7,232 matches
-
pietonilor cu un miros usturător de crenvurști fierți și muștar, la care se adăuga cel de ciment îmbibat timp de mulți ani cu lubrifianții și uleiurile de motor care se scurseseră din toate tipurile de mașini. Miasma care ieșea din Paradisul Vânzătorilor îl făcea uneori pe trecătorul perplex și copleșit să privească prin ușa deschisă spre întunericul din garaj. Acolo, ochii lui se opreau asupra unui șir lung de crenvurști de proastă calitate, expuși călare pe anvelope de bicicletă. Nu puteai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2311_a_3636]
-
bicicletă. Nu puteai spune că e o colecție impresionantă. Mulți dintre crenvurști erau zbârciți. Iar unul turtit zăcea căzut pe o parte, cu o roată stând orizontal deasupra lui. Accident de circulație. Printre pietonii de după-amiază, care treceau grăbiți pe lângă Paradisul Vânzătorilor, pășea în mers legănat o siluetă formidabilă. Era Ignatius. Oprindu-se în dreptul garajului îngust, adulmecă exalațiile Paradisului cu deosebită plăcere, țepii de păr care îi ieșeau din nări analizând, catalogând și clasificând mirosurile distincte de crenvurșt, muștar și lubrifiant
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2311_a_3636]
-
căzut pe o parte, cu o roată stând orizontal deasupra lui. Accident de circulație. Printre pietonii de după-amiază, care treceau grăbiți pe lângă Paradisul Vânzătorilor, pășea în mers legănat o siluetă formidabilă. Era Ignatius. Oprindu-se în dreptul garajului îngust, adulmecă exalațiile Paradisului cu deosebită plăcere, țepii de păr care îi ieșeau din nări analizând, catalogând și clasificând mirosurile distincte de crenvurșt, muștar și lubrifiant. Inspirând adânc, se întrebă dacă nu simte și o mireasmă mai suavă, aroma delicată a chiflelor calde. Privind
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2311_a_3636]
-
Foarte bine, spuse în cele din urmă bătrânul, după ce îl urmărise pe Ignatius demonstrând cum poate fi folosit fularul ca cingătoare, eșarfă, pelerină, kilt, legătură pentru un braț rupt și batistă. Într-o oră nu poți aduce pagube prea mari Paradisului Vânzătorilor. — Dacă alternativa este închisoarea sau străpungerea mărului lui Adam, voi fi bucuros să împing unul dintre cărucioarele dumitale. Deși nu pot prezice cât de departe voi ajunge. — Nu mă judeca greșit, fiule. Nu sunt un om rău, dar nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2311_a_3636]
-
bucuros să împing unul dintre cărucioarele dumitale. Deși nu pot prezice cât de departe voi ajunge. — Nu mă judeca greșit, fiule. Nu sunt un om rău, dar nu pot îndura la nesfârșit. De zece ani tot încerc să fac din Paradisul Vânzătorilor o organizație respectabilă. Dar nu-i ușor. Oamenii cred că negustoria mea-i pentru haimanale. E-o mare problemă să găsesc vânzători serioși. Și când fac rost de unul, de îndată ce iese cu marfa, îl jefuiesc golanii. Cum de-ți
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2311_a_3636]
-
am intenția să port o bonetă de hârtie. Șapca pe care o am este cât se poate de bună și cu mult mai sănătoasă. — Nu se poate să porți o șapcă de vânătoare. Pune-o pe asta. Este uniforma vânzătorilor Paradisului. — Nu port pentru nimic în lume boneta aia de hârtie pe cap! Nu vreau să mor de pneumonie, făcându-ți dumitale jocul. Înfige-ți furculița în organele mele vitale, dacă ai chef. Nu pun așa ceva pe cap! Mai bine moartea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2311_a_3636]
-
să mă bag în plin trafic cu el. — Poți fi arestat dacă ești prins împingându-l pe trotuar. Foarte bine, spuse Ignatius. Dacă mă urmărește poliția, ar putea să prevină un furt. Ignatius împinse încet căruciorul, îndepărtându-se de sediul Paradisului Vânzătorilor prin aglomerația de pietoni care treceau de-o parte și de alta a marelui cârnat, ca valurile pe lângă prora unui vapor. Era o metodă mai bună de a-ți petrece timpul decât să te întâlnești cu șefi de personal
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2311_a_3636]
-
nevoit să hoinărească plictisit și fără țel prin cartierul comercial până când se făcea timpul să se întoarcă acasă. Oamenii de pe stradă îl priveau pe Ignatius, dar nimeni nu cumpăra. După ce se îndepărtase un cvartal, începu să strige „Crenvurști! Crenvurști din Paradis!“. — Treci pe carosabil, omule, strigă bătrânul de undeva din spatele său. Ignatius o luă pe după un colț de stradă și opri căruciorul lângă o clădire. Deschizând diversele capace, își pregăti un crenvurșt și îl înfulecă lacom. Mama lui fusese prost dispusă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2311_a_3636]
-
căruciorul, își croi drum pe Carondelet Street, mergând legănat. Coti din nou la următorul colț de stradă ca să înconjoare cvartalul așa cum își propusese, se opri lângă zidurile ponosite de granit ale Sălii Gallier, ca să mai înfulece încă doi dintre crenvurștii Paradisului, înainte de a străbate ultima etapă a călătoriei. După ce mai făcu o cotitură și văzu firma pe care scria Paradisul Vânzătorilor atârnând deasupra trotuarului într-un colț al străzii Poydras, începu să pășească ceva mai vioi și ajunse gâfâind în ușa
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2311_a_3636]
-
cvartalul așa cum își propusese, se opri lângă zidurile ponosite de granit ale Sălii Gallier, ca să mai înfulece încă doi dintre crenvurștii Paradisului, înainte de a străbate ultima etapă a călătoriei. După ce mai făcu o cotitură și văzu firma pe care scria Paradisul Vânzătorilor atârnând deasupra trotuarului într-un colț al străzii Poydras, începu să pășească ceva mai vioi și ajunse gâfâind în ușa garajului. — Ajutor! strigă el respirând din greu și împingând crenvurștiul de tablă peste pragul de ciment al garajului. — Ce
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2311_a_3636]
-
dacă să deschidă sau nu plicul. Trauma de a fi găsit de lucru îl afectase în mod negativ și aștepta ca apa caldă în care se bălăcea ca un hipopotam roz să-i calmeze sistemul nervos. Atunci va ataca plicul. Paradisul Vânzătorilor părea să fie un loc agreabil. Își va petrece timpul undeva pe râu, acumulând note pentru jurnalul său. Domnul Clyde avea evidente calități paterne, ceea ce lui Ignatius îi plăcea. Bătrânul, cu pielea lui zgâriată și ofilită, va fi un
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2311_a_3636]
-
În urmă cu câteva săptămâni am fost la o petrecere pe care o organizaseră niște prieteni în onoarea unui băiat grozav care tocmai s-a întors din Israel. E nemaipomenit! Crede-mă. Ignatius oftă, împrăștiind în jur un damf de Paradis. Ore întregi a tot cântat cântecele populare pe care le culesese de acolo, cântece într-adevăr semnificative care întăresc teoria mea că muzica trebuie să fie în fond un instrument de exprimare și protest social. Am stat să-l ascultăm
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2311_a_3636]
-
rog, domnule, ai de gând să mă hărțuiești astfel la infinit? Nervii mei sunt într-o stare jalnică. Când mi-ai controlat unghiile, sper că ai observat cât de îngrozitor îmi tremură mâinile. Nu mi-ar plăcea să intentez proces Paradisului Vânzătorilor, cerându-i să-mi plătească tratamentul psihiatric. Nu știu dacă v-am informat că nu sunt asigurat pentru caz de spitalizare. Paradisul Vânzătorilor este, firește, o instituție prea paleolitică pentru a oferi angajaților ei asemenea beneficii. De fapt, domnule
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2311_a_3636]
-
sper că ai observat cât de îngrozitor îmi tremură mâinile. Nu mi-ar plăcea să intentez proces Paradisului Vânzătorilor, cerându-i să-mi plătească tratamentul psihiatric. Nu știu dacă v-am informat că nu sunt asigurat pentru caz de spitalizare. Paradisul Vânzătorilor este, firește, o instituție prea paleolitică pentru a oferi angajaților ei asemenea beneficii. De fapt, domnule, am început să fiu total nesatisfăcut de condițiile oferite de această firmă prost famată. — De ce? Ce nu-i în regulă? Mi-e teamă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2311_a_3636]
-
ascult balivernele. — Greșești. Ascultând istorisirea acestei călătorii traumatizante, ai fi tras câteva concluzii prețioase. Totuși sunt bucuros că nu vrei să o asculți. Subtilitățile psihologice și simbolice ale călătoriei nu ar fi probabil înțelese de cineva cu mentalitatea celor din Paradisul Vânzătorilor. Din fericire, am scris tot ce mi s-a întâmplat. Cândva, în viitor, se vor găsi niște cititori inteligenți care să beneficieze de relatarea acestui sejur nenorocit printre mlaștini, cu ocazia căruia am atins până la apogeul supremelor orori. Ascultă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2311_a_3636]
-
iasă din garaj și îl amenință că îl va da afară dacă nu va veni devreme a doua zi dimineață ca să înceapă lucrul în Cartierul Francez. Ignatius, prost dispus, luă troleibuzul spre casă, râgâind cu atâta violență și aromă de Paradis încât, deși era aglomerație, nimeni nu voia să se așeze alături de el. Când intră în bucătărie, mama lui îl întâmpină căzând în genunchi în fața lui și zicând: — Doamne, spune-mi de ce m-ai pus să port această cruce-ngrozitoare? Ce-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2311_a_3636]
-
probabil până în Cartierul Francez și astfel, mintea senilă a lui Clyde i-a clasificat drept „turiști“. Mă întreb dacă Clyde a avut vreodată prilejul să-i vadă pe degenerații, ratații și neisprăviții care cumpără și, pare-se, subzistă din produsele Paradisului. Printre ceilalți vânzători - niște ambulanți amărâți si bătuți de soartă care se numesc Buddy, Pal, Sport, Top, Buck și Ace - pe de o parte, și clienții mei, pe de altă parte, s-ar părea că sunt prins în capcana unui
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2311_a_3636]
-
am o Viață Interioară Bogată, am nevoie și de ceva hrană și confort.) Dar să ne întoarcem la subiectul nostru: răzbunarea lui Clyde. Vânzătorul care străbătea înaintea mea Cartierul Francez avea un costum aproximativ de pirat, un prinos adus de Paradisul Vânzătorilor folclorului și istoriei orașului New Orleans, o încercare a lui Clyde de a uni crenvurștii cu legendele creole. Clyde m-a obligat să-l probez și eu, acolo, în garaj. Fusese firește confecționat pentru statura ofticoasă și subdezvoltată a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2311_a_3636]
-
să se grăbească, dacă țelul său este succesul. Cei din Cartierul Francez se pare că nu consideră crevurștii o mare delicatesă, iar turiștii se pare că n-au venit în vechiul și pitorescul N.O. ca să se îmbuibe cu produsele Paradisului. Mă tem că voi avea ceea ce se cheamă în terminologia noastră comercială, o problemă cu marfa. Nemernicul de Clyde s-a răzbunat dându-mi un traseu care este un fel de „Elefant Alb“, termen pe care l-a folosit o dată
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2311_a_3636]
-
și o porneau pe traseul aparatului digestiv. Unele scăpau zgomotoase. Altele se rătăceau și ajungeau în piept dându-i niște arsuri teribile. Cauza materială al acestui declin al sănătății era, își dădea el seama, consumul prea susținut de produse ale Paradisului. Dar mai erau și alte motive mai subtile. Mama sa devenea din ce în ce mai îndrăzneață și pornită pe față împotriva lui. Îi era imposibil s-o mai țină în frâu. Se alăturase poate vreunui grup marginal de extremă dreaptă care o făcea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2311_a_3636]
-
de artă care atârnau de stâlpii gardului din spatele catedralei. În partea din față a căruciorului, în încercând să atragă clienții din Cartier, Ignatius lipise o coală de hârtie Big Chief pe care scrisese cu cretă colorată: DOISPREZECE ȚOLI (12) DE PARADIS. Până în momentul acela nimeni nu reacționase la acest anunț. Aleea era plină de doamne bine îmbrăcate, cu pălării mari. Ignatius intră cu partea din față a căruciorului în mijlocul lor și înaintă împingându-l. O femeie citi anunțul de pe coală și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2311_a_3636]
-
doamnelor inspectară anunțul, cercelul, fularul, sabia și rugară să se plece de acolo. Rău ar fi fost și dacă ar fi plouat pe expoziția lor. Dar una ca asta! — Crenvurști, crenvurști, striga Ignatius puțin supărat. Delicatese din bucătăriile igienice ale Paradisului. Râgâi cu violență în timpul pauzei care urmase. Doamnele se prefăceau că privesc cerul și mica grădină din spatele catedralei. Ignatius, abandonând cauza pierdută în ciuda reclamei de pe cărucior, se duse spre gard ca să privească picturile în ulei, pastelurile și acuarelele atârnate de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2311_a_3636]
-
vânzând din ușă în ușă pastile împotriva gândacilor. Inima li s-ar frânge dacă ar ști cu câtă neglijență le-a mânuit tatăl lor averea. * George hotărâse să stea la pândă pe Podyras Street, vizavi de garajul unde se afla Paradisul Vânzătorilor. Își amintise numele scris pe cărucior și căutase adresa punctului de desfacere. Toată dimineața îl așteptase pe vânzătorul acela mare, care însă nu-și făcu apariția. Fusese oare concediat pentru că îl înjunghiase pe poponar în Pirate’s Alley? La
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2311_a_3636]
-
împreună chestia asta din mijlocu’ străzii. — Sfinte Dumnezeule! tună Ignatius. Ce soartă blestemată. Ce zi promițătoare se pare că mă așteaptă. Urmează să fiu călcat de un tramvai și jefuit în același timp, reușind astfel să stabilesc un record al Paradisului. Pleacă de aici, puști depravat ce ești. — Apucă de capătu’ ăsta și eu apuc de dincolo. Tramvaiul dăngăni înspre ei. — Fie și așa, acceptă în cele din urmă Ignatius. În ce mă privește, aș fi bucuros să las responsabilitatea asta
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2311_a_3636]
-
al societății s-a luat probabil pe urmele parfumului sufocant al loțiunii tale de păr. De unde ai apărut? De ce te ții după mine? — Uite ce, vrei sau nu să te ajut să-ți ridici rabla asta? — Rabla? Vorbești despre vehiculul Paradisului? Tramvaiul dăngăni din nou spre ei. — Să-i dăm drumu’! spuse George. Sus! — Sper că-ți dai seama, spuse Ignatius în timp ce se opintea gâfâind, că această colaborare nu este decât rezultatul unei urgențe. Căruciorul în formă de chiflă se așeză
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2311_a_3636]