4,569 matches
-
Vatican să ia în considerație acest aspect. De ce Fratele Charles de Foucauld este așa de important? Unul dintre motive este acela că, aproape fără să vrea, a revoluționat în mod radical deprinderile ecleziastice, plecând de la o convertire a vieții de perfecțiune - prin acest termen ne referim la viața consacrată - la Evanghelie. Aparține fratelui Charles de Foucauld ideea că un consacrat trebuie să-și onoreze numele de consacrat prin toate fibrele ființei sale, însă fără a se feri de greutatea vieții celorlalți
Nu perfecţi, ci fericiţi : pentru ca profeţia vieţii consacrate să aibă sorţi de izbândă by Michael Davide Semeraro () [Corola-publishinghouse/Science/100999_a_102291]
-
post-conciliară au fost intuite și demult pregătite tocmai grație căutărilor sale și a vieții sale. Existența fratelui Charles a fost o neîntreruptă călătorie de explorator, o peregrinare ce ne-a trasat o nouă cale, nu pentru a ne cățăra spre perfecțiunea cerului, ci pentru a coborî și a amesteca dorința lui Dumnezeu cu trăirea în preajma tuturora. Exemplul fratelui Charles reprezintă, în primul rând, dovada cea mai evidentă a faptului că putem învăța esențialitatea vieții tocmai de la cine credem că nu o
Nu perfecţi, ci fericiţi : pentru ca profeţia vieţii consacrate să aibă sorţi de izbândă by Michael Davide Semeraro () [Corola-publishinghouse/Science/100999_a_102291]
-
pagini, ca mișcare de «ieșire», a fost unul dintre momentele de convertire a fratelui Charles la evanghelie, în calitate de consacrat și preot. Viața sa a zguduit oarecum toate structurile care se considerau de neînlocuit pentru a garanta o viață consacrată de perfecțiune, care să fie demnă de acest nume. Această peregrinare interioară a fost posibilă tocmai datorită acelei vremi de viață monahală claustrală, mai întâi la Notre-Dame des Neiges, iar mai apoi la Akbès, unde fratele Charles a înfăptuit exodul său interior
Nu perfecţi, ci fericiţi : pentru ca profeţia vieţii consacrate să aibă sorţi de izbândă by Michael Davide Semeraro () [Corola-publishinghouse/Science/100999_a_102291]
-
a-i învăța pe tineri să nu le fie frică de piedici, să aprecieze limita, să nu se teamă de parțialitate, să nu le fie frică de cusur, ci să știe să-l transforme într-o punte pentru a atinge perfecțiunea lui Dumnezeu, care nu înseamnă absența limitelor, ci este perfecțiunea iubirii. Nu trebuie să ne fie frică de o realitate care este foarte grea de trăit în zilele noastre: falimentul. Falimentul, ce în tradiția noastră reprezintă crucea lui Cristos, face
Nu perfecţi, ci fericiţi : pentru ca profeţia vieţii consacrate să aibă sorţi de izbândă by Michael Davide Semeraro () [Corola-publishinghouse/Science/100999_a_102291]
-
de piedici, să aprecieze limita, să nu se teamă de parțialitate, să nu le fie frică de cusur, ci să știe să-l transforme într-o punte pentru a atinge perfecțiunea lui Dumnezeu, care nu înseamnă absența limitelor, ci este perfecțiunea iubirii. Nu trebuie să ne fie frică de o realitate care este foarte grea de trăit în zilele noastre: falimentul. Falimentul, ce în tradiția noastră reprezintă crucea lui Cristos, face parte din viață și, uneori, deschide orizonturi neașteptate și minunate
Nu perfecţi, ci fericiţi : pentru ca profeţia vieţii consacrate să aibă sorţi de izbândă by Michael Davide Semeraro () [Corola-publishinghouse/Science/100999_a_102291]
-
de tip nou scenariul tipic al tuturor utopiilor unde, de această dată, domnesc mizeria, conformismul, teroarea morală, situație groaznică pe care cetățenii insulei o acceptă, realitate inevitabilă pentru unii, normală sau aproape normală pentru alții. Este ordinea totalitară împinsă la perfecțiune, care controlează, dirijează, știe, prevede totul. Mecanismul acesta, bine rodat, înghite și zdrobește individul; i se opune în mod direct, desființându-l ca persoană morală, prin spălarea creierului, înăbușirea originalității și prin ideoterapie. Danyel Rainal descoperă toate acestea în noile
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
al acesteia, că i s-a oferit titlul de profesor onorific de către Conservatorul de Muzică și Artă Dramatică, iar de către orașul Iași, titlul de cetățean de onoare. Figurile geometrice înscrise pe care se profilează efigia marelui Enescu sugerează aspirația spre perfecțiune în arta interpretativă și spre genialitate în creația artistică muzicală. Următoarea medalie a Universității de Arte „George Enescu” este realizată în anul 2010, la împlinirea a 150 de ani de învățământ artistic modern la Iași, după un proiect conceput de
Alma Mater Iassiensis în imagini medalistice by Andone Cumpătescu () [Corola-publishinghouse/Science/812_a_1787]
-
Th. Körner, din care traduce mai multe poeme, după cum în romantismul baladelor istorice se regăsesc ecouri ale lecturilor din Uhland. Sonetul ocupă, ca formă de exprimare, un loc important în creația sa, unele compoziții de acest fel situându-se, ca perfecțiune a elaborării, alături de modelele clasice ale literaturii noastre. Meditația în fața vieții trecătoare, cu puține bucurii, ca și pioasa reculegere în fața divinității atotcreatoare întregesc aria de cuprindere tematică a acestei poezii. „Feeria în trei tablouri” Ileana a cunoscut o singură montare
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285816_a_287145]
-
jumătate a secolului al XVII-lea, asemenea cronicarului Miron Costin, o conștiință umanistă. Teologia (patristica și dogmatica), istoria, filologia și poezia sunt discipline pe care le slujește statornic - ca om de Renaștere - cu voință de a cunoaște și dor de perfecțiune. Citise pe Grigore Ureche și analele în limba slavonă. Pătruns de valoarea documentului, a cărților rare, el punea la îndemâna lui Miron Costin un uric din 1392 privitor la întemeierea Romanului, împrumuta pentru a studia, de la mănăstirea Krilos de lângă Halici, un
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286838_a_288167]
-
limbă de expresie scrisă, nu coincide cu limba maternă a autorului se produce inevitabil o distanțiere în raport cu norma admisă în mod obișnuit. Tinde să se constituie o nouă formă romanescă, la marginea canoanelor instituite de tradiția literară franceză, undeva între perfecțiunea clasică, moștenitoare a "stilului frumos" și tensiunea creatoare, impregnată cu elemente alogene difuze. De aci, o tratare diferită a spațiului, a timpului, a personajelor, a faptelor și mai ales a cuvintelor care le desemnează. Irumperea, în țesutul narativ, al substratului
[Corola-publishinghouse/Science/1552_a_2850]
-
L'Herbe des nuits / Iarba nopților, plonjîndu-ne în Parisul anilor '60, în plin scandal Ben Barka, într-o lume dubioasă, fojgăind de agenți secreți marocani și de pușcăriași. Două romane despre trecut, scrise la imperfect, dar în aceeași cheie de perfecțiune stilistică cu care ne-au obișnuit acești scriitori inactuali. Iată cîteva pasaje din discuția lor : Le Nouvel Observateur Prin urmare, nu vă cunoșteați? Patrick Modiano Fizic, nu, dar literar, da. Mi-a plăcut Echenoz de la prima sa carte. Aveam senzația
[Corola-publishinghouse/Science/1552_a_2850]
-
în urma celor mai performante și mai precise analize teoretice, depun armele la poarta misterului, fără să-l numească. Nimeni nu poate demonstra existența sau non existența lui Dumnezeu, dar nimeni ni se poate scutura de sentimentul unei creații voluntare, în fața perfecțiunii infinitezimale a reglajelor la scară universală, de la cel mai mic component atomic pînă la uriașele galaxii, unde totul răspunde unor legi de o precizie și o frumusețe covîrșitoare. Finalul acestei cărți tulburătoare este mai mult decît orme ssian, e de-
[Corola-publishinghouse/Science/1552_a_2850]
-
a apropierii de divinitate. Pîrîul impetuos al munților transilvani s-a preschimbat în canal rafinat, seducător și ucigaș, însă cruzimea temperată de fer voarea anatemelor, enormitățile exasperante, contradicțiile vitale și salturile spectaculoase sunt tot acolo, sensibile sub suprafața netedă a perfecțiunii verbale. În România, la fel ca în Franța, Cioran a trăit dureros con fruntarea între spiritul postmodern și "moartea lui Dumnezeu", de unde și meditațiile sale recurente asupra rolului divinității. Acolo, ca și aici, a practicat excesul și a făcut să
[Corola-publishinghouse/Science/1552_a_2850]
-
cititorul rămîne flămînd. Acest posedat dostoievskian, care și-a impus cămașa de forță franceză a stilului secolului al XVIII-lea și suferă într-o limbă gramaticală, se lasă să alunece insidios între eu și eu, ridicînd versatilitatea la rang de perfecțiune formală. De fapt, o spusese deja în Cartea amăgirilor: "Tragedia omului este de a nu putea trăi în, ci numai dincoace sau dincolo", la care face ecou o remarcă din Caiete: "De ani de zile mă aflu constant mai prejos
[Corola-publishinghouse/Science/1552_a_2850]
-
pentru care Vidul e întotdeauna plin. Într-un anume fel, doar lenea reușește să inducă acea stare de disponibilitate totală pe care o așteaptă Dumnezeu pentru a coborî în om; în momentele de abandon absolut, de inactivitate deplină, omul atinge perfecțiunea în Dumnezeu: Pentru a trezi lumea, trebuie să exalți lenea. Și asta pentru că leneșul are infinit mai mult simț metafizic decît agitatul." (CD) Elogiul leneviei trezește în Cioran numeroase aluzii biblice, pe care le întoarce, în bună măsură, împotriva lui
[Corola-publishinghouse/Science/1552_a_2850]
-
atunci la un refuz placid de a ieși din duminică, lăsîndu-se în voia lenii ca a unui "scepticism fiziologic, o îndoială a cărnii" (TD). E, de altfel, o perspectivă pe care o justifică o veche legendă românească despre Dumnezeu ca perfecțiune a Lenii! De fapt, dacă Dumnezeu nu și-ar fi părăsit tronul de contemplator, Cioran n-ar mai fi avut, poate, atîtea reproșuri să-I adreseze, el care i-a venerat mereu pe acei voluptuoși ai eșecului, acele ființe care
[Corola-publishinghouse/Science/1552_a_2850]
-
din programul Démocratie pacifique: "Să abolim egoismul"; dacă s-ar putea face ca statul să dea totul tuturor, fără să primească nimic de la nimeni să se facă! Cu siguranță, voi vota decretul și mă voi bucura că umanitatea ajunge la perfecțiune și la fericire pe un drum atât de scurt și de ușor! Dar, trebuie bine spus, astfel de concepții par himerice și futile, dacă nu chiar puerile. Că au trezit speranțe în clasa care muncește, care suferă și nu are
by Frédéric Bastiat [Corola-publishinghouse/Science/1073_a_2581]
-
particulară, dar legitimă, a acestui fundament al oricărei societăți, schimbul. Merg mai departe. Încredințând un serviciu special statului, cetățenii pot să realizeze o operațiune bună sau rea. Realizează una bună dacă, prin acest mijloc, serviciul este făcut cu mai multă perfecțiune și economie. Realizează una rea în ipoteza contrară; dar în niciun caz eu nu văd apărând principiul comunist. În primul caz, cetățenii au reușit; îl al doilea caz, ei s-au înșelat, asta este totul; și dacă Comunismul este o
by Frédéric Bastiat [Corola-publishinghouse/Science/1073_a_2581]
-
piețele; este un termen nu foarte bine ales pentru a desemna un model mental al proceselor de piață care abstrage din lumea reală condițiile ce caracterizează concurența. Pentru ca statul să fie agenția capabilă să miște piețele către o astfel de "perfecțiune", ne-am aștepta ca și acesta să fie produsul unei politici democratice "perfecte", în care un număr infinit de votanți și de candidați nu au niciun impact asupra măsurilor adoptate, toate politicile sunt omogene, iar informația despre costurile și beneficiile
by Frédéric Bastiat [Corola-publishinghouse/Science/1073_a_2581]
-
de aruncare la poartă. Șansele lui de reușită cresc, deoarece portarul va înclina să fie mai atent la jucătorul care efectuează schimbările de direcție, considerându-l mai periculos. O combinație de atac care implică un înalt nivel de înțelegere și perfecțiune tehnică este aceea în care cei doi atacanți porniți din zonele de refacere a atacului se îndreaptă spre mijlocul suprafeței din fața porții. O dată ajunși, cel care a venit mai de departe va efectua o schimbare de direcție și va înota
Polo pe apă by Silviu Şalgău () [Corola-publishinghouse/Science/91527_a_92972]
-
internă, așa cum ar fi cerut probabil politica externă. Disciplina relațiilor internaționale și politica deveniseră prea complicate pentru a mai încăpea în modelul realist. Conexarea exista deja, nu mai avea nevoie să fie instituită printr-o politică conștientă. Destinderea reprezintă deopotrivă perfecțiunea și declinul diplomației superputerilor din secolul al XX-lea: o astfel de diplomație nu mai făcea față politicii internaționale. Dincolo de fragmentarea din ce în ce mai pronunțată a domeniilor diplomatice, eșecul lui Kissinger stă mărturie pentru faptul că elitele politicii externe pierduseră controlul asupra
by Stefano Guzzini [Corola-publishinghouse/Science/1029_a_2537]
-
extrapolate două tipuri ideale: o epistemologie naturalistă și una inter-pretivistă. Naturalismul are patru caracteristici de bază (von Wright 1971: 4). El presupune monismul metodologic, adică ideea unității metodelor științifice, în ciuda diversității temelor investigației științifice. Naturalismul tinde către idealul matematic de perfecțiune. Matematica și fizica impun standardul dezvoltării științelor, inclusiv a celor umane. Aceasta face din căutarea legilor generale deși nu neapărat și universale programul de cercetare legitim din punct de vedere științific. În al treilea rînd, naturalismul susține subsumarea teoretică a
by Stefano Guzzini [Corola-publishinghouse/Science/1029_a_2537]
-
poporului român sunt străvechi și literatura nu-i decât o formă secundară și deloc obligatorie. Condițiile politice au lipsit pentru o cultură de salon și azi încă sforțările constructive sunt culcate la pământ. Poporul român a avut ca mijloc de perfecțiune sufletească limba superioară, riturile, tradițiile orale, cărțile bisericești. Când întîile cronici se iviră, ele atestau o expresie rafinată, efect al unei înaintări culturale neîntrerupte. Nouă este numai literatura de tip occidental (poezie profană, proză analitică, dramă). Când o adoptam aduceam
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
caricat. Soacra cu trei nurori e și ea o comedie, în care n-a mai fost nevoie de trăsăturile unui animal, deoarece soacra a căpătat în popor renumele unei caricaturi. Toată seva stă în limbă. Soacra înfăptuiește în vorbirea ei perfecțiunea malignității socerale. Povestea lui Stan Pățitul arată o manieră originală de a trata fabulosul, realistic, așa cum va proceda și Caragiale în Kir Ianulea. Între dracul prefăcut în copil și Stan se încinge în poartă un dialog rupt din viața zilnică: "- Țibă
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
parte la orgii în trei cu o Edna și cu Miss Roth, profesoară erudită, blazată și opiomană, repetând scene din La garçonne. Maitreyi mută câmpul de experimentare în mediul de culoare. Allan se inițiază în tehnica erotică a Indiei, admirând "perfecțiunea îmbrățisării" Maitreyi-ei, "ritmul uluitor al trupului ei", precum învață "prietenia" cu piciorul prin "tușă", constând în introducerea piciorului între pulpele altuia. Romanul, care, privit de sus, amintește literatura lui Pierre Loti (Azyadé, Madame Chrysanthème etc.), se salvează prin impresia de
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]