4,447 matches
-
malurile stâng și drept ale defileului aparțin diferitor regiuni: malul stâng, regiunile Ternopil și Hmelnițki, malul drept - Ivano-Frankivsk și Cernăuți. În regiunea Ternopil, canionul se află în raioanele: Monastîrîska, Buceaci, Zalișciîkî și Borșciv; pe teritoriul regiunii Hmelnițki, raioanele: Camenița și Nova Ușîțea; în regiunea Ivano-Frankivsk, defileul se află în raioanele: Halîci, Tîsmenîțea, Tlumaci și Horodenka; și din regiunea Cernăuți, raioanele: Zastavna și Hotin, în raioanele Chelmenți și Secureni, fiind mai puțin vizibil decât în celelalte zone. a fost anunțat la data
Canionul Nistrului () [Corola-website/Science/335710_a_337039]
-
numele de cod „Peștele”. Acest convoi asigura transportul în mare secret a mai multor valori europene în Canada, unde se considera că vor fi în siguranță. Convoiul a părăsit apele europene pe 4 iulie 1940. "Batory" a ancorat la Halifax, Nova Scotia pe 12 iulie 1940. Tezaurul a intrat în Canada fără plata taxelor vamale, fiind considerat proprietate privată a guvernului polonez. Toate valorile poloneze au fost transferate pe calea ferată la Ottawa, securitatea transportului fiind asigurată de Royal Canadian Mounted
Evacuarea Tezaurului național polonez în timpul celui de-al doilea Război Mondial () [Corola-website/Science/335728_a_337057]
-
de radio independent din București, care a emis din sediul Uniunii Scriitorilor, pe frecvența 92,7 Mhz FM Stereo, sub numele , începând cu după amiaza și seara zilei de 31 decembrie 1989. Printre cei care au vorbit la microfonul Radio Nova 22, în acea primă zi de emisie, a fost și poetul Mircea Dinescu. Cum emițătorul Thomson, funcționa pe bandă Vest (87,5 - 108 Mhz), până la apariția Radio Delta RFI, Radio Nova 22 a fost singurul post de radio independent care
Radio Nova 22 () [Corola-website/Science/333781_a_335110]
-
1989. Printre cei care au vorbit la microfonul Radio Nova 22, în acea primă zi de emisie, a fost și poetul Mircea Dinescu. Cum emițătorul Thomson, funcționa pe bandă Vest (87,5 - 108 Mhz), până la apariția Radio Delta RFI, Radio Nova 22 a fost singurul post de radio independent care emitea pe această bandă, în plus, era unicul post de radio bucureștean care emitea stereo. În perioada 1990 - 1992, Radio Nova 22 a fost singurul post de radio independent care nu
Radio Nova 22 () [Corola-website/Science/333781_a_335110]
-
87,5 - 108 Mhz), până la apariția Radio Delta RFI, Radio Nova 22 a fost singurul post de radio independent care emitea pe această bandă, în plus, era unicul post de radio bucureștean care emitea stereo. În perioada 1990 - 1992, Radio Nova 22 a fost singurul post de radio independent care nu a făcut politică, fiind dedicat exclusiv programelor muzicale. Apariția C.N.A., în 1992, a pus problema acordării de licențe de radio și de televiziune, iar Radio Nova 22, deși avea dosarul
Radio Nova 22 () [Corola-website/Science/333781_a_335110]
-
perioada 1990 - 1992, Radio Nova 22 a fost singurul post de radio independent care nu a făcut politică, fiind dedicat exclusiv programelor muzicale. Apariția C.N.A., în 1992, a pus problema acordării de licențe de radio și de televiziune, iar Radio Nova 22, deși avea dosarul de licențiere pus la punct și emitea deja de 3 ani, a fost, la momentul respectiv, unicul post de radio bucureștean care nu a primit licență de emisie, astfel că, pe 31 decembrie 1992, și-a
Radio Nova 22 () [Corola-website/Science/333781_a_335110]
-
a aparținut lui Jean Francois Bizot, intelectual de marcă și filantrop, fondatorul Radio Nova din Paris și al revistei Actuel. Setul de "scule", colecția de discuri și emițătorul Thomson au fost aduse în România de Fadia Dimerdji, DJ la Radio Nova Paris și de viitorul ei soț Patrick Leygonie, cel care mixa benzile sonore pentru paradele de modă ale lui Paco Rabane. Cei doi aveau și sarcina de a recruta o echipă de emisie. Întrucât pe banda Vest (87,5 - 108
Radio Nova 22 () [Corola-website/Science/333781_a_335110]
-
pe 103 Mhz prin releul de la Ruse, precum și sunetul Televiziunii Române, care se recepționa pe frecvența de 91,75 Mhz, deoarece se emitea pe canalul 4 VHF în standard PAL D/K, atunci când s-a ales frecvența de emisie pentru Radio Nova 22, 92,7 Mhz, s-a avut în vedere ca aceasta să fie cât mai apropiată de cea a TVR, astfel potențialii ascultători puteau găsi mai ușor Radio Nova 22 în bandă. Într-una dintre serile sfârșitului de an 1989
Radio Nova 22 () [Corola-website/Science/333781_a_335110]
-
emisiuni muzicale au fost: Teddy Dumitrescu, Adrian Andrei, Manos Damanakis, Bogdan Olărescu, Adrian Popescu și Daniel Stănciulescu. Echipa a fost completată de Dia, care în acel moment era la Fun Radio, dar a venit într-o scurtă vizită pe la Radio Nova 22 și nu a mai plecat. Radio Nova 22 s-a mutat în data de 19 ianuarie 1990 într-un apartament de pe B-dul Elisabeta (vis-a-vis de Facultatea de Drept). Numele Radio Nova 22 (22 se referă la 22 decembrie 1989
Radio Nova 22 () [Corola-website/Science/333781_a_335110]
-
Manos Damanakis, Bogdan Olărescu, Adrian Popescu și Daniel Stănciulescu. Echipa a fost completată de Dia, care în acel moment era la Fun Radio, dar a venit într-o scurtă vizită pe la Radio Nova 22 și nu a mai plecat. Radio Nova 22 s-a mutat în data de 19 ianuarie 1990 într-un apartament de pe B-dul Elisabeta (vis-a-vis de Facultatea de Drept). Numele Radio Nova 22 (22 se referă la 22 decembrie 1989, ziua în care a început Revoluția din București
Radio Nova 22 () [Corola-website/Science/333781_a_335110]
-
a venit într-o scurtă vizită pe la Radio Nova 22 și nu a mai plecat. Radio Nova 22 s-a mutat în data de 19 ianuarie 1990 într-un apartament de pe B-dul Elisabeta (vis-a-vis de Facultatea de Drept). Numele Radio Nova 22 (22 se referă la 22 decembrie 1989, ziua în care a început Revoluția din București), a fost ales probabil de Horea Murgu, o personalitate care garanta moral noua instituție culturală care se născuse. Necazurile au început în clipa în
Radio Nova 22 () [Corola-website/Science/333781_a_335110]
-
economică au fost preluate de arhitectul Virgil Ruta și el legat de Club A, unde fusese director în anii ‘80 și de actrița Valeria Sitaru. Prima aprobare pentru emisie a fost dată de către, premierul de atunci, Petre Roman. Echipa Radio Nova 22 s-a întărit prin cooptarea unor noi realizatori, cei mai mulți provenind din rândul ascultătorilor și al corespondenților fideli ai radioului. Astfel, au apărut noi realizatori de programe muzicale, precum: Sorin Chifiriuc, Codruța Marinescu, Dana Fugaru, Adina Goriță sau regretatul regizor
Radio Nova 22 () [Corola-website/Science/333781_a_335110]
-
radioului. Astfel, au apărut noi realizatori de programe muzicale, precum: Sorin Chifiriuc, Codruța Marinescu, Dana Fugaru, Adina Goriță sau regretatul regizor Bose Paștina. Din echipa tehnică făcea parte și Nucu Rădulescu. Marele merit, al primei echipe de realizatori de la Radio Nova 22, a fost acela că, datorită calității programelor, dar și a dotării tehnice care permitea o transmisie fără cusur, i-a determinat pe mulți bucureșteni să-și cumpere aparate de radio care să fie dotate cu bandă de recepție vest
Radio Nova 22 () [Corola-website/Science/333781_a_335110]
-
tehnice care permitea o transmisie fără cusur, i-a determinat pe mulți bucureșteni să-și cumpere aparate de radio care să fie dotate cu bandă de recepție vest (87,5 - 108 Mhz), aceștia devenind astfel ascultătorii fideli ai programelor Radio Nova 22. Din păcate, așa cum se întâmplă adeseori, echipa de realizatori de programe s-a scindat din motive firești pentru România anilor respectivi, legate de neînțelegeri materiale și unele intrigi sau interese de grup. Cum finanțarea radioului era cu mult sub
Radio Nova 22 () [Corola-website/Science/333781_a_335110]
-
cu mult sub necesitățile dictate de plata salariilor, Bose Paștina, a încercat să aducă pe cineva care ar dori sa facă afaceri cu radioul, o persoană care ar fi dispusă sa finanțeze activitatea acestuia. Așa a ajuns la sediul Radio Nova 22, regizorul Adrian Sârbu, care intenționa să creeze o rețea media. Din discuțiile purtate la momentul respectiv a reeșit clar că acesta își dorea fie radioul în întregime fie echipa acestuia, propunerea sa nefiind acceptată. Era de fapt o dublă
Radio Nova 22 () [Corola-website/Science/333781_a_335110]
-
deja ascultători devotați. Aceeași propunere avea să o facă, doi ani mai târziu, și lui Max Bănuș, pentru frecvența și echipa Radio Tinerama. În februarie 1991, problemele materiale s-au agravat, astfel că o mare parte din prima echipă Radio Nova 22 demisionează, cei mai mulți dintre ei regăsindu-se, ceva mai târziu, la Radio Pro FM, postul care avea să fie inaugurat, de Adrian Sârbu, pe 15 aprilie 1993. Printre ei: Adi Andrei, Manos, Tedi, Dia, Adina Goriță și Bogdan Olărescu. La
Radio Nova 22 () [Corola-website/Science/333781_a_335110]
-
1993. Printre ei: Adi Andrei, Manos, Tedi, Dia, Adina Goriță și Bogdan Olărescu. La sugestia Fadiei Dimerdji, conducerea artistică a radioului a fost preluata de Sorin Chifiriuc, iar cei rămași Adrian Popescu și Nucu Rădulescu, au apelat la ascultătorii Radio Nova 22, sau la prieteni, pentru a forma o nouă echipă de realizatori. În urma unui adevărat concurs au fost selectați: Dorin și Radu Odiațiu, Cristi Stanciu, George Culda, Ioannis Stamatogiannis, DJ Vasile, Veniamin Micu, Silviu Costinescu, Nelu Stratone, Aida Pitulan, ATK
Radio Nova 22 () [Corola-website/Science/333781_a_335110]
-
colaborau cu una sau mai multe emisiuni săptămânale, printre ei aflându-se: actorii Florian Pittiș, Răzvan Ionescu și Răzvan Popa, Alexandru Mironov, Florin Silviu Ursulescu, Johnny Răducanu, Lenți Chiriac, Bogdan Stratulă, Valentin Boghiu, etc. Din punct de vedere muzical, Radio Nova 22, a încercat să urmeze linia postului Radio Nova Paris, evitându-se muzica comercială, accentul fiind pus pe popularizarea unor curente muzicale mai puțin cunoscute ascultătorilor români: new - wave, indie, rock alternativ, electro pop rock, punk rock, world music, jazz
Radio Nova 22 () [Corola-website/Science/333781_a_335110]
-
ei aflându-se: actorii Florian Pittiș, Răzvan Ionescu și Răzvan Popa, Alexandru Mironov, Florin Silviu Ursulescu, Johnny Răducanu, Lenți Chiriac, Bogdan Stratulă, Valentin Boghiu, etc. Din punct de vedere muzical, Radio Nova 22, a încercat să urmeze linia postului Radio Nova Paris, evitându-se muzica comercială, accentul fiind pus pe popularizarea unor curente muzicale mai puțin cunoscute ascultătorilor români: new - wave, indie, rock alternativ, electro pop rock, punk rock, world music, jazz, muzică clasica, muzică latino - americană și afro - caraibe, hard
Radio Nova 22 () [Corola-website/Science/333781_a_335110]
-
rock, punk rock, world music, jazz, muzică clasica, muzică latino - americană și afro - caraibe, hard & heavy, blues etc. În toamna anului 1991, sediul radioului s-a mutat la etajul 2 al Teatrului Giulești, de unde a emis până la încetarea activității. Radio Nova 22 a participat, în toamna anului 1992, la prima ședință de acordare a licențelor definitive, dar, proaspăt înființat, Consiliul Național al Audiovizualului, a refuzat prelungirea licenței de emisie. În noaptea de 31 decembrie 1992, la ora 24, membrii echipei tehnice
Radio Nova 22 () [Corola-website/Science/333781_a_335110]
-
între timp, printre apropiații C.N.A. - ului sau chiar a lui Adrian Sârbu, cel care nu reușise să pună mâna pe radio. Dar, cea mai simpatică teorie a fost lansată de jurnalistul Robert Turcescu. Acesta afirmă, într-un articol, că Radio Nova 22, a dispărut în urma unei confruntări între serviciile secrete române și temutul serviciu secret francez D.G.S.E., care ar fi condus din umbră radioul (vezi linkul 3). Începând cu anul 2012, în apropierea Crăciunului, o parte dintre foștii redactori și ascultători
Radio Nova 22 () [Corola-website/Science/333781_a_335110]
-
a dispărut în urma unei confruntări între serviciile secrete române și temutul serviciu secret francez D.G.S.E., care ar fi condus din umbră radioul (vezi linkul 3). Începând cu anul 2012, în apropierea Crăciunului, o parte dintre foștii redactori și ascultători Radio Nova 22 se întâlnesc pentru a ciocni un pahar și a depăna amintiri haioase din perioada în care radioul emitea.
Radio Nova 22 () [Corola-website/Science/333781_a_335110]
-
din Slovenia, cu o populație de 3.298 de locuitori (2002). Bušinec, Cerovec, Dobindol, Dolenje Gradišče, Dolenje Polje, Dolenje Sušice, Dolenjske Toplice, Drenje, Gabrje pri Soteski, Gorenje Gradišče, Gorenje Polje, Gorenje Sušice, Kočevske Poljane, Loška vas, Mâli Rigelj, Meniška vas, Nova Gora, Občice, Obrh, Podhosta, Podstenice, Podturn pri Dolenjskih Toplicah, Sela pri Dolenjskih Toplicah, Selišče, Soteska, Stare Žage, Suhor pri Dolenjskih Toplicah, Veliki Rigelj, Verdun pri Uršnih selih
Comuna Dolenjske Toplice () [Corola-website/Science/333164_a_334493]
-
Pristavi, Dol pri Šmarju, Dragomilo, Dvor, Gaj, Globoko pri Šmarju, Gornja vas, Grliče, Grobelce, Grobelno - del, Hajnsko, Jazbina, Jerovska vas, Ješovec pri Šmarju, Kamenik, Konuško, Koretno, Korpule, Kristan Vrh, Krtince, Laše, Lekmarje, Lemberg pri Šmarju, Lipovec, Mala Pristava, Mestinje, Močle, Nova vas pri Šmarju, Orehovec, Pečica, Pijovci, Platinovec, Polžanska Gorca, Polžanska vas, Predel, Predenca, Preloge pri Šmarju, Pustike, Rakovec, Senovica, Sladka Gora, Sotensko pri Šmarju, Spodnja Ponkvica, Spodnje Mestinje, Spodnje Selce, Spodnje Tinsko, Stranje, Strtenica, Sveti Štefan, Šentvid pri Grobelnem, Šerovo
Comuna Šmarje pri Jelšah () [Corola-website/Science/333172_a_334501]
-
pri Koprivi, Dane pri Sežani, Dobravlje, Dol pri Vogljah, Dolenje, Dutovlje, Filipčje Brdo, Godnje, Gorenje pri Divači, Gradišče pri Štjaku, Gradnje, Grahovo Brdo, Griže, Hribi, Jakovce, Kazlje, Kopriva, Kosovelje, Krajna vas, Kregolišče, Kreplje, Križ, Krtinovica, Lipica, Lokev, Mahniči, Majcni, Merče, Nova vas, Orlek, Plešivica, Pliskovica, Podbreže, Poljane pri Štjaku, Ponikve, Povir, Prelože pri Lokvi, Pristava, Raša, Ravnje, Razguri, Sela, Selo, Senadolice, Sežana, Skopo, Stomaž, Šepulje, Šmarje pri Sežani, Štjak, Štorje, Tabor, Tomaj, Tublje pri Komnu, Utovlje, Veliki Dol, Veliko Polje, Voglje
Comuna Sežana () [Corola-website/Science/333171_a_334500]