9,085 matches
-
și un canat dat de două ori pe ambele părți cu oloi calit. I-a; 5) Reparația cuptorului; 6) Construirea din nou a unei uși cu geamuri”. Într-o ultimă sforțare de golire a contului Comunității evreiești, comerciantul B. Frischoff, patron al de-acum știutului magazin „Metalurgia română”, ridicase la data de 21 iulie 1930 de la casierul I. Istric suma de 6.086 de lei, ce reprezenta contravaloarea a 170 de metri de țevi de 2’’, socotite la 35,80 lei
Fălciu, Tutova, Vaslui : secvenţe istorice (1907-1989) : de la răscoală la revoltă by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1235_a_1928]
-
urbea de ei! Farmacistul, după ce strângea mai multe astfel de rețete gratuite, le anexa unei facturi ce era trimisă la sediul Comunității spre dreaptă și corectă decontare. Iată câteva exemple, pe care le-am găsit la dosarul cercetat: Leon Radovici, patronul stabilimentului „Farmacia Nouă”, situată pe strada Ștefan cel Mare, nr.64, trimitea celor de la Comunitate adresa nr.409/8 decembrie 1929 ce cuprindea opt rețete cu medicamente eliberate evreilor săraci, în valoare de 3.855,50 de lei. Printre doctorii
Fălciu, Tutova, Vaslui : secvenţe istorice (1907-1989) : de la răscoală la revoltă by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1235_a_1928]
-
producție zilnică de jumătate de tonă fiecare și două de brânză ce produceau 100 de kilograme într-o zi, de aici reieșind și mărimea acestor fabrici numite impropriu „industrii”. Totodată, acest tabel cuprindea și numele proprietarilor. Iată care erau acești patroni: „Dumitru Carussi (mezeluri, str. Grigoriade, nr.31, Bârlad); Th. Ichim (mezeluri, str.23 august, nr.17); C. Lețcaie (mezeluri, Bârlad, str. Mihai Viteazu, nr.39); Victor Căescu (separator untărie, comuna Grivița); Elena Solcă (brânză de vaci și separator untărie, comuna
Fălciu, Tutova, Vaslui : secvenţe istorice (1907-1989) : de la răscoală la revoltă by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1235_a_1928]
-
de primire a banilor de la prefectură în valoare de 350 de lei, reprezentând „...timpul cât am transportat cu trăsura mea pe D-nii ofițeri sovietici la gară cu repatriații timp de 3 ore și jumătate”. Pe un ton foarte politicos, Paupelbaum, patronul evreu al aceluiași hotel, mai trimitea prefecturii și la data de 13 decembrie 1944 o notă de plată pe care scrisese: „Domnii repatriați (subl.ns.), 4 camere a 2 paturi: 2.200 lei; 8 porții lemne de foc: 640 lei
Fălciu, Tutova, Vaslui : secvenţe istorice (1907-1989) : de la răscoală la revoltă by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1235_a_1928]
-
tot în ziua de 13 decembrie. Aceasta fusese mai piperată, 18.490 lei, deoarece îi cazase pe „Domnii repatriați” timp de nouă zile în patru camere „...cu foc”, adică trebuiau a fi plătite și lemnele. Pe 20 decembrie, Ușer Goldștein, patronul farmaciei „Tămăduirea”, trimitea spre decontare factura nr.1 în valoare de 7.750 de lei. Dintre medicamentele eliberate decontate am reținut: „50 de pastile aspirină - 1.200 lei; 20 pastile antipirină - 500 lei; bicarbonat de sodiu - 50 lei; chinină de
Fălciu, Tutova, Vaslui : secvenţe istorice (1907-1989) : de la răscoală la revoltă by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1235_a_1928]
-
Cioculescu încearcă o machiavelică justificare tardivă: "a fost mereu disponibil ca gazetar, fără a se dărui, ci numai împrumutîndu-și pana, în lipsă de convingeri politice"; nu știu dacă am reușit un inventar complet al publicațiilor la care a fost director, patron, redactor, colaborator sau simplu corector dar impresia este de autentică babilonie care se întinde de la București la Rîmnicu-Sărat, de la Iași la Arad, de la Sibiu la Piatra Neamț, Viena și Budapesta sub intitulări publicistice precum: Ghimpele, Alegătorul liber, Unirea democratică, Claponul, Națiunea
[Corola-publishinghouse/Science/1499_a_2797]
-
între D-rul Kremnitz și o sofa? Niciuna: sofaua e un pat olog, doctorul asemenea"; vezi, în alt context, relaționarea dintre mic rob și microb. Din motive gastronomice, Caragiale a menținut inclusiv în perioada berlineză o relație cu totul specială cu patronul magazinului de coloniale Paradis din Sinaia, Gh. Matheescu: patronul îl aproviziona cu icre negre, pastramă, halva; Caragiale îi făcea publicitate în versuri pe care le publica în propriile reviste pe motive de... rafinament artistic descoperit la cel care va ajunge
[Corola-publishinghouse/Science/1499_a_2797]
-
un pat olog, doctorul asemenea"; vezi, în alt context, relaționarea dintre mic rob și microb. Din motive gastronomice, Caragiale a menținut inclusiv în perioada berlineză o relație cu totul specială cu patronul magazinului de coloniale Paradis din Sinaia, Gh. Matheescu: patronul îl aproviziona cu icre negre, pastramă, halva; Caragiale îi făcea publicitate în versuri pe care le publica în propriile reviste pe motive de... rafinament artistic descoperit la cel care va ajunge primar al pomenitului oraș: "Filosofu-antic, vestitul Epicur, om rafinat
[Corola-publishinghouse/Science/1499_a_2797]
-
decât pe alocuri un jurnalism profesionist. Scriitoarea Aurelia Lăpușan, cadru universitar și jurnalist cu bogată experiență publicistică, constata, pe bună dreptate, într-un studiu din 2003, că "ritmul de muncă și condițiile materiale, politicile redacționale și mai ales dependența de patron pun în alte coordonate jurnalistica noului mileniu"9. Accentuarea dependenței față de un patron, ca factor de degradare a profesiei de jurnalist, a afectat și prezența discursului religios în presă. În decembrie 1989, după cum observă Ilie Radu, "starea cea mai fragilă
Discursul religios în mass-media. Cazul României postdecembriste by Liliana Naclad [Corola-publishinghouse/Science/1410_a_2652]
-
cu bogată experiență publicistică, constata, pe bună dreptate, într-un studiu din 2003, că "ritmul de muncă și condițiile materiale, politicile redacționale și mai ales dependența de patron pun în alte coordonate jurnalistica noului mileniu"9. Accentuarea dependenței față de un patron, ca factor de degradare a profesiei de jurnalist, a afectat și prezența discursului religios în presă. În decembrie 1989, după cum observă Ilie Radu, "starea cea mai fragilă era cea a presei scrise, dar și a celei din sfera audio-vizualului, care
Discursul religios în mass-media. Cazul României postdecembriste by Liliana Naclad [Corola-publishinghouse/Science/1410_a_2652]
-
către interese mai mult sau mai puțin obscure, dictate de cei care dețin puterea, politică sau financiară. De aceea credincioșii consideră că slujbele și ceremoniile religioase nu își fac loc în grilele de program ale diferitelor posturi TV comerciale, întrucât patronii lor nu au aceeași credință. Adevărul se află undeva la mijloc, în sensul că integrarea europeană a adus cu sine anumite direcții și modele de comunicare care nu se regăsesc neapărat și în mentalitatea românilor. Dacă vom asista în anii
Discursul religios în mass-media. Cazul României postdecembriste by Liliana Naclad [Corola-publishinghouse/Science/1410_a_2652]
-
pierderea simțului autocritic. Revenirea la extazul inițial poate fi declanșată, aparent, de fleacuri, precum o vizită la Truchsessian Gallery (care, ne amintim, organiza expoziții anuale la începutul secolului al XIX-lea). Episodul este narat într-o epistola trimisă de Blake patronului sau financiar, William Hayley 36, si datata 23 octombrie 1804: "Suddenly, on the day after visiting the Truchsessian Gallery of pictures, I was again enlightened with the light I enjoyed în my youth, and which hâș for exactly twenty years
Demiurgul din Londra. Introducere în poetica lui William Blake by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1394_a_2636]
-
cu certitudine nici până astăzi dacă Blake este pur si simplu un naiv idealist sau daca, perfect conștient de laudele exagerate pe care i le aduce lui Hayley, el o face pentru a-și asigura, în continuare, susținerea financiară a patronului. Este interesant de observat că modelul retoric este similar cu cel din scrisoarea anterioară, cuprinzând o scurtă relatare a evenimentului concret, dimensiunea suferinței (și, implicit, a reparației spirituale) și scuzele false din final: "I know (subl. în text, n.m.) that
Demiurgul din Londra. Introducere în poetica lui William Blake by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1394_a_2636]
-
perioadei victoriene). Gesturile excentrice, precum actele de exhibiționism (William și soția sa, Catherine, nu se sfiesc să se bucure de soare complet dezbrăcați în grădina) antrenează, mai devreme sau mai tarziu, excluderea artistului din viața publică și eșecul sau financiar: patronii, odinioară atât de generoși, nu ezită să scape de protejatul incomod. Morse susține că arta este o industrie șui generis, care asigură un contract financiar între societate, în ansamblu, si artist. Dacă termenii acestui contract sunt încalcați, cel mai puternic
Demiurgul din Londra. Introducere în poetica lui William Blake by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1394_a_2636]
-
sau nu a fost niciodata periculos sau măcar turbulent față de sine sau față de societate. Pe scurt, era o persoană sănătoasă mintal, dar extrem de stranie" (1970, p. 68). Chiar dacă mulți dintre contemporani, precum pictorul de origine elvețiană David Fuseli, fostul său patron, William Hayley, doctorul Benjamin Heath Malkin, publicistul Robert Hunt, l-au considerat până la capăt nebun pe Blake, la fel de mulți, precum James Ward, Seymour Kirkup 54, John Linnell 55, and Samuel Palmer 56, au apărat sanitatea și libertatea de expresie și
Demiurgul din Londra. Introducere în poetica lui William Blake by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1394_a_2636]
-
mai mult bun-simț decât alți confrați ulterior. 37 Cititorul trebuie să știe că, pe vremea când locuia la Felpham, Hayley l-a convins pe Blake să picteze mai multe miniaturi și să realizeze o serie întreagă de portrete ale poeților. Patronul artistului englez fusese mănat, fără îndoială, de un scop generos: acela de a-și ajuta protejatul, care avea probleme financiare grave la acea dată. Totuși, din cauza acestor sarcini mărunte, lui Blake i-a fost imposibil să mai termine ambițiosul epos
Demiurgul din Londra. Introducere în poetica lui William Blake by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1394_a_2636]
-
stat civil, în urmă cu peste paisprezece secole, în Medina (anterior numit Yathreb). De cele mai multe ori, termenul de "societate civilă" (al-madani) este folosit cu referire la un tip anume de ordine politică modernă, neviolentă (al-dawla), în care actorii sociali sînt patronii autorităților politice, misiunea celor din urmă fiind aceea de a servi necesitățile societății. În principal, în acest al doilea sens insistă autorul că dictaturile secularizante ale regiunilor al-Maghreb și al-Mashreq sînt de fapt ostile noilor societăți civile, care sînt cel
Societatea civilă by John Keane [Corola-publishinghouse/Science/1061_a_2569]
-
a forma legături de solidaritate cu alte grupuri din societatea civilă. Și nu numai atît: dorința marxistă de a arunca distincția stat-societate civilă la coșul de gunoi al istoriei nu s-a întrebat niciodată dacă victoriile sociale ale muncitorilor contra patronilor n-ar fi putut duce la democratizarea instituțiilor de stat, la menținerea și la reforma democratică a societății civile. Posibilitatea unei societăți civile pluraliste, organizate democratic, garantate de stat și verificabile public o societate civilă care să nu mai fie
Societatea civilă by John Keane [Corola-publishinghouse/Science/1061_a_2569]
-
în timpul interviului Defecte la un interviu: -aroganță, înfumurare, pripeală; -lipsa unui plan vocațional, a scopurilor și obiectivelor în carieră; dezinteres, pasivitate, indiferență; -neîncredere și instabilitate; -interesul exagerat pentru venituri și salariu; -invocarea de scuze; -impolitețe, lipsa de maniere; -denigrarea foșților patroni; -evitarea privirii interlocutorului; -împrăștiere, superficialitate; -întârzierea la interviu fără un motiv serios; -depășirea timpului acordat interviului; -incapacitatea de a răspunde clar și la obiect; -provizoratul în slujbă, nehotărârea; -lipsa de pregătire (profesională); -rigiditatea în opinii și atitudini; -prezența personală dezordonată
Ghidul Mentorului by Teodora Ruginosu, Angela Sava, Doina Buraga, Cezar Daniel Humelnicu () [Corola-publishinghouse/Science/1288_a_2201]
-
în timpul interviului Defecte la un interviu: -aroganță, înfumurare, pripeală; -lipsa unui plan vocațional, a scopurilor și obiectivelor în carieră; dezinteres, pasivitate, indiferență; -neîncredere și instabilitate; -interesul exagerat pentru venituri și salariu; -invocarea de scuze; -impolitețe, lipsa de maniere; -denigrarea foșților patroni; -evitarea privirii interlocutorului; -împrăștiere, superficialitate; -întârzierea la interviu fără un motiv serios; -depășirea timpului acordat interviului; -incapacitatea de a răspunde clar și la obiect; -provizoratul în slujbă, nehotărârea; -lipsa de pregătire (profesională); -rigiditatea în opinii și atitudini; -prezența personală dezordonată
Ghidul Mentorului by Teodora Ruginosu, Angela Sava, Doina Buraga, Cezar Daniel Humelnicu () [Corola-publishinghouse/Science/1288_a_2202]
-
Astfel, atunci când oamenii discută unul cu altul nu se rezumă doar la transmiterea unor idei; de pildă, ei folosesc limbajul corpului, printre alte forme ale comunicării nonverbale. De asemenea, oamenii se găsesc în mai multe feluri de relații sociale prieteni, patron și angajat, părinte și copil. De exemplu, discuția cu un prieten despre concediul sau vacanța recentă, trebuie să genereze la ambii parteneri sentimente de satisfacție, bucurie de a împărtăși trăirile plăcute pe care le-au avut, lucru ce se întâmplă
Strategii de comunicare eficientă by Mircea Agabrian () [Corola-publishinghouse/Science/1074_a_2582]
-
insule portugheze, colorată și înflorită, și nu își mai dorește decît un singur lucru: să rămînă acolo cît mai mult timp cu putință. Dar strălucirea blondă și natura independentă a lui Rosary o fac atît de diferită de tinerele portugheze... Patronul ei, inaccesibilul și seducătorul Dom Duarte, nu întîrzie să o facă să înțeleagă asta..." Capitolul 2 Paratextul autorului 1. Definiția paratextului auctorial După cum am mai arătat, paratextul autorului este alcătuit din două ansambluri de producții: peritextul auctorial (numele autorului, titlurile
Periferia textului by Philippe Lane () [Corola-publishinghouse/Science/1119_a_2627]
-
ști, a putea, a trebui. Găsim aici o formă atenuată a modalității cu A VREA: Nu își mai dorește decît un singur lucru...". Actorul A2 (Dom Duarte) este însoțit de predicatele cu a fi ("inaccesibil" și "seducător") și caracterizat social: "patronul ei". Alți doi actori A3 (Courland Bell) și A4 (Gisela) sînt caracterizați printr-o funcție socială cu conotații pozitive. În sfîrșit, actorul colectiv A5 ("tinerele portugheze") este caracterizat negativ după o logică implicită peiorativă. Cadrul geografic, alături de personajele descrise, este
Periferia textului by Philippe Lane () [Corola-publishinghouse/Science/1119_a_2627]
-
de propoziții să formeze o intrigă și implicit un text coerent, trebuie să existe legături de identitate referențială; de fapt, inferențele referențiale permit stabilirea unor raporturi între enunțuri. Găsim aici: § 1 (Nepoată) Rosary → (De la început) ea § 2 (Dar...) Rosary → § 3 Patronul ei să o facă Pentru a putea vorbi despre o povestire, este obligatoriu ca măcar un rol să fie permanent; coerența logico-semantică este asigurată prin înlănțuirea modificată a predicatelor atribuite celor două personaje, Dom Duarte și Rosary. Adăugarea unei concluzii
Periferia textului by Philippe Lane () [Corola-publishinghouse/Science/1119_a_2627]
-
alcătuită din paragrafele 2 și 3. În acest punct apare anafora sau reluarea directă care asigură coeziunea celor două propoziții narative: (P3) Dar strălucirea blondă și natura independentă a lui Rosary o fac atît de diferită de tinerele portugheze... (P4) Patronul ei, inaccesibilul și seducătorul Dom Duarte, nu întîrzie să o facă să înțeleagă asta... Aceste anafore apelează la două moduri de legătură între propoziții: P3 actualizează anafora și legătura interfrastică: variabila o este controlată intern de "Rosary" (legătură). P4 pune
Periferia textului by Philippe Lane () [Corola-publishinghouse/Science/1119_a_2627]