8,628 matches
-
Sclipind pe a ta față... Aș vrea să fiu parfumul Mustind de primăvară Ce inima-ți încântă Și sufletu-nfioară... Să fiu iubirea care E mai presus de toate... Să fiu același eu Cu tine...zi și noapte! Vis în noapte Pășesc hoinar în noapte Cu gândul călător Să caut cumva acolo Al dragostei izvor Căci inima-nsetează, Se zbuciumă în piept De când te chem iubito Și-n noapte te aștept... Și dacă pașii tăi Mai rătăcesc și-acum Ne-om întâlni odată
POEMELE IUBIRII 13 de MARIA LUCA în ediţia nr. 1675 din 02 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/372102_a_373431]
-
Acasa > Strofe > Delicatete > ÎN AMURG Autor: Dan Mitrache Publicat în: Ediția nr. 1702 din 29 august 2015 Toate Articolele Autorului Pășesc pe un covor de frunze aurii Pe-aleea teilor,în după-amiezi de toamnă Gândind înfiorat de va să-mi vii Să mă-ncălzești la pieptu-ți,scumpă doamnă... Un soare blând îmi mângâie obrazul Și ochi de cer ,lumina îi înmoaie
ÎN AMURG de DAN MITRACHE în ediţia nr. 1702 din 29 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/372125_a_373454]
-
Zeus, Diana sau Hercule, nu mă simt mai importantă, nu par mai abilă, nu am veleități de ordonată, nu mă consider stăpâna mea. În rând cu amintirile, cad în visare și mă îmbăt, mă sufoc și fără lacrimi nu pot păși mai departe. În spatele lor, îmi amplific forțele să nu mă îndepărtez prea tare, altfel nu aș mai fi nimic. Alergând de colo colo, pe orice timp din anotimp, simt neputințe și răni din ce în ce mai multe și mai adânci. Îndepărtarea până și
SINUCIDERE CU AMINTIRI de LILIOARA MACOVEI în ediţia nr. 1322 din 14 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/372186_a_373515]
-
știut cât cerul e de sus Și cât de-ntins pământul să le-ajungi. Amar de viața ta, hoinar buimac, Mai lasă veșnicia să te poarte Pe drum întins, prin negurile sorții, Cu falsa ta mândrie te socoate! Vei mai păși pe nori de fum himeric Când ochii tăi vedeau doar steaua ta Sau vei căta-n pământ, umil, mesianic, Un dram de-nțelepciune-n mintea ta? Autor Urfet Șachir Mangalia, 09.08.2015 Sursa foto: Internet Referință Bibliografică: Deșartă aroganță
DEȘARTĂ AROGANȚĂ ȚI-A FOST VIAȚA de URFET ȘACHIR în ediţia nr. 1702 din 29 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/372206_a_373535]
-
spre libertate cu o plecare în centrul sinelui. M-am lovit de limită ca de o trezire în baia dumnezeirii . M-am atins de muchia răbdării coapte la focul zilelor rotunde, sparte în pulbere de stele și măruntaie de vânt. Pășisem cu entuziasm și teamă pe scara podgoriilor interioare și fiecare lovitură de marginea drumului mă azvârlea între încătușare și zbor. M-am lovit de limită și îmi contemplu uimită aruncarea în neant. (29 august 2015) Referință Bibliografică: Limita / Iulia Dragomir
LIMITA de IULIA DRAGOMIR în ediţia nr. 1703 din 30 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/372220_a_373549]
-
Tabloul anulează cu celeritate anticipatele trăiri. Eșuat, penaj îmbâcsit, plisc deschis... și-o aripă flască pierde prin evantaiul împenat rubinii picuri... E-un pescăruș în spațiul strâmt dintre bazele a doi piloni...! O mișcare cenușiu-alburie. Gânduri în suspensie... Revenire... Alertă! Pășesc pe dig nevolnic balerin... Am în timpane un sacadat și poruncitor Vivos voco, mortuos plango, fulgura frango! Tăișul scoicilor recent catapultate de valuri mă-ndeamnă. Mă și găsesc la capăt de plajă? Croșetez musculare zvâcniri cu extrasistole și străfulgerări. Alerg
SENS ŞI CONTRASENS de ANGELA DINA în ediţia nr. 1703 din 30 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/372225_a_373554]
-
fi dat semn că fuge! Croșetez musculare zvâcniri cu extrasistole și străfulgerări. Mă și găsesc la capăt de plajă? Tăișul scoicilor recent catapultate de valuri mă-ndeamnă. Am în timpane un sacadat și poruncitor Vivos voco, mortuos plango, fulgura frango! Pășesc pe dig nevolnic balerin... Gânduri în suspensie... Revenire... Alertă! O mișcare cenușiu-alburie. E-un pescăruș în spațiul strâmt dintre bazele a doi piloni...! Eșuat, penaj îmbâcsit, plisc deschis... și-o aripă flască pierde prin evantaiul împenat rubinii picuri... Tabloul anulează
SENS ŞI CONTRASENS de ANGELA DINA în ediţia nr. 1703 din 30 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/372225_a_373554]
-
am ridicat cortina timpului (ce s-a lăsat peste anii de glorie ai Domniei Voastre de primă soprană a Operei Naționale București) și, purtat în lumea de atunci, v-am văzut pe un ecran panoramic învăluit în razele soarelui strălucitor. Pășeați „Regină” maiestoasă prin saloanele Palatului Imperial al Muzicii, iar mii de imagini se se-nălțau ca niște păsări imense, pe aripile cărora se vedeau partiturile ariilor din opere nemuritoare. Erau însoțiete de îndrăgitele dvs. eroine, care vă zâmbeau recunoscătoare că
SILVIA VOINEA de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 1715 din 11 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/372211_a_373540]
-
aproape negru. Douăzeci de ani mai târziu ea a devenit verde, acel verde caracteristic, culoare ce semnifică speranța unei vieți noi pentru generații întregi de imigranți veniți în America în căutarea norocului.Această speranță există în sufletul tuturor celor care pășesc pe pământ american pentru a-și îndeplinii marele vis: visul american. Bibliografie: Marco Cattaneo si Jasmina Trifoni’’100 de minuni ale artei și arhitecturii din patrimoniul UNESCO’’; Editura Univers Referință Bibliografică: ’’ Miss Liberty’’ / Carmen Marin : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția
’’ MISS LIBERTY’’ de CARMEN MARIN în ediţia nr. 1646 din 04 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/372248_a_373577]
-
sate Iar gerul desena flori în ferestre, Noi zgribuliți ne strecuram în noapte, Să-i facem mamei glume, nebunește. Mi-e dor de iernile de-odinioară, Mi-e dor adeseori să fiu copil, Aș vrea ca amintirea să nu doară, Pășesc în vreme, trecător, umil. Plânge un copil- Colindul pruncului sărac Ana Podaru Și-a strâns bunul Dumnezeu, plânge un copil, Datinile-n pumnul său, plânge un copil, Și s-au subțiat nămeții, plânge un copil, Brazi se-ascund sub fusta
BRĂDUȚ NINS DIN CODRU- COLINDUL BRADULUI de ANA PODARU în ediţia nr. 2172 din 11 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/376135_a_377464]
-
Ediția nr. 1799 din 04 decembrie 2015. L Sunt tânăr și mă bucur de viață iar natura încă mă suportă; zările sunt la fel, ca peste ani și cu același farmec se repetă. Chiar și viața merge tot înainte, înainte pășim și noi cu toți; înnebuniți cu slogane, uneori tâmpite am ajuns astăzi o țară de hoți. Se fură...Corupția este la modă, trăim ca pe vremea lui Eminescu; puterea-și celebreză aceeași odă, ce păcat că s-a prăpădit Păunescu
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/376038_a_377367]
-
ani, doar căldura lui, azi, ne încălzește. Citește mai mult Sunt tânăr și mă bucur de viațăiar natura încă mă suportă;zările sunt la fel, ca peste aniși cu același farmec se repetă.Chiar și viața merge tot înainte,înainte pășim și noi cu toți;înnebuniți cu slogane, uneori tâmpiteam ajuns astăzi o țară de hoți.Se fură...Corupția este la modă,trăim ca pe vremea lui Eminescu;puterea-și celebreză aceeași odă,ce păcat că s-a prăpădit Păunescu!Ne
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/376038_a_377367]
-
Lumina ce răzbate din zori spre asfințituri, Călătorește pașnic în vremi spre nicăieri, ( Nu are opintire sau clipe de odihnă ) Constantă și divină, cu ierni sau aspre veri. Simt... Undeva, departe atomul se sfărâmă, Se înconvoaie timpul, materia e vis... Pășesc spre nemurire, în propria-mi neființă, Structuri atemporale de amalgam încins. Memoria erupe... Ce nu a fost se-ntoarce.. Nu văd îngeri sau diavoli, arhangheli sau prooroci, Dinspre-nceputuri lude, spre clipe noi, prodige, Pe aripi largi de fluturi ne
CĂLĂTORUL de MUGUREL PUŞCAŞ în ediţia nr. 1835 din 09 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/376185_a_377514]
-
lude, spre clipe noi, prodige, Pe aripi largi de fluturi ne poartă inorogi. Cosmogonia minții nu-i întâmplare pură... În noi sunt universuri, lumini și umbre reci, Iubiri, resentimente, indiferență, ură, Sunt amăgiri perene în temporale teci. Religii, științe , dogme pășesc pe-aceeași Cale... Ființă sau neființă? Paliativ fictiv!... Când totu-i transformare în noi, dinspre adâncuri, Vom retrăi ce nu e... Placidul Relativ... Îl simt pe CEL CE VINE ( a fost dintotdeauna ) Mă mângâie, mă-ndrumă cu aripi largi spre
CĂLĂTORUL de MUGUREL PUŞCAŞ în ediţia nr. 1835 din 09 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/376185_a_377514]
-
mai are nimic!! V-am votat, de v-ar fi votat corbii, Trăim mai rău decât trăiau robii. TVA-ul, ne spuneți că l-ați scăzut... Dar poporul plătește tot mai mult! Chipurile, adevărul voi îl rostiți, Dar voi, nu pășiți precum mințiți! Mereu cu minimul pe economie, Ne scoateți ochii, e-o nebunie!!! Ne ignorați, și ne tot învrăjbiți... Și de 25 de ani, poporul îl umiliți. Voi, vă lăfăiți în vile și mașini... Poporul-l tratați ca pe niște
V-AM VOTAT!!! de MARIANA DUMITRESCU în ediţia nr. 1744 din 10 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/376235_a_377564]
-
rouă de când bruma nopții i-a înveșmântat ființa. Întunericul a înghițit fericita clipă ce a pâlpâit o fracțiune de secundă cu speranța eternității. Edwina a gustat o secundă eternitatea. A început să construiască în secunda paradisiacă munți de vise. A pășit spre răsărit. Pe urmă s-a avântat spre raza soarelui de amiază. Nu s-a oprit și a alergat mai departe. Dorea să cucerească înălțimile. Soarele a privit spectacolul și a topit picătura de ceară ce a îndrăznit să urce
PICĂTURA DE CEARĂ de ANA CRISTINA POPESCU în ediţia nr. 1494 din 02 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/376209_a_377538]
-
niciodată cine sunt, ce sunt, ce fac și unde să află. Nu se uită în jur și nici nu pătrund în sine înșiși. Era târziu. Ceara s-a sfârșit sub presiunea luminii. Edwina se ascundea în întuneric nedorind să mai pășească spre ziuă. În scurta-i clipă omul își iubește soarele geamăn mai mult decât pe el însuși. Nu reușește să se iubească pe el cum îl îmbrăcă în iubire pe acel ceva aidoma lui. E în firea omului să se
PICĂTURA DE CEARĂ de ANA CRISTINA POPESCU în ediţia nr. 1494 din 02 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/376209_a_377538]
-
2015 Toate Articolele Autorului îmbrățișarea noastră a căpătat consistentă printre ziduri neînsemnate îmi place lipirea ta de mine în mulțime je t'aime comme ça liniștea ta zburda pe pieptul meu urcăm scările în sărutări ieșim din metrou la suprafață pășim în spațiul verde copacii și-au unit crengile deasupra pașilor trecători în parc e atâta liniște că o iubire evadata din cotdian te cuprind în brațe și te întreb zâmbind ne tăvălim în iarbă? îmi pui degetul pe buze îmi
JE T AIME COMME ÇA de RADU LIVIU DAN în ediţia nr. 1509 din 17 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/376242_a_377571]
-
curate față de semenii noștri, doar așa putem încerca să vedem cum putem percepe vibrația ce derivă din strigătul celui de lângă noi, atunci când ne cere ajutorul. A șa procedând, cu siguranța nu vom fi puși niciodată în situația neplăcută de a păși cu nerușinare peste sufletul nimănui, și în nici un caz, nu-i vom jigni vreodată, pentru că nimic nu doare mai tare pe lumea aceasta decât însăși măria sa „Cuvântul” . Cu el impregnat în sufletul nostru ca o pecete, mergem mai departe și
PRIMĂVARA DIN NOI! de MARIANA DUMITRESCU în ediţia nr. 1899 din 13 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/376238_a_377567]
-
făurit din lacrimă... de dor Mândră, se înalță pe brațele Celeste Iubirea-i... Fortăreața din Cosmosul divin. Intre Pământ și Ceruri, ne va uni și-n moarte Căci am zidit-o-n inimi, ce bat același tact... Pe scările iubirii păși-vom sus la stele Atrași de veșnicia... luminii de departe. © D. Theiss Referință Bibliografică: O sfântă Fortăreață / Doina Theiss : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1395, Anul IV, 26 octombrie 2014. Drepturi de Autor: Copyright © 2014 Doina Theiss : Toate Drepturile
O SFÂNTĂ FORTĂREAȚĂ de DOINA THEISS în ediţia nr. 1395 din 26 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/379643_a_380972]
-
va încolți mugurii se vor naște cântecul tatălui va continua în inimă nu voi ști să-l dăruiesc mai departe. asta mă macină pentru că lacătul se va strânge în jurul zalelor cuvintelor sale înțelepte iar eu mai surdă mai oarbă voi păși mai departe în întunericul meu pentru a mă recunoaște mă răzvrătesc și mă voi răzvrăti mereu când prin sacul de pânză se va ivi craniul copilului tigru și pumnul strâns în semn de tăcere cândva departe de toate și de
ACUM NU. ACUM DA de ANNE MARIE BEJLIU în ediţia nr. 1495 din 03 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/379662_a_380991]
-
lacului, Și transparente picături de diamante, Așterne pe covorul câmpului. A așteptat, tăcută o vară-ntreagă, Ascunsă în dantelă unui nor, Că, în sfârșit să poată să culeagă, Rodu-mbătător al viilor. Cu pletele în vânt împrăștiate, Desculța, clipocind pe stradă... Pășind în urmă verii ce-a plecat... Toamnă, a ieșit la promenada! Citește mai mult PAȘI DE TOAMNĂÎn strai de frunze ruginițe,Toamna a ieșit la promenada,Un nor și vântul o-nsoțesc la braț,Ploaia-i cântă o "torențiala" sernadă. În
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/379613_a_380942]
-
lacului,Și transparente picături de diamante,Așterne pe covorul câmpului.A așteptat, tăcută o vară-ntreagă,Ascunsă în dantelă unui nor,Ca, în sfârșit să poată să culeagă,Rodu-mbătător al viilor.Cu pletele în vânt împrăștiate,Desculța, clipocind pe stradă...Pășind în urmă verii ce-a plecat...Toamnă, a ieșit la promenada!... ÎI. METAMORFOZE, de Ada Segal, publicat în Ediția nr. 1722 din 18 septembrie 2015. AMPRENTA Amprenta razelor de Soare, Pe sticlă ferestrelor, E un zâmbet ce apare, În pragul
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/379613_a_380942]
-
aprind iar și iar candela cândva îmi spunea să-i aprind lampa de pe lada somierei o aprindeam și-mi arăta întunericul din pumnul de piatră în care a ascuns copilăria nu știu de ce o ascundea îmi povestea mai mult cum pășea pe dalele șantierului din orașul cu nori de plumb și atunci scuturam pumnul tatălui aproape îl goleam și intram eu acolo să-mi spăl clipele fața deșertul din inima fără tinerețe tata îmi șoptea să aprind candela de câte ori pasul mi
PE LACRIMĂ ZIUA O ÎNCEP de ANNE MARIE BEJLIU în ediţia nr. 1633 din 21 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/379697_a_381026]
-
din 05 mai 2015 Toate Articolele Autorului LICURICIUL Când în serile de vară Întunericul coboară, Licuriciul ia amnarul Și aprinde felinarul, Apoi pleacă la plimbare Prin lucerna dată-n floare, În lumina de feștilă Galbenă, rece, fragilă. Fără grabă, fin pășește Și atent în jur privește. Vede greieri cu chitare Între frunze de cicoare, Fluturi cu aripi pufoase, Gâze negre, mustăcioase, Ori zburând prin pomi, zevzeci, Zeci și zeci de lilieci. Și în noaptea neguroasă, Tainică și răcoroasă, El tot merge
LICURICIUL de GHEORGHE VICOL în ediţia nr. 1586 din 05 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/379757_a_381086]