iubi. Exact ce eu nu mai pot. Aici sînt iremediabil pierdut.” Celălalt mă privește încruntat pe sub ochelari și-mi replică: „-Ar fi o nenorocire ca delirul pe care impotența asta ți l-a dezvoltat să fie realitatea. Caută, totuși, să iubești. E ultima ta șansă. Să vrei s-o faci. Cîntecul tău de lebădă. Iubești, poate, total, abia în moarte. Înainte de a fi prea
Celsius : 41.1 by Victor Cojocaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/464_a_721]
-
Dar el îmi răspunde ferm: „-Stai cuminte și nu te mai mișca! Am să-ți fac o injecție și totul va reveni la normal. Închipuie-ți că sînt veterinar!” Nu mai am putere să zîmbesc. Să revină a spus? Ce nenorocire! Durerea trupului lovit crește și asta mă bucură ca și cum suferința sa ar consuma un grăunte de ispășire. Chinul meu se prăvale în amintire ca avalanșele succesive. Pare a lăsa, tremurînd, loc pentru o naștere: o geană de speranță. „-Doare?”-întreabă
Celsius : 41.1 by Victor Cojocaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/464_a_721]
-
gâtul gol pe care le creștea an de an de când se știa gospodină la casa ei. Niciodată nu a crescut în curtea sa altfel de găini și era poreclită într-un fel în sat „Găina cu gâtul gol”. Ghinionul sau nenorocirea a făcut să se abată și asupra satului său. Aviara adusă de vântul necurat ori de cine știe ce pasăre zburătoare venită de cine știe de unde a lovit și mica așezare. Autoritățile nu au stat prea mult pe gânduri, când au aflat
Pensionariada by Corneliu Văleanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91844_a_92866]
-
ordone altuia să urce cu coarda la Trafulică? Dar dacă și următorul spune că are rău de înălțime? Vor fi doi în loc de unul. Ce va spune superiorul său, comandantul unității? Îl așteaptă o sancțiune disciplinară. Dar dacă se întâmplă o nenorocire, pușcăria îl mănâncă. Mai bine îi raportează cazul comandantului și-i va cere să trimită elicopterul de intervenție. Își sună superiorul și-i explică situația. Peste câteva minute, elicopterul se rotește în jurul turnului, coborând coarda de salvare cu cârligul de
Pensionariada by Corneliu Văleanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91844_a_92866]