4,538 matches
-
la deportările, exterminările și foametea din 1945-1965. Nu citează, în analiza specificului limbii moldovenești, autori români, ci doar „savanți notorii” sovietici (ruși) din anii ‘50 și ’60: „știința universală, însăși istoria au demonstrat ... că denumirea de limbă moldovenească este creată, ocrotită folosită de moldoveni”. La acea vreme, cartea lui Vasile Stati - Petre P. Moldovan s-a bucurat de aprecierea pe care o merita. „Un deșănțat și iresponsabil atac anti-românesc, în fond anti-moldovenesc, și o diversiune cu pretenții științifice greu de imaginat
„Poporul moldovenesc” şi „limba moldovenească” * De la anexarea țaristă la aniversarea a „650 de ani de la întemeierea Țării Moldovei” by Iulian Sînzianu () [Corola-publishinghouse/Science/91559_a_92365]
-
existența unei anumite eterogenități sociale în comunitățile creștine timpurii. Amploarea crescândă a noii religii a dus la o confruntare cu puterea civilă care a furnizat răspunsuri diferite, condiționate de politica imperială, oscilând de la un împărat la altul: unul căuta să ocrotească mos maiorum de exitiabilis superstitio, prava e immodica printr-o persecuție sângeroasă, altul în schimb căuta să recurgă la o politică de toleranță. Autoritățile constituite și poporul nici nu auziseră inițial de creștini, de diversitatea radicală a creștinismului de iudaism
Creştinismul în armata romană în secolele I-IV by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100972_a_102264]
-
religia romană inspirase legi drepte și sacre, decor și demnitate poporului roman, cauza principală a măreției Romei, a fost protejată permanent de zeii nemuritori ai acesteia. Asemenea multor romani iluștri, ca împărat simțea îndatorirea categorică și misiunea celestă de a ocroti și de a păstra moravurile sănătoase ale poporului roman și adevărurile religiei Romei împotriva tuturor noutăților aduse de alte religii, infiltrate în stat. Persecuțiile sale contra maniheilor și a creștinilor sunt parte integrantă din planul său de purificare generală a
Creştinismul în armata romană în secolele I-IV by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100972_a_102264]
-
fără echivoc că Licinius a vrut să umilească, să lovească și să pedepsească lumea străină lui și regimului său, revărsând cu furie asupra creștinilor toată ura și invidia pe care o nutrea față de Constantin și față de Dumnezeul acestuia, care îl ocrotea. Cât timp a fost în alianță cu Constantin și s-a aflat în pace cu el, Licinius vedea motivele adevărate pentru a le apăra și proteja, iar acum, devenind dușmanul său, descoperea aceleași motive pentru a le combate. Nu mai
Creştinismul în armata romană în secolele I-IV by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100972_a_102264]
-
nu-l face pe nici unul ca lumea: „Cine umblă pe toate drumurile nu ajunge nicăieri”.) Corb la corb nu-și scoate ochii. (Cei ce se aseamănă În privința caracterului nu numai că nu-și fac rău unul altuia, dar se și ocrotesc reciproc.) „Există oameni pe care nu Îndrăznești să-i ataci, fiindcă ei se ascund În murdăria lor proprie, ca sepia.” (L. Blaga) Oamenii Îl urmează pe cel care a ieșit Învingător. (Nu numai pentru faptul că le creează un sentiment
[Corola-publishinghouse/Science/2105_a_3430]
-
aibă grijă de casă, de copii, de bărbat... Nu să se cațere pe scara tramvaiului la cinci și jumătate dimineața și să se întoarcă la patru după-amiaza ca o murătură strivită. Am un bărbat care muncește și vreau să-l ocrotesc. Îmi place să-l ocrotesc să-l... Vera:... să-l iubești... Mina: Ei, da, să-l iubesc! De ce să nu-l iubesc? Vera: Mina, dacă n-am fi surori... dacă nu ne-am cunoaște... Mina: Ești absolut nebună. Da' ce-
[Corola-publishinghouse/Science/1484_a_2782]
-
copii, de bărbat... Nu să se cațere pe scara tramvaiului la cinci și jumătate dimineața și să se întoarcă la patru după-amiaza ca o murătură strivită. Am un bărbat care muncește și vreau să-l ocrotesc. Îmi place să-l ocrotesc să-l... Vera:... să-l iubești... Mina: Ei, da, să-l iubesc! De ce să nu-l iubesc? Vera: Mina, dacă n-am fi surori... dacă nu ne-am cunoaște... Mina: Ești absolut nebună. Da' ce-oi fi vrînd? Are patruzeci
[Corola-publishinghouse/Science/1484_a_2782]
-
Era să le vîndă. Sînt frumoase, nu? Mina: Da, îți mulțumesc, Ilie. Să le pun într-o vază. Ilie: Nu, lasă-mă pe mine. Doar știi că de ziua ta îmi place să fac cîte ceva prin casă... să te ocrotesc... Măcar de ziua ta. Mina: Mă ocrotești mereu, Ilie. Ilie: (întorcîndu-se din drumul spre bucătărie) Mina, din păcate nu te ocrotesc. (intră în bucătărie, Mina rămîne în picioare privind în direcția spre care a plecat Ilie, care se întoarce cu
[Corola-publishinghouse/Science/1484_a_2782]
-
Mina: Da, îți mulțumesc, Ilie. Să le pun într-o vază. Ilie: Nu, lasă-mă pe mine. Doar știi că de ziua ta îmi place să fac cîte ceva prin casă... să te ocrotesc... Măcar de ziua ta. Mina: Mă ocrotești mereu, Ilie. Ilie: (întorcîndu-se din drumul spre bucătărie) Mina, din păcate nu te ocrotesc. (intră în bucătărie, Mina rămîne în picioare privind în direcția spre care a plecat Ilie, care se întoarce cu florile într-o vază, pe care o
[Corola-publishinghouse/Science/1484_a_2782]
-
-mă pe mine. Doar știi că de ziua ta îmi place să fac cîte ceva prin casă... să te ocrotesc... Măcar de ziua ta. Mina: Mă ocrotești mereu, Ilie. Ilie: (întorcîndu-se din drumul spre bucătărie) Mina, din păcate nu te ocrotesc. (intră în bucătărie, Mina rămîne în picioare privind în direcția spre care a plecat Ilie, care se întoarce cu florile într-o vază, pe care o pune pe masă) Chiar că sînt frumoase! Mina: Minunate. Ilie: Deci, cîte sînt? Mina
[Corola-publishinghouse/Science/1484_a_2782]
-
cu cărțile de joc... Trimisul lui Dumnezeu: Să ne rugăm. (se așază în genunchi; îi privește pe ceilalți și, sub presiune, se așază toți în genunchi, ținînd iconițele în mînă) (în genunchi) Rostiți după mine: "Tatăl nostru care ești în ceruri, Ocrotește-ne, Doamne, cu privirea ta, ajută-i cu bunătatea ta pe cei care au înțeles că sînt vinovați (fac mătănii); iubește-i, Doamne, pe cei ce se căiesc, căci sufletul lor se îndreaptă cu credință spre Tine. (mătănii) Iubește-ne
[Corola-publishinghouse/Science/1484_a_2782]
-
află la locul lui, tocmai pentru a-și semnala existența de-plasată, ca deplasare, decalaj; am putea adăuga imediat di-feranță, chiar Da-sein, În măsura În care ceea ce caracterizează ambele concepte este deschiderea, ospitalitatea, dar și insistența, neterminarea (desigur, umbra lui Nietzsche le ocrotește). Chiar textele, cele 49, au fost extrase din diverse cărți, nu au fost concepute special pentru revistă. S-au adunat, ca Într-un meeting, toate. Locul e al nimănui anume și al tuturor În același timp, expropriat și apropriat numai
[Corola-publishinghouse/Science/2368_a_3693]
-
exercită în raport cu o posibilă încălcare a Legii impuse sau cu o amenințare pe care, în mod legitim sau nu, puterea vrea să o preîntâmpine. Cel ce „veghează” îndeplinește o misiune cu conotații materne pe lângă ființa pe care ține să o ocrotească, pe când cel ce „supraveghează” vede în această ființă un potențial inamic, un suspect care trebuie spionat, urmărit, ținut permanent sub control. Pentru un „veghetor”, iminența pericolului va fi întotdeauna mai mică decât pentru un „supraveghetor”, care interiorizează pericolul și acționează
[Corola-publishinghouse/Science/2222_a_3547]
-
meterezelor. El nu mai poate oferi un adăpost, o stare de siguranță. Când pragurile nu-și mai îndeplinesc menirea, când culisele nu mai reprezintă o barieră, rezistența este silită să se refugieze înlăuntrul propriei ființe: spațiul înconjurător nu o mai ocrotește, nu o mai sprijină. Orice spectacol care pune în scenă supravegherea trebuie să inventeze soluții pentru a face vizibilă spaima provocată de această încercuire a unui centru lipsit de acum încolo de orice împrejmuire, de orice apărare. Supravegherea a discreditat
[Corola-publishinghouse/Science/2222_a_3547]
-
figuri asemenea unor coloane ar arăta mai degrabă ca niște îngrădituri, dacă nu ar fi legat de un centru localizat în fiecare caz în figura imperială. Împărăteasa Teodora, prima inter pares se distinge prin coroană, bijuterii și aureolă și este ocrotită de cupola de deasupra capului ei. Figura împăratului de pe zidul opus este scoasă în evidență în mod similar. O comparație a acestor exemple dă la iveală diferența izbitoare dintre cele două sisteme compoziționale. Mandala japoneză celebrează puterea figurii centrale în jurul
Forţa centrului vizual: un studiu al compoziţiei în artele vizuale by Rudolf Arnheim () [Corola-publishinghouse/Science/600_a_1427]
-
port în pântece se mișcă tot mai des, e foarte vioi, mă lovește cu piciorușele acelea micuțe ale lui și abia aștept să vină pe lume; am văzut la ecograf că-i fată, trebuie să găsesc numele sfintei care îi ocrotește pe bucătari și să o botez după aceasta... Câteodată, când sunt singură acasă, dezactivez camera de supraveghere video din bucătărie... A montat-o soțul meu și în fiecare seară verifică înregistrările chiar înainte de cină; nu înțeleg ce ne-ar putea
[Corola-publishinghouse/Science/2076_a_3401]
-
fruntea și arăta mare părere de rău și jale. Apoi lumea li se prea iar bună și ușoară, după rânduiala lui Dumnezeu din povestea baciului” * “La copiii rămași amândoi se uitau cu plăcere... iar pe Gheorghiță și maică-sa îl ocrotea și-l apăra de câte ori în ochii lui Lipan erau nouri de vreme rea”. * “Gheorghiță era numele care-I plăcuse Vitoriei căci era numele cel adevărat și tainic a lui Nichifor...dar când n-o auzea nimeni și erau singuri, Vitoria
LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ GHID DE PREGĂTIRE PENTRU EXAMENE ŞCOLARE by CRINA- MIHAELA CHIRIAC () [Corola-publishinghouse/Science/625_a_1292]
-
succesului sau eșecului meu În relațiile cu ceilalți. Aleg În raport cu această experiență anterioară. Un rol important În preferința personală este legat de evitarea persoanelor care m-au frustrat, m-au dominat, și alegerea acelora care m-au acceptat, m-au ocrotit, mi-au oferit sentimentul securității și al Împlinirii mele. Din acest motiv, se poate spune că la baza preferinței interpersonale stau sentimentele de atracție, simpatia, sau sentimentele de respingere, antipatia. Prin acest aspect, esențial În relațiile interumane, Psihologia Morală dovedește
[Corola-publishinghouse/Science/2266_a_3591]
-
se vor identifica. Omul devine din ființă a naturii cetățean: zoon politikon. El se va naște, va trăi și va muri În cetate. Viața În cetate impune cetățeanului anumite norme de conduită. El va avea drepturi și datorii. Cetatea Îi ocrotește, dar Îl și obligă, Îi cere, dar Îi și oferă. Prin aceasta dobândește semnificații arhetipale. Apar două elemente definitorii pentru noua condiție umană: libertatea și responsabilitatea. Din acest moment, toate conduitele umane vor fi marcate de ele. Relațiile dintre oameni
[Corola-publishinghouse/Science/2266_a_3591]
-
Hurmuzache. Pentru familia Eminovici, Ipoteștiul era ca și pierdut. Încă de la 10 iunie 1849, Raluca Eminovici ceruse Tribunalului și cererea a repetat-o, cu insistență, la 2 iunie 1850, la 1 decembrie 1850 și la 21 decembrie 1850, să-i "ocrotească" acei 1400 de galbeni "din zestrea sa", care intraseră în cumpărarea Ipoteștiului 43. Raluca știa bine că, prin paragraful 1640 din Condica "țivilă", soțul era oprit de a folosi, în afacerile sale, obiecte sau bani din zestrea soției, iar daca
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]
-
lui trezeau un cimitir de tăcere./ Își urma pas cu pas Nebunia (cu care ani de-a rândul/ împărțise aceeași flacără)./ În nopțile lui albe aduna pietre/ cu care urma să dureze o mare construcție.// Cine știe dacă nu era ocrotit de vreun zeu!" (Autoportret la persoana a treia). Altminteri, Daniel Corbu se arată adesea preocupat de marile interogații ale poeziei moderne. Corolarul lor este, în fond, raportul chinuit dintre o identitate până la urmă precară și o alteritate finalmente agresivă. Pe
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
în barbă;/ Cămașa de pământ ne-o punem scut". Muzeu de sate) ori ca o colecție de icoane ale suferinței ("Înaintează iarna cu tropot de ninsoare/ De-atâta trudă iată-l însămânțat de viu/ Sub unghii fuge iarna să-l ocrotească-n floare/ Țăranu-și face-n taină din pâine un sicriu.// În lacrima-i aprinsă se leagănă un prunc/ De casa câmpului se-apropie cu teamă/ Cu răni în palme și pe pleoape, e năuc;/ În răstignirea nopții aude câmpia cum
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
crin, care se zărește de la mare depărtare. Scara aceasta e astfel construită, încît doi oameni pot urca în același timp, fără să se vadă. Luată în sine, ea pare un mic templu izolat; ca și bisericile franceze, e susținută și ocrotită de arcadele aripilor ei subțiri, străvezii, aidoma unei broderii sparte. Piatra docilă s-a mlădiat parcă sub degetele arhitectului, lăsîndu-se plămădită, dacă ne putem exprima astfel, după capriciile fanteziei sale. Cu greu ți-ai putea închipui cum au fost schițate
by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
Ea trebuie apărată fără încetare, nu doar de dușmanii săi din afară care o împiedică să se implanteze, ci și de delirul logic și de demonul mitologic care o muncesc din interior. Este cea pe care se cuvine s-o ocrotim, s-o hrănim, s-o întărim; este rodul suprem, cel mai prețios, pe care Europa aflată în declin l-a oferit Universului. Este pasărea Minervei, care își ia zborul la ceasul amurgului. 5 Aventurile științei Apariția științei moderne necesita reinstaurarea
Gîndind Europa by Edgar Morin [Corola-publishinghouse/Science/1421_a_2663]
-
de aici pretutindeni în țară, solidarizând forțele novatoare și impunând dialogul puterii cu societatea civilă. Se cer acum garanții contra unei posibile întoarceri la vechea situație. Vârfurile nomenclaturii și aparatul represiv sunt mai cu seamă vizate, sub bănuiala că mai ocrotesc "stafia" comunistă. Bănuială justificată, deoarece structurile puterii nu s-au modificat prea mult, iar noile etichete nu pot înșela pe nimeni. Strigoii vechiului regim se arată ici și colo, împrăștie zvonuri, întrețin teama și suspiciunea, derutează spiritele. În spatele lor se
[Corola-publishinghouse/Science/1451_a_2749]