5,414 matches
-
a liniștit, au stins luminile, au oprit televizorul și aparatul de radio. S-a făcut liniște totală. Au rămas aprinse numai două lumânări ce pâlpâiau anemic în cele două brațe ale sfeșnicului de argint, primit moștenire de la bunici. În timp ce afară ningea cu fulgi mici și reci, soții Bidaru, lângă o masa încărcată până la refuz, furați de gânduri, se priveau reciproc. Oare ce mai aveau de discutat doi pensionari după atâția ani de conviețuire? Urmă o tăcere odihnitoare, destul de lungă, care a
by ANTON PETROVSCHI BACOPIATRA [Corola-publishinghouse/Imaginative/944_a_2452]
-
trezit puțin rușinată de slăbiciunea mea. Pe geam se vedea soarele care strălucea pe un cer curat, senin. Afară cei mici se distrau de minune cu o săniuță din lemn, probabil meșterită de tatăl lor. Zăpada le ajungea la genunchi. Ninsese toată noaptea. Le-am mulțumit gazdelor pentru ospitalitate și am vrut să plec. Eram îngrijorată de reacția tatei pentru că nu am ajuns la timp acasă. Gazdele m-au rugat să am puțină răbdare. Atunci am văzut agățate de ușă trei
Memoria unui muzeu by Mărioara Buraga () [Corola-publishinghouse/Science/1656_a_3005]
-
sintagme în scop expresiv. Această metataxă se manifestă la nivel lexical (repetiția simplă) sau la nivel sintactic: - repetiția simplă (lexicală): Și plutești, plutești, plutești, / Printre alge, printre pești / Și înoți, înoți, înoți, / Până simți că nu mai poți. (Gellu Naum); Ningea, ningea, ningea peste Colentina / demult, demult... (M. Cărtărescu) - anaforă (repetiție sintactică: prezența unui cuvânt/a unei sintagme la începutul mai multor versuri/enunțuri): Măcar câteva crâmpeie, / Măcar o țandără de curcu beie, / Măcar nițică scamă de zare (T. Arghezi); MANOLE
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2894]
-
în scop expresiv. Această metataxă se manifestă la nivel lexical (repetiția simplă) sau la nivel sintactic: - repetiția simplă (lexicală): Și plutești, plutești, plutești, / Printre alge, printre pești / Și înoți, înoți, înoți, / Până simți că nu mai poți. (Gellu Naum); Ningea, ningea, ningea peste Colentina / demult, demult... (M. Cărtărescu) - anaforă (repetiție sintactică: prezența unui cuvânt/a unei sintagme la începutul mai multor versuri/enunțuri): Măcar câteva crâmpeie, / Măcar o țandără de curcu beie, / Măcar nițică scamă de zare (T. Arghezi); MANOLE: Frica
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2894]
-
scop expresiv. Această metataxă se manifestă la nivel lexical (repetiția simplă) sau la nivel sintactic: - repetiția simplă (lexicală): Și plutești, plutești, plutești, / Printre alge, printre pești / Și înoți, înoți, înoți, / Până simți că nu mai poți. (Gellu Naum); Ningea, ningea, ningea peste Colentina / demult, demult... (M. Cărtărescu) - anaforă (repetiție sintactică: prezența unui cuvânt/a unei sintagme la începutul mai multor versuri/enunțuri): Măcar câteva crâmpeie, / Măcar o țandără de curcu beie, / Măcar nițică scamă de zare (T. Arghezi); MANOLE: Frica, Mira
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2894]
-
să taie realitatea de dinainte. (N. Stănescu); Singurătățile muntelui pulsau de apele primăverii; viața tainică își întindea iar punțile peste prăpăstiile morții. (M. Sadoveanu) metafora verbală (poate implica și personificarea): Cerul rămase singur și în curând din cer părea că ninge înserarea. (M. Sadoveanu); Înflorea cărarea ca de pasul blândei primăveri (M. Eminescu); În șirul vieții noastre întreg, se face seară. (T. Arghezi); amâni și nici nu știi ce mai amâni / și înnoptează sângele în noi. (H. Bădescu); I am spus
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2894]
-
vertical, Oul și sfera pun în chestiune "polul istoric", dar și somnul și moartea, păsările, muzica, vegetalul; se invocă mai ales nevoia de consonanță și nu în ultimul rând valențele cuvântului-vehicul. Câteva texte (Mă asemui unui copac, Raid în interiorul pietrelor, Ninge cu ochi) relevă un alt ceremonial al spunerii, mai puțin crispant, categoric mai fluent, o dată cantilenat-confesiv, alteori poznaș-jucăuș ori alegoric-simbolic. Cuvintelor li se restituie, uneori, savoarea primară, frustă, naivă, folclorică: "Și-am zis verde de albastru, / și-am zis pară
[Corola-publishinghouse/Science/1545_a_2843]
-
demonie, într-un cuvânt un suflu de umanitate revărsată. Mormane de antiteze așteaptă în atelierul faurului, care, copleșit, dă aripi paradoxurilor, impunându-și, rar, pauze odihnitoare; un orizont matinal îi pare "un curcubeu culcat la margine de lunci". Altă dată: "Ninge cu ochi de pește; / cu ochi de șerpi, de câini. Ninge izbind în ziduri până devin nefirești, / oarbe și fără stăpâni". Intervin accente patetice: "Mă las în continuare de mine însumi plâns / ca-n vremea când puneam un ochi albastru
[Corola-publishinghouse/Science/1545_a_2843]
-
antiteze așteaptă în atelierul faurului, care, copleșit, dă aripi paradoxurilor, impunându-și, rar, pauze odihnitoare; un orizont matinal îi pare "un curcubeu culcat la margine de lunci". Altă dată: "Ninge cu ochi de pește; / cu ochi de șerpi, de câini. Ninge izbind în ziduri până devin nefirești, / oarbe și fără stăpâni". Intervin accente patetice: "Mă las în continuare de mine însumi plâns / ca-n vremea când puneam un ochi albastru la idee". Excepțională este imaginația lui metaforică; spectaculos sistemul său de
[Corola-publishinghouse/Science/1545_a_2843]
-
lui Miron Radu Paraschivescu, iată un memorabil "cântic" De of și de aoleu de pitorească locvacitate suburbană: "Și-ncă n-ar fi fost nimic, / Dacă nu mi-ai fi manglit / Punga mea cu bani fișic // Stăteam noaptea amândoi, / Bibilică, bibiloi / Ningea luna peste noi..." Și iat-o pe Nina Cassian în limbajul ei emfatic: "Așa cum ne dăruim gândurile, vorbele, sentimentele, / Să ne dăruim unii altora parfumuri, batiste, mănuși..." În alte substituiri figurează Nichita Stănescu, Ion Gheorghe, Adrian Păunescu, Ion Horea, plus
[Corola-publishinghouse/Science/1545_a_2843]
-
cu accente supra-individuale, se încheagă sub semnul constrictiv al legii supreme: Vă privesc semănând praful focului mort Peste alba mea operă și zâmbind vă destăinui Or să vină ninsori mult mai mari după mine Și tot albul din lume va ninge peste voi, Încercați să pricepeți legea lui de pe-acuma, Or să vină uriașe ninsori după noi, Și nu veți avea destulă cenușă, Și copiii de mici învăța-vor să ningă, Și-o să acopere albul slaba voastră tăgadă, Și intra-
[Corola-publishinghouse/Science/1545_a_2843]
-
mari după mine Și tot albul din lume va ninge peste voi, Încercați să pricepeți legea lui de pe-acuma, Or să vină uriașe ninsori după noi, Și nu veți avea destulă cenușă, Și copiii de mici învăța-vor să ningă, Și-o să acopere albul slaba voastră tăgadă, Și intra-va pământul în rotirea de stele Ca un astru arzând de zăpadă. Viziunea planetară catastrofică (din Vulcanii) despre eroziunea lucrurilor (până "și carnea pietrelor se va usca și va muri") are
[Corola-publishinghouse/Science/1545_a_2843]
-
munților). La Nietzsche, la Eminescu și Blaga, muntele, arhetip al grandorii și treaptă spre celest, e învestit cu atribute sacre. La Ileana Mălăncioiu, Urcarea muntelui (1985), act de transcendere, presupune analogii de subtext cu ascensiunea pe Golgota: Și-acum când ninge cât de trist îmi pare". Simbolistica din Dormeam lângă-acel munte deschide porți spre cosmic: Dormeam lângă-acel munte ca lângă-un paradis Pierdut, în care lumea aceasta vinovată Nu mai putea s-ajungă pe jos ca altădată Și încerca să urce
[Corola-publishinghouse/Science/1545_a_2843]
-
tren, să o calce?... păi, nu văd eu, vede ea... chiar: ia uite, sus, acolo... o cometă... e un nour... nu acolo... e, frate, ceva cu elice, e... e bunicul!... aoleu, cantoniereaso, trage, fă, bariera repede... și ne trezim că ninge (artă mecanică) și că aerul scârțâie și noi trebuie să intrăm în casă; pe mâine, prietene... Spectacole interioare grave, altfel decât cele din prima carte dar în aceeași tehnică alternantă, se țin lanț în Inima de raze (1982) cu modificări
[Corola-publishinghouse/Science/1545_a_2843]
-
le leagă de ogoare... Peste tot, aceeași puritate a liniei, o neîntreruptă nevoie de idealitate, iubirea fiind un ocean ale cărui adâncuri sperie, abis în care te poți prăbuși și instrument de inițiere în ceva niciodată palpabil. Ceva: "Ca și cum ar ninge cu fluturi / peste ruguri și-acestea s-ar stinge. / Ca și cum n-ai putea să te bucuri / decât atunci când ai plânge (...) // Ca și cum m-ai iubi, ca și cum te-aș iubi. // Ca și cum, ca și cum..." Veritabile bijuterii lirice (cum sunt De dragoste, Baladă și altele
[Corola-publishinghouse/Science/1545_a_2843]
-
similare (în Hagiografii pentru ochiul Orb) se constituie în șapte secvențe cu structură deschisă. Punctul de plecare trebuie căutat la Nichita Stănescu, la care găsim: Șirul de ochi, Lupta ochiului cu privirea, Marele ochi al iernii; sugestiv mai ales acel Ninge cu ochi. Ca în celelalte cărți, și aici se problematizează (obsesional, repetitiv) din perpsectiva unei poetici personale: "Orice cuvânt e stihial. Tremur pentru cititorul târziu / dacă a luat versul meu ca o cale"; Când apare poetul, se adună cuvintele: simt
[Corola-publishinghouse/Science/1545_a_2843]
-
nevoie de prezența adulților pentru a le da explicații corecte, pe înțelesul lor. Părinții și celelalte persoane adulte din familie sunt nevoiți să facă față nesfârșitelor întrebări "de ce?" pe care le pun copiii de vârsta preșcolară. Astfel, ei întreabă: "De ce ninge?", " Cine a făcut soarele?", "De ce nu cade luna de pe cer?", "De ce bate vântul?", " Cine crește păsărelele?" etc., etc. Părinții trebuie să manifeste răbdare și să dea explicații corecte și pe înțelesul copiilor pentru a le stimula interesul de cunoaștere și
Lumina Educaţiei by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Science/1635_a_3037]
-
puritatea aceea nevinovată. Încerc să mă întorc acolo unde viața suflă originar, unde e începutul și sfîrșitul, Alfa și Omega. Aș vrea să devin o vale sub Cer, un vas sacru din care abia-născuții să bea apa vieții. Ieri a nins. Privind la fulgii mari cum cădeau m-am gîndit că tot așa sunt și oamenii, fiecare își etalează o vreme frumusețea, apoi se contopesc, trec din văzut în nevăzut, pentru a reveni aici și mai frumoși. Aceasta e Viața, cu
[Corola-publishinghouse/Science/1563_a_2861]
-
departe cu familia ei. Vremea a devenit foarte rece și pasărea credea că va muri pentru că micul ei corp era complet înghețat. Se simțea foarte singură, fiind departe de prieteni și de familie. Apoi, într-o noapte în care a nins foarte mult, pasărea a căzut în zăpadă și a rămas nemișcată de parcă era moartă. Curând după aceea o vacă a trecut pe acolo și a defecat asupra păsării, încălzindu-i micuțul corp înghețat. Pasărea a început să se simtă mai
Hipnoza și stresul. Ghid pentru clinicieni by Peter J. Hawkins () [Corola-publishinghouse/Science/2003_a_3328]
-
spaimă (2); trist (2); adîncă; adormi; afară; alb; amoroasă; la cap; carte; cireș; citit; club; confort; crîncenă; densă; dulce; energie; femeie; fericire; furtunoasă; grea; greu; inteligență; încîntătoare; înfricoșătoare; întuneric, lună; luna și stele; m. lungă; mare; mure; nea; neliniște; nevastă; ninge; noapte bună; noapte; nostalgie; oboseală; pace; partea plăcută a zilei; perioadă; petrecere; plimbare; plină; ploioasă; priveliște frumoasă; pustiu; răcoroasă; rău; rînduială; sărut; senin; sfeșnic; singur; sinistru; stăpînă; cu stele; taină; teamă; telefon; tristă; tună; umbră; umbre; univers; vamă; vară; de
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
2); cuvinte (2); da (2); distruge (2); durere (2); eliberare (2); frică (2); la gunoi (2); hîrtie (2); împinge (2); în (2); înlătură (2); joacă (2); pe jos (2); a lăsa (2); lipsă (2); nepăsare (2); nepăsător (2); nervi (2); ninge (2); nuca (2); primește (2); renunța (2); risipă (2); risipi (2); a risipi (2); rupe (2); sare (2); sinucidere (2); strînge (2); transmite (2); a nu trebui (2); ține (2); țipa (2); uitare (2); undița (2); vechi (2); zvîrle (2
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
impertinență; iubit; izvor; împlinire; începător; îndrăzneț; înger; îngrămădit; îngrijire; jucăuș; leagăn; liniștit; lipsă de griji; mama și eu; mare; Maria; mămos; Mihail; minge; minunat; o minune; mîndrie; moștenitor; mulțime; murdar; năzbîtie; năzbîtios; neajutorare; neascultător; neastîmpăr; nebun; necizelat; nepot; nervi; nevinovat; ninge; nisip; noi; norocos; nostalgie; oameni; obligație; obraznic; odoraș; odraslă; orfan; păr; pătuț; peripeții; pici; picior; piele fină; pîntec; pisică; pitic; plapumă; plînset; plînsete; ploaie; plouă; prieten; prost; pueril; puști; răspundere; răzgîiat; rege; respingere; rîs; rîset; rod; sărac; scîncet; scump; simplitate
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
foarte; frică; friguros; frisoane; frumusețe; fulgi de nea; geacă; ghete; grade; greu; groaznic; haine calde; haios; iarbă; inconfort; incomod; indiferență; iubire; îmbrăcăminte; îmbrățișare; înghețuri; întrebare; liniște; mare; mereu; Miercurea-Ciuc; moale; mortal; munte; nașpa; nea; necesitate; negru; neplăcere; neplăcut; nesfîrșit; nesiguranță; ninge; ninsoare; noiembrie; nu; păr; plăcere; ploaie; plouă; Poiana Mărului; polar; pulover; Rusia; sală; sentiment; senzație; senzație de dispreț; ski; somn; stare; sting; supărare; tare; temperatură; tinerețe; toamnă; tremura; tremură; uitare; umed; ură; uscat; vara; viață; vijelie; viscol; vînăt; vreme; zăpada
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
cerb; cîmp; colinde; colț; copaci albi; copil; crivăț; degerături; des; disconfort termic; durere; fericire; frumoasă; fum; gazon; geacă; geros; gheață; glugă; greu; gros; hibernare; iarmaroc; inconfort; iubire; iubită; joacă; joc; liniște; lumină; mare; melancolie; misterioasă; moarte; Moș Crăciun; de nesfîrșit; ninge; nucleară; primăvară; pustietate; ramă; răcoare; rea; săniuță; senin; sesiune; snow-board; soare; spontaneitate; strălucire; super; trebuie de făcut focul; urîtă; urme de pași; și vară; vine acum; vis; viscol; vînt; fără zăpadă (1); 785/109/36/73/0 icoană: sfînt (109
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
spaimă (2); trist (2); adîncă; adormi; afară; alb; amoroasă; la cap; carte; cireș; citit; club; confort; crîncenă; densă; dulce; energie; femeie; fericire; furtunoasă; grea; greu; inteligență; încîntătoare; înfricoșătoare; întuneric, lună; luna și stele; m. lungă; mare; mure; nea; neliniște; nevastă; ninge; noapte bună; noapte; nostalgie; oboseală; pace; partea plăcută a zilei; perioadă; petrecere; plimbare; plină; ploioasă; priveliște frumoasă; pustiu; răcoroasă; rău; rînduială; sărut; senin; sfeșnic; singur; sinistru; stăpînă; cu stele; taină; teamă; telefon; tristă; tună; umbră; umbre; univers; vamă; vară; de
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]