5,351 matches
-
a unui filosof natural, care să reprezinte acordul rațiunii omenești cu revelația. Pentru ortodoxie nu există nici un om care să rezume în cugetarea lui cugetarea universal omenească pentru a o pune de acord, într-un singur sistem, cu revelația. Pentru ortodoxie, cum zic foarte frumos Sfinții Părinți, rațiunea omului e tronul lui Dumnezeu în suflet. Cine și-a făcut din rațiune tronul lui Dumnezeu va ști să lămurească potrivit darului, care variază de la om la om, una sau alta din laturile
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
lui Dumnezeu va ști să lămurească potrivit darului, care variază de la om la om, una sau alta din laturile inepuizabile ale adevărului creștin. Din ansamblul lor convergent rezultă atmosfera unitară a culturii noastre. (Gândiți-vă la doctrina Sfinților Părinți). Căci ortodoxia este suprema înțelepciune a vieții ecumenice și ea nu are nevoie de ajutorul filosofiei naturale a unui singur ins spre a se justifica. Dar din caracterul de unilateralitate, pe care l am semnalat în cultura catolică, a decurs un mare
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
au X/X-e siecle, 2 volume. ). E bine să accentuăm că lumina naturală a acestor mărturisiri savante în favoarea revelației supranaturale vine tocmai din tumultul veacului, care a adâncit la exasperare așa zisul conflict între religie și știință. Ce parte are ortodoxia noastră în dezlănțuirea acestui conflict? Absolut nici una. Istoria nu cunoaște prigoană ortodoxă împotriva științei. Convinsă de imuabilitatea adevărului revelat, ortodoxia știe că cercetarea științifică în continuă schimbare și rectificare de sine însăși, va ajunge la descoperiri naturale, ce nu pot
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
vine tocmai din tumultul veacului, care a adâncit la exasperare așa zisul conflict între religie și știință. Ce parte are ortodoxia noastră în dezlănțuirea acestui conflict? Absolut nici una. Istoria nu cunoaște prigoană ortodoxă împotriva științei. Convinsă de imuabilitatea adevărului revelat, ortodoxia știe că cercetarea științifică în continuă schimbare și rectificare de sine însăși, va ajunge la descoperiri naturale, ce nu pot contrazice revelația supranaturală, de vreme ce același spirit dumnezeiesc lucrează în lume. Cu toată pornirea francmasonică a profesorului american Draper, pe care
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
de sine însăși, va ajunge la descoperiri naturale, ce nu pot contrazice revelația supranaturală, de vreme ce același spirit dumnezeiesc lucrează în lume. Cu toată pornirea francmasonică a profesorului american Draper, pe care l-am citat, el e nevoit să scrie despre ortodoxie următoarele cuvinte: „Aceasta din urmă mai ales nu s-a socotit niciodată adversară a științei: dimpotrivă, a primit-o întotdeauna bine și a arătat respect adevărului de oriunde a venit. Oricând i s-a părut că descoperirile științei vin în
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
frumuseții transcendente, necreate. Tot astfel gândește sfântul Vasile cel Mare care, în Hexaimeron, (mai ales în omiliile I și II), glorifică pe Dumnezeu ca „artist sublim” care prin înțelepciune a creat frumusețea cosmică. Operele lui Dumnezeu, zice acest doctor al ortodoxiei, sunt „plăsmuite artistic și înțelept și din frumusețea lucrurilor văzute, cunoaștem Sublimul mai presus de orice frumusețe”(Hexaimeron,Omilia, I,11 ). Am putea să rezumăm această idee cu următoarele cuvinte ale lui Pavel Florenski: „Din punct de vedere al ipostazei
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
ziua din urmă, înveșmântat în lumină sofianică, expresie ordonată în timp și în spațiu a nemărginitei înțelepciuni dumnezeiești. Vorbind în termenii cei mai proprii, există o estetică a sfinților, o filocalie, adică o iubire de frumusețea suprafirească, sub numele căreia ortodoxia cunoaște arta practică a contemplației transcendente. Ea îl determină pe Sergiu Bulgakov să scrie: „Ortodoxia are viziunea frumuseții spirituale ideale, de care sufletul caută să se apropie. E împărăția cerească a ideilor, pe care Platon încă o contemplase; sunt imaginile
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
nemărginitei înțelepciuni dumnezeiești. Vorbind în termenii cei mai proprii, există o estetică a sfinților, o filocalie, adică o iubire de frumusețea suprafirească, sub numele căreia ortodoxia cunoaște arta practică a contemplației transcendente. Ea îl determină pe Sergiu Bulgakov să scrie: „Ortodoxia are viziunea frumuseții spirituale ideale, de care sufletul caută să se apropie. E împărăția cerească a ideilor, pe care Platon încă o contemplase; sunt imaginile lumii îngerești, cerul spiritual, ce se oglindește în apele pământești. E un ideal religios, mai
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
ideal religios, mai mult estetic decât etic, ideal situat dincolo de bine și de rău, ca entități separate. E lumina ce luminează drumul pelerinilor pe acest pământ. Acest ideal ne cheamă dincolo de marginile vieții noastre, el cheamă la transfigurare”(*Sergiu Bulgakov: Ortodoxia, p. 194 ) Sub forma ei cea mai înaltă deci, contemplația creștină, care este îmbrățișarea extatică a dragostei lui Dumnezeu față de om și a omului față de Dumnezeu, are un caracter mai mult estetic decât etic. Când o definește astfel Sergiu Bulgakov
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
trivial sau pornograf. Arta lui e asemănătoare nobleței lui sufletești. Această concepție de artă stă la temelia mișcării gândiriste care, împotriva nefastei invazii a anarhiei europene, a încercat să reintegreze pe artist în sufletul patriei și în cerul spiritual al ortodoxiei. DESPRE INSPIRAȚIE Inspirația în artă constituie una dintre problemele cele mai dezbătute ale esteticii și nu mai puțin una dintre cele mai greu de lămurit. Pentru cei vechi, explicația părea destul de ușoară. Uimiți de caracterul neobișnuit al acestui fenomen sufletesc
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
ridicată de romanticii germani asupra incompatibilității creștinismului cu arta nu mai înfățișează decât un interes istoric, ca produs al unor inteligențe încă neeliberate de superstiția culturală a mitologiei grecești. Apariția celui mai mare romancier al lumii, care e Dostoievski, geniul ortodoxiei moderne, a dovedit că nu e nevoie de nici o mitologie pentru a ridica arta până la înălțimi neatinse. Scriitorul rus nu și-a modelat operele după calapodul tragediei antice ca Racine și Corneille, ci după disciplina hagiografiei bisericești. Romanul Idiotul e
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
și cultură și anume când neam ocupat de influența Bisericii, ca disciplină spirituală, asupra producției artistice. Am afirmat atunci că marile stiluri din cultura europeană sunt o creație a creștinismului. Goticul e creația romanocatolicismului, precum bizantinul e o creație a ortodoxiei. Stilul însă e o chestiune mult mai stufoasă care, considerată pe planuri deosebite, dă naștere la teorii variate în ce privește geneza și esența lui. Se poate vorbi, bunăoară, de un stil personal al singuraticilor creatori de cultură; și în cazul acesta
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
și a veacurilor, fiindcă aceste note sunt imprimate de anumite instituții cu vitalitate permanentă. Aceste instituții sunt Bisericile. În ce privește romano catolicismul, trebuie să observăm că el nu reprezintă nici pe departe unitatea de stil cu care se înfățișează în fața istoriei ortodoxia. În ortodoxie, există un stil bizantin cu caracter de perenitate. În romanocatolicism, există un stil roman, menținut cu gelozie în Italia; există un stil gotic, care a înflorit cu deosebire în Germania și în Franța, dar care a fost depășit
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
veacurilor, fiindcă aceste note sunt imprimate de anumite instituții cu vitalitate permanentă. Aceste instituții sunt Bisericile. În ce privește romano catolicismul, trebuie să observăm că el nu reprezintă nici pe departe unitatea de stil cu care se înfățișează în fața istoriei ortodoxia. În ortodoxie, există un stil bizantin cu caracter de perenitate. În romanocatolicism, există un stil roman, menținut cu gelozie în Italia; există un stil gotic, care a înflorit cu deosebire în Germania și în Franța, dar care a fost depășit apoi de
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
artistic, suntem ispitiți să credem că lipsa unei certitudini centrale în ființa catolicismului e cauza atât a necontenitelor adaosuri dogmatice, cât și a deosebirilor de stiluri. Nu vrem să facem din aceste observații judecăți categorice, dar față de unitatea organică a ortodoxiei, care crește dinăuntru în afară ca dintr-o esență neschimbată, ceea ce se poate numi unitatea în catolicism se impune mai mult din afară, prin decrete de autoritate, decât din impulsul organic al unei certitudini lăuntrice. În latura culturală, el a
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
unei formidabile unități exterioare. Stilul instituțional de care vorbim noi și care e prin excelență stilul sacru, există netăgăduit și în catolicism; el nu are însă acest caracter de neîntreruptă continuitate, de perenitate, pe care îl are stilul bizantin în ortodoxie. Există și în bizantin momente evolutive, momente de înflorire și de stagnare, dar peste orice modificări epocale, care sunt secundare și nu au nimic a face cu salturile de la stilul roman la cel gotic și de la acesta la cel baroc
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
ca să putem spune că e produsul unei spontaneități năvalnice, ce și-ar muia rădăcinile în entuziasmul primar inconștient ori semiconștient. Arta primelor secole creștine, pitulată prin catacombe, e în totul diferită de el. Bizantinul s-a ivit relativ târziu, după ce ortodoxia ajunsese religia imperială. Stilul acesta s-a născut, așadar, din conștiința unei mari biruinți. Și el e într-adevăr expresia triumfală a unui duh imperial, sărbătoresc. Cât de puțin este el rezultatul unei elaborări inconștiente, se vede imediat din originile
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
să declarăm cu părere de rău că ideea aceasta e nejustificabilă. Lucian Blaga confundă în mod voit, credem, două procese cu totul diferite: procesul formativ al stilului instituțional, al stilului sacru bizantin, cu procesul formării culturii folclorice a popoarelor ortodoxe. Ortodoxia, zice dânsul, nu lucrează asupra sufletelor pe calea logică a convingerii individuale; caracterul ei e prin excelență cultic; esența ei deci se insinuează în om pe calea subconștientului, voind să spună, desigur, pe calea sentimentului. Credinciosul e astfel încadrat pe
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
în marele organism al făpturii, străbătut sofianic de transcendentul care coboară. Pe această cale a subconștientului, care solidarizează organic insul cu totul, sofianicul devine parte constitutivă în categoriile abisale și deci, forță creatoare de cultură folclorică ortodoxă. Ridicând observația că ortodoxia nu lucrează prin subconștient, ci prin sentiment, deși nu numai prin el, care face parte din emisfera luminoasă a conștiinței, trebuie să remarcăm că procesul stilului folcloric e cu totul altul decât al stilului sacru. Stilul vieții și al creației
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
putea rezidi în câteva zile, în câteva ore chiar? Ideea aceasta, pe care am exprimat-o în eseul: Copilărie și sfințenie, pare atât de neobișnuită încât nimeni n-a observat-o în Biserica noastră. Și totuși ea e însăși esența ortodoxiei. Reînoirea lumii în duh creștin nu e cu putință decât prin ridicarea tuturor la nivelul vieții în harul Duhului Sfânt. Orice alt sistem de educație propus în numele creștinismului, dar care nu ține seamă de această idee, trebuie declarat o simplă
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
nivelul vieții în harul Duhului Sfânt. Orice alt sistem de educație propus în numele creștinismului, dar care nu ține seamă de această idee, trebuie declarat o simplă farsă a cărturarilor, care iau în deșert numele Domnului. Cercetând uitatele texte mistice ale ortodoxiei, am găsit această idee într-o veche traducere românească dintr-un autor pe care încă nu l-am identificat. Se spune acolo, de acord cu Pavel și în spiritul Mântuitorului, că omul renăscut prin botezul Duhului Sfânt, se face asemenea
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
de Lucian Blaga. Abordare în perspectivă integralistă, prefață de Mircea Borcilă, Clusium, Cluj-Napoca, 2005. Zanne, Iuliu A., Proverbele românilor din România, Basarabia, Bucovina, Ungaria, Istria și Macedonia, vol. 1-10, ediție îngrijită de Mugur Vasiliu, Scara - Asociația Română pentru Cultură și Ortodoxie, București, 2003-2004. Ziem, Alexander, Frames of Understanding in Text and Discourse. Theoretical Foundations and Descriptive Applications, John Benjamins, Amsterdam/Philadelphia, 2014. Zlatev, Jordan, "From Cognitive to Integral Linguistics and Back Again", în Intellectica, vol. 56, nr. 2, 2011, pp. 125-147
Textemele românești. O abordare din perspectiva lingvisticii integrale by Simina-Maria Terian () [Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
ca să bată pe acei care-l ocărau" (Iuliu A. Zanne, Proverbele românilor din România, Basarabia, Bucovina, Ungaria, Istria și Macedonia, vol. 1 [1893], cu o prefață de Nicolae Constantinescu, ediție îngrijită de Mugur Vasiliu, Scara - Asociația Română pentru Cultură și Ortodoxie, București, 2003, p. 248). Dumistrăcel adaugă: "Din descrieri ale unor astfel de întâmplări, aflăm că este vorba despre anumite strategii: pentru ca amatorii de chilipiruri să poată fura, unii îl provoacă deschis pe cel ce păzește pepenii, numai schițând tentativa de
Textemele românești. O abordare din perspectiva lingvisticii integrale by Simina-Maria Terian () [Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
inima simplă și pură a "poporului ales", ceea ce o transformă într-o religie unică soteriologică, prin care, cei ce o urmau credeau că se împlinește destinul lumii. Prin dezvoltarea sa pas cu pas, sub povara persecuțiilor, prin lupta internă dintre "ortodoxie" și "erezie" se construiește și întărește că un tot unitar. Ea se transformă din religie persecutată timp de două secole în religie-autoritate ce controlează, la început în domeniul manifestării credinței, ulterior politic, întreaga întindere a fostului imperiu roman. Cenzura ce
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
a însemnat și dispariția centrului creștinismului ortodox. Creștinismul care era bipolar având două centre puternice, devine monopolar concentrându-și puterea doar la nivelul Romei. Biserica Ortodoxă se reorganizează și își întărește autocefalia. Dar vizavi de acest proces de autoorganizare a ortodoxiei se realizează importul cultural care se face din zona orientală. O mare parte dintre elementele culturale bizantine ajung în zona occidentală și aici se declanșează o nouă revoluție. Acest import determină și reinterpretarea operei platonice și neoplatonice. Renașterea are o
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]