4,587 matches
-
Rusia din război. Șeful statului major german credea cu tărie că războiul va fi câștigat pe Frontul de Vest și ezita să-l susțină pe Paul von Hindenburg, comandantul Frontului de Est. Falkenhayn a aprobat însă în cele din urmă ofensiva pusă la cale de Hindenburg. Hindenburg urma să conducă personal ofensiva de pe sectorul nordic în zona (locul unei alte bătălii din 1914). Generalul avea să conducă un atac împotriva rușilor în Carpați pe direcția Lemberg, și mai spre sud, generalul
A doua bătălie de pe Lacurile Mazurice () [Corola-website/Science/333852_a_335181]
-
războiul va fi câștigat pe Frontul de Vest și ezita să-l susțină pe Paul von Hindenburg, comandantul Frontului de Est. Falkenhayn a aprobat însă în cele din urmă ofensiva pusă la cale de Hindenburg. Hindenburg urma să conducă personal ofensiva de pe sectorul nordic în zona (locul unei alte bătălii din 1914). Generalul avea să conducă un atac împotriva rușilor în Carpați pe direcția Lemberg, și mai spre sud, generalul va încerca să înlăture asediul cetății Przemyśl. Pentru ofensiva din nord
A doua bătălie de pe Lacurile Mazurice () [Corola-website/Science/333852_a_335181]
-
conducă personal ofensiva de pe sectorul nordic în zona (locul unei alte bătălii din 1914). Generalul avea să conducă un atac împotriva rușilor în Carpați pe direcția Lemberg, și mai spre sud, generalul va încerca să înlăture asediul cetății Przemyśl. Pentru ofensiva din nord, Hindenburg avea la dispoziție , comandată de . În est mai era trimisă și o forță nou-creată, , sub comanda general-colonelului . În fața lui Hindenburg se afla Armata a X-a Rusă a generalului Sievers în zona Lacurilor Mazurice. Spre sud, de-
A doua bătălie de pe Lacurile Mazurice () [Corola-website/Science/333852_a_335181]
-
poziție defensivă. La 22 februarie, a doua zi, Armata a XII-a Rusă a lui Plehve a contraatacat și a frânat înaintarea germană. Contraatacul a pus capăt înaintării germane și a dus la sfârșitul bătăliei. a fost ultima operațiune a ofensivei germane din nord. Rușii pierduseră mulți soldați și mult teren, dar împiedicaseră înaintarea germanilor adânc în Rusia. Germania, la rândul ei, nu s-a apropiat de obiectivul de a scoate Rusia din război. Mai la sud, ofensiva lui eșuase cu
A doua bătălie de pe Lacurile Mazurice () [Corola-website/Science/333852_a_335181]
-
ultima operațiune a ofensivei germane din nord. Rușii pierduseră mulți soldați și mult teren, dar împiedicaseră înaintarea germanilor adânc în Rusia. Germania, la rândul ei, nu s-a apropiat de obiectivul de a scoate Rusia din război. Mai la sud, ofensiva lui eșuase cu pierderi grele, și cetatea Przemyśl a fost obligată să capituleze în fața rușilor. Per total, ofensiva germano-austro-ungară din 1915 nu a reușit să-și îndeplinească obiectivele majore. Germania a pus capăt operațiunilor în care germanii au funcționat ca
A doua bătălie de pe Lacurile Mazurice () [Corola-website/Science/333852_a_335181]
-
adânc în Rusia. Germania, la rândul ei, nu s-a apropiat de obiectivul de a scoate Rusia din război. Mai la sud, ofensiva lui eșuase cu pierderi grele, și cetatea Przemyśl a fost obligată să capituleze în fața rușilor. Per total, ofensiva germano-austro-ungară din 1915 nu a reușit să-și îndeplinească obiectivele majore. Germania a pus capăt operațiunilor în care germanii au funcționat ca forță independentă, de susținere a campaniilor austro-ungare din sud. Din acest moment, Germania și Austro-Ungaria au început să
A doua bătălie de pe Lacurile Mazurice () [Corola-website/Science/333852_a_335181]
-
1914/1915 în timpul Asediului Przemyślului Ulterior acestuai, a fost trimis pe frontul italian în Tirolul de Sud și Trentino. În anii 1915 și 1916 ofițerul a luptat în nordul Italiei, printre altele pe Monte Baldo și la Alto Adige în ofensiva de pe Pasubio din Tirolul de Sud. Pentru angajamentul său a fost promovat la gradul de maior la 1 februarie 1916. Mai târziu a fost rănit grav și a căzut în captivitate franceză, din care a fost eliberat prin canale diplomatice
Alexandru Wassilko de Serecki (ofițer) () [Corola-website/Science/333034_a_334363]
-
ferm sub controlul mamelucilor. Mai important, aliații turkmeni ai otomanilor au început să treacă de partea mamelucilor, inclusiv Alaüddevle, restaurând astfel o linie de state tampon orientate spre mameluci de-a lungul frontierei. În 1490 mamelucii au preluat din nou ofensiva, avansând în Karaman și începând asediul orașului Kayseri. Totuși, când Hersekzade Ahmed Pașa a sosit cu o armată de ajutor mamelucii au abandonat asediul și au revenit în Cilicia. În această perioadă războiul a început să producă un impact asupra
Războiul Otomano-Mameluc (1485-1491) () [Corola-website/Science/333139_a_334468]
-
germane după capitularea armatei belgiene. Pe 10 mai 1940, Germania a invadat Luxemburgul, Olanda și Belgia în cadrul planului operațional "Fall Gelb" (Planul Galben). Forțele aliate au încercat să oprească armata germană în Belgia, considerând că aici se va desfășura principala ofensivă nazistă. După ce Franța și-a trimis în zonă cele mai bine dotate și antrenate trupe în Belgia în perioada 10 - 12 mai, germanii au pus în aplicare faza a doua a planurilor lor, „lovitura de seceră”, o strâpungere prin Ardeni
Bătălia Belgiei () [Corola-website/Science/333069_a_334398]
-
s-au retras peste râul Meuse, distrugând mai multe poduri în acest timp. Mai multe operațiuni aeropurtate germane s-au desfășurat cu succes în Luxemburg, unde a fost preluat controlul asupra a cinci poduri și căi de comunicație spre Franța. Ofensiva, la care au participat 125 de voluntari ai Diviziei a 34-a de infanterie sub comanda lui Wenner Hedderich, a fost executată cu ajutorul avioanelor ușoare Fieseler Fi 156 "Störche". Germanii au pierdut un avion și 30 de soldați morți. După
Bătălia Belgiei () [Corola-website/Science/333069_a_334398]
-
aproximativ 30 km. După ce a atacat la Maastricht și a înfrânt defensiva belgiană de la Liege,obligând Corpul I belgian să se retragă, tancurile și unitățile mecanizate ale Armatei a 6-a germană comandate de generalul Erich Hoepner au lansat o ofensivă în regiunea în care francezii se așteptau în mod greșit ca germanii să declanșeze principalul atac. Breșa Gembloux era apărată de Armata I franceză cu șase divizii de elită, (printre care 2e division légère mécanique și 3e division légère mécanique
Bătălia Belgiei () [Corola-website/Science/333069_a_334398]
-
Gembloux. După cucerirea breșei Gembloux, Grupul de Armate B nu a mai avut nevoie de Diviziile Panzer 3 și 4. Aceste unități de blindate au fost trimise să lupte în cadrul Grupului de Armate A. Grupul de Armate B a continuat ofensiva prin care avea ca obiectiv străpungerea frontului de pe râul Meuse. Din punct de vedere tactic, acest Grup trebuia să înainteze spre vest către Mons, să ocolească prin flanc Corpul Expediționar Britanic (BEF) care apăra sectorul Dyle-Brussels, să își schimbe mai
Bătălia Belgiei () [Corola-website/Science/333069_a_334398]
-
în nord). Armata belgiană a fost solicitată să se conformeze planului sau, dacă dorea, să accepte ca unitățile sale să fie evacuate de Royal Navy. Cabinetul britanic a decis ca, și în condițiile în care ar fi avut loc o ofensivă încununată de succes, anumite unități britanice să fie evacuate și i-a ordonat amiralului Ramsay să rechiziționeze un mare număr de vase în acest scop. Aceasta a fost momentul în care s-a declanșat Operațiunea Dynamo. Ironside a ajuns la
Bătălia Belgiei () [Corola-website/Science/333069_a_334398]
-
folosi pentru încercuirea primilor. BEF se retrăgeau și luptau de nouă zile fără întrerupere și erau în criză de muniție. După părerea lui Gort, efortul principal trebuia făcut de francezi în sectorul de sud. Poziția belgienilor față de organizarea unei posibile ofensive a fost exprimată clar de regele Leopold. Din punctul de vedere al regelui, belgienii nu erau capabili să declanșeze operațiuni ofensive, dată fiind lipsa blindatelor și avioanelor de luptă. De asemenea, regele a mai subliniat că, datorată înaintării rapide a
Bătălia Belgiei () [Corola-website/Science/333069_a_334398]
-
belgienii mai dispuneau doar de alimente pentru două săptămâni. Leopold nu se aștepta ca BEF să-și pună în pericol propriile poziții doar ca să păstreze contactul cu armata belgiană, dar i-a avertizat pe englezi că, dacă insistau să declanșeze ofensiva, armata sa ar fi trebuit să acopere un front prea lung și nu ar fi fost capabilă să facă față acestei sarcini. Regele Leopold a propus crearea unui cap de pod care să apere portul francez Dunkerque și porturile belgiene
Bătălia Belgiei () [Corola-website/Science/333069_a_334398]
-
Yser și să apere flancul stâng al aliaților. Aghiotantul regelui, generalul Overstraten, a apreciat că o asemenea mișcare nu putea fi executată de armata belgiană fără să existe primejdia dezintegrării forțelor armate implicate. Francezii au sugerat un alt plan de ofensivă. Ei au cerut belgienilor să retragă Leie, iar britanicilor să se retragă spre frontiera franceză între Maulde și Halluin. Belgienii ar fi trebuit mai apoi să își extindă frontul, permițând unităților BEF astfel eliberate să declanșeze atacul. Pentru acest atac
Bătălia Belgiei () [Corola-website/Science/333069_a_334398]
-
mari unități era foarte subțire. În acea zi, Winston Churchill a vizitat frontul și a insistat ca francezii și BEF să străpungă frontul german dinspre nord-est. El spera ca, pe flancul drept, Corpul belgian de cavalerie să poată face față ofensivei germane. Churchill i-a trimis lui Gort următorul mesaj: 1. Armata belgiană ar trebui să se retragă pe linia Yserului și să reziste acolo, stăvilarele fiind deschise. 2. Armata britanică și Armata I franceză ar trebui să atace spre sud-vest
Bătălia Belgiei () [Corola-website/Science/333069_a_334398]
-
În aceste condiții, fără să îi consulte pe francezi și fără să ceară acordul guvernului propriu, Gort a ordonat fără întârziere diviziilor a 5-a și a 50-a de infanterie să acopere breșa și să abandoneze orice pregătire de ofensivă spre sud. În dumpăamiaza zilei de 24 mai, von Bock a declanșat atacul a patru divizii din cadrul Armatei a 6-a împotriva pozițiilor Corpului al IV-lea belgian din regiunea orașului Kortrijk (valea râului Leie). Germanii au reușit ca, în ciuda
Bătălia Belgiei () [Corola-website/Science/333069_a_334398]
-
a mutat în această zonă câteva unități din cadrul Diviziei a 3-a de infanterie pentru întărirea defensivei. O slăbiciune critică a „Planului Weygand” și al celor britanice pentru declanșarea unui atac spre sud a fost aceea că retragerea anglo-britanicilor pentru ofensivă lăsa amata belgiană să acopere un front prea lung, pentru care nu avea suficiente efective. Prăbușirea frontului belgian ar fi dus la pierderea porturilor de la Canalul Mânecii din spatele frontului aliat și, implicit, la o încercuire completă a aliaților. BEF ar fi
Bătălia Belgiei () [Corola-website/Science/333069_a_334398]
-
Mondial, și o înfrângere grea pentru Austro-Ungaria în fața atacatorilor ruși. Przemyśl era un oraș fortificat pe râul San, importantă fortăreață a Galiției. Încercuirea Przemyślului a început la 24 septembrie 1914 și a fost suspendată temporar la 11 octombrie în urma unei ofensive austro-ungare. Asediul s-a reluat la 9 noiembrie și garnizoana austro-ungară s-a predat la 22 martie 1915 după ce a rezistat în total 133 de zile. În august 1914, armatele ruse au trecut frontiera cu țările Puterilor Centrale și au
Asediul Przemyślului () [Corola-website/Science/333197_a_334526]
-
ordonat un asalt general al cetății înainte să vină vreo forță austriacă care să înlăture asediul. Trei zile, rușii au atacat, necâștigând nimic și pierzând 40.000 de oameni. În timp ce se întâmplau acestea, generalul Paul von Hindenburg a lansat o ofensivă împotriva Varșoviei în nord. În conjuncție cu atacul german asupra Varșoviei, generalul a venit către Przemyśl cu o forță de despresurare. La 11 octombrie, Dimitriev a ridicat asediul și s-a retras peste râul San. Conrad von Hötzendorf avea speranțe
Asediul Przemyślului () [Corola-website/Science/333197_a_334526]
-
penuriei de hrană. Până la 31 octombrie, Hindenburg fusese învins în și s-a retras din atacul asupra Varșoviei, ceea ce l-a obligat și pe Boroević să se retragă de pe linia Sanului, și să renunțe la propunerea lui von Hötzendorf de ofensivă împotriva Rusiei. La 9 noiembrie, rușii au reluat asediul Przemyślului. Forța lui Radko Dimitriev a fost retrasă din sectorul Przemyśl și s-a deplasat spre nord, operațiunile de asediu fiind preluate de condusă de generalul . Selivanov nu a ordonat niciun
Asediul Przemyślului () [Corola-website/Science/333197_a_334526]
-
echipaj uman, dar mai ales în baloane de hârtie fără oameni la bord. Pentru transmiterea de mesaje din oraș au fost folosiți și porumbei călători. Căderea Przemyślului i-a făcut pe mulți să creadă că Rusia va lansa acum o ofensivă majoră în Ungaria, dar această ofensivă anticipată nu a mai venit. În schimb, pierderea Przemyślului a fost o grea lovitură dată moralului Austro-Ungariei. Mai mult, Przemyśl trebuia să aibă doar cel mult 50.000 de oameni înăuntru, înschimb odată cu cetatea
Asediul Przemyślului () [Corola-website/Science/333197_a_334526]
-
baloane de hârtie fără oameni la bord. Pentru transmiterea de mesaje din oraș au fost folosiți și porumbei călători. Căderea Przemyślului i-a făcut pe mulți să creadă că Rusia va lansa acum o ofensivă majoră în Ungaria, dar această ofensivă anticipată nu a mai venit. În schimb, pierderea Przemyślului a fost o grea lovitură dată moralului Austro-Ungariei. Mai mult, Przemyśl trebuia să aibă doar cel mult 50.000 de oameni înăuntru, înschimb odată cu cetatea s-au predat 110.000 de
Asediul Przemyślului () [Corola-website/Science/333197_a_334526]
-
, inițiată de forțele Imperiului German la 20 august 1914, a fost o ofensivă germană de pe Frontul de Est în timpul Primului Război Mondial. Din cauza grabei în care a fost executat atacul german, armata rusă a ieșit victorioasă. La izbucnirea războiului, ordinele lui erau foarte stricte și clare: pe care o comanda trebuia să rămână pe poziție
Bătălia de la Gumbinnen () [Corola-website/Science/333262_a_334591]