5,484 matches
-
plâns mult când ai fost mic, că te-a dus la doctor, și nu aveai nimic, că te-a dus și la preot, la părintele Ioan, Nu! Nu la părintele Ioan! Dar nu mi-a spus cum ți-a trecut plânsul, El zâmbește, Pentru că e o taină, încerc și eun să înțeleg, m-am dus, e adevărat, și la doctor și la preot, dar m-a mai dus undeva, m-a dus undeva pe lângă Arad la o vrăjitoare, care avea faima
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2310_a_3635]
-
ies înfometat în soarele aplecat spre apus, 26 mai, nu reușesc să dau de Boris, de câteva ceasuri a sunat Sabina înspăimântată chemându-l, copilul e bolnav, grav bolnav, ceva la plămâni din câte înțeleg din cuvintele ei întrerupte de plâns, e în spital cu el la Firenze, îl roagă pe Boris să vină neîntârziat, copilul e pe moarte, îl mai țin numai aparatele în viață, ti prego, s-a întrerupt, nu l-am mai văzut pe Boris din ziua când
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2310_a_3635]
-
se topește într-o masă uleioasă, creierul meu e undeva detașat de trup, dormitează, ce cald e! Mama! Mă ridică pe sus în brațe, mă alintă, mă adoarme și eu plâng, nemulțumit, plâng, îmi amintesc de creion și desenez, desenez, plânsul încetează, mama mă adoarme, a, a, a, a, puiul mamii, a, a, a, a, dorm cu creionul în gură, fericit, fericit, Încep numărătoarea, Nu! Cinci! A, a, a, a, voi număra până la unu, Nu! Nu vreau să plec din brațele
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2310_a_3635]
-
lor și-au ieșit afară îngroziți, eu cu ochii printre lacrimi și meșterul Vasile priveam încremeniți la rusul atins de umbra nebuniei, după ce și-a șters palmele de pereți a privit înmărmurit la ceea ce făcuse și a izbucnit într-un plâns isteric, aruncându-se în genunchi înaintea Răstignirii, împroșcat cu vopseaua roșie din mantia arhanghelului Mihail, chipul îndurerat al lui Cristos îl privea iertător peste petele de vopsea, rusul își bătea deznădăjduit capul de podele și-atunci meșterul Vasile m-a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2310_a_3635]
-
mai închis în el însuși și mie trântite în nas toate căile spre lume, singur, plantat țeapăn, fără putință de întoarcere în destinul meu sortit la naștere, te-ai legănat atâția ani cu gândul că descântătoarea care ți-a luat plânsul ți-a promis în schimb fiorii unei iubiri de excepție, nu, nu, dragul meu, cuvintele ei perfide ți-au strecurat în ureche otrava dulce a unei promisiuni peste puterile tale, te-a asigurat cu vorbele ei vrăjite că, orice ai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2310_a_3635]
-
oraș străin. Nimic altceva de făcut decât să stai în casă și să te uiți... Abia atunci a observat că în camera ei nu exista televizor. Era o lovitură atât de puternică încât a izbucnit într-o repriză isterică de plâns. Acum ce-o să facă? Citise deja numerele de luna asta din Elle, Red, New Woman, Company, Cosmo, Marie-Claire, Vogue, Tatler și revistele irlandeze cu care urma să concureze. Ar putea să citească o carte, presupunea ea. Dacă ar fi avut
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2243_a_3568]
-
pătată de ou. În vara aceea au mers mult în parcul din zonă. —Nu pot să stau în casa asta, obișnuia să urle Monica și îi scotea pe toți afară. Dar chiar și în parc, se oprea foarte rar din plâns și nu avea niciodată o batistă. Așa că Ashling, gândindu-se că nu era frumos ca mama ei să își șteargă lacrimile cu mâneca, a început să pună în buzunar câte un șervețel împăturit de fiecare dată când ieșeau. Odată ajunși
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2243_a_3568]
-
și de criză, ci de tristețe pură și dulce, pe care era incapabilă să o controleze. Supărare infinită clocotea în ea cu fiecare suspin. Sunt doar câteva spectacole de modă stupide, îi spunea mintea. Dar nu se putea opri din plâns și o amintire, care nu avea legătură cu nimic, i s-a înfiripat în minte. O amintire de când avea în jur de cincisprezece ani, fuma și pierdea vremea în centrul Hamel cu alte două fete, plângându-se de cât de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2243_a_3568]
-
mână. Aș vrea să fiu genul de bărbat care poartă cu el o batistă mare și albă pentru astfel de ocazii, spuse el încet. —E-n regulă. Și-a mângâiat obrajii sărați și uzi cu hârtia lucioasă. Cu fiecare fum, plânsul se liniștea, până când singurele sunete pe care le scotea erau suspine lipsite de lacrimi. Scuze, spuse ea într-un final. Totul se încetinise; bătăile inimii, reacțiile, gândurile. Ar fi putut sta în biroul lui o veșnicie, prea înmărmurită pentru a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2243_a_3568]
-
Este atât de umilitor, tremură el. Ashling rămase înmărmurită. Boo era de obicei atât de vesel. Mi-e foame, mi-e frig, sunt fleașcă, sunt murdar, sunt plictisit, sunt singur și mi-e frică! spuse el, cu fața contorsionată de plâns. M-am săturat să fiu alergat de poliție, m-am săturat să mi-o iau de la petrecăreți beți, m-am săturat să fiu tratat ca un căcat. Nici măcar nu mă lasă să intru în cafeneaua de vizavi ca să cumpăr ceai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2243_a_3568]
-
Și, deși o pusese pe Trix să sune la magazin de o mie de ori, jaluzelele ei din lemn tot nu erau gata. În ritmul acesta, probabil că nu vor fi gata niciodată. ăsta era combustibilul de care avea nevoie. Plânsul de domnișoară s-a metamorfozat în urlete de copil. ...La bine și la rău... ...Ashling a suferit un șoc puternic... ...Poți săruta mireaaaasaaa... ...A primit o slujbă la New York... ...fabrica nu lucrează pe durata vacanței de vară... Bocind, a întins
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2243_a_3568]
-
un culcuș pe canapea și am căzut lat. Băusem mult prea mult. La un moment dat, către zori, m-au trezit niște sunete ciudate, care răzbăteau prin pereți. Am ciulit urechea, încercând să le deslușesc, și am distins hohote de plâns, urmate de vocea lui Kay, mai blândă și mai gravă decât o auzisem vreodată. Hohotele se întețiră, apoi se transformară în scâncete. Mi-am tras perna peste urechi și m-am silit să adorm la loc. CAPITOLUL ȘASE Am moțăit
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1945_a_3270]
-
îmi pulsară. — Poate notorii. Unde-i Lee? Nu știu. A plecat ieri după-amiază. — Știi că are necazuri, nu? Știu că l-ai zvântat în bătaie. M-am apropiat. Răsuflarea lui Kay duhnea a țigări și femeia avea fața umflată de plâns. Am îmbrățișat-o. M-a strâns și ea în brațe și mi-a spus: — Nu te condamn pentru ce i-ai făcut. Mi-am frecat tandru nasul de părul ei. — Probabil că De Witt e deja în L.A.. Dacă Lee
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1945_a_3270]
-
portrete de grup în niște numere mai vechi din Boston Globe. Le-am ținut ascunse în garaj și teancul continuă să crească până într-o după-amiază, când a dispărut. În seara aia am auzit-o pe Kay umflându-se de plâns în casă, dar când m-am dus să stau de vorbă cu ea, am găsit ușa de la dormitor încuiată. CAPITOLUL DOUĂZECI ȘI ȘASE Telefonul sună. M-am întins spre noptieră, apoi mi-am dat seama că de o lună de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1945_a_3270]
-
aleii. Am dat colțul casei, hotărât s-o înfrunt pe femeie. Ramona stătea în pragul ușii, părând o fantomă în halatul ei inform din mătase. Avea părul răvășit, iar fața îi era buhăită și plină de pete roșii - probabil de la plâns și nesomn. Ochii ei căprui închis - aceeași culoare ca ai mei - erau neliniștiți. Scoase dintre faldurile halatului un pistol de damă și îl îndreptă spre mine. — I-ai spus Marthei să mă părăsească, mă acuză ea. I-am zburat pistolul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1945_a_3270]
-
să știe că tot mai țin la el. Ce ai de gând să faci? Nu știu. Du-te sus, Ramona. Lasă-mă singur. Am auzit zgomotele înfundate ale pașilor ei îndreptându-se spre ușă, din cameră, apoi niște hohote de plâns, apoi nimic. M-am gândit cum strânsese rândurile familia ca s-o salveze pe Ramona. M-am gândit la faptul că arestarea ei mi-ar distruge cariera de polițist. Mă și vedeam acuzat de tăinuire de dovezi, de obstrucționarea justiției
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1945_a_3270]
-
despre striptease... Îl privi pe Logan cu niște ochi roz, demni de milă: ca un iepure supus vivisecției. — A spus că am noroc că nu m-a dat afară direct! O, Doamne... Pentru un moment, păru că va izbucni În plâns. Apoi liftul făcu „cling“, și ușile se deschiseră spre parcfarea de mașini, unde doi polițiști În civil se luptau să dea jos din dubă un individ păros, Îmbrăcat cu o pereche de jeanși și cu un tricou cu mânecă scurtă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1999_a_3324]
-
se trânti pe canapea lângă doamna Erskine. Aceasta se uită spre el cu ochii Încețoșați și doi centimetri de scrum Îi căzură pe jerseu. — E mort, nu-i așa? Micul meu Richard e mort? Ochii Îi erau injectați de atâta plâns și votcă, iar fața ridată și roșie. Arăta ca și cum ar fi Îmbătrânit cu zece ani În ultimele zece ore. Vecina se aplecă În față nerăbdătoare, așteptând momentul adevărului. — Încă nu știm nimic, spuse Logan. Am venit doar să vă mai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1999_a_3324]
-
rece de beton. Un nou tremur o cuprinse. Cum naiba de putea să fie atât de frig? Privi În jos, descoperind alarmată că fusese dezbrăcată. — Nu trebuie să-ți faci griji, micuțule, spuse Martin delicat. Un geamăt ușor, ca un plâns, veni dinăuntrul valizei și sângele lui Jackie Îngheță. Jamie McCreath era Încă În viață. Va fi nevoită să-l vadă pe ticălosul cel bolnav omorând un copil! Încordându-și toți mușchii, se luptă cu legăturile. Nu era nici un centimetru liber
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1999_a_3324]
-
trădeze nerăbdarea prin voce. Nu reuși. Pe fată. Cea pe care-au găsit-o În adăpost... Vocea Îi suna crăpat și pentru prima dată. Logan observă că avea ochii ca vișinele, iar obrajii și nasul Îi erau roșii de la atâta plâns. Băusem. Tremura, blocat În trecut. N-am văzut-o... Am crezut... tot timpul... Când l-ați arestat pe omul acela, am crezut că o să dispară. Dar a fost ucis, nu-i așa? A fost ucis din cauza mea... Își trecu brațul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1999_a_3324]
-
mai vede nimic. Nici cerul, nici norii, nici copacii. „Ce-ai făcut, neghiobule?“ Primesc două palme: plici-plici! Copil prost, urlu fără oprire, crezând că se mai poate Îndrepta ceva. Se poate. „Lasă că-ți cumpără mama ție altă oglindă!“ Încetarea plânsului. Surâs infantil fericit. (vineri) Sunt amenințat de o primejdie concretă În vis. Mă asaltează torentul apei, care sparge digurile vâjâind, se repede cu furie pe urmele mele, nu mai este mult și mă va ajunge din urmă. Iată, calc pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2326_a_3651]
-
revin brusc, mă ridic, o privesc necruțător; rece, sabia de Toledo a privirii mele lovește crud, o străpunge; o dată, de două ori, se vede că suferă fizic; se ferește de lovituri, acoperindu-și ochii cu mâinile, izbucnește În hohote de plâns, „Nu mă mai privi așa, mai bine pleacă de tot!“. Am lăsat-o acolo. M-am Întors din drum, am luat-o razna pe aleile cartierului fără să văd pe unde merg. (astăzi) Ascult Bach, cât mai mult Bach; așa
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2326_a_3651]
-
am bătut, mi-am Însângerat pumnul drept de fața lui de copil. Când am văzut sângele curgându-i pe față, am Început să plâng; mă rugam de el să mă ierte, Îl Îmbrățișam, plângeam amândoi, fără să Înțelegem de ce. Acest plâns ne dădea un sentiment de mare ușurare. (luni) A scrie decis despre ce-a fost În-scris În sângele tău, În particulele elementare ale ființei; a face o lectură semiotică a fibrei proprii, după ce-ai probat parcursul biologic al speciei
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2326_a_3651]
-
anume aparține, era ușor să le manevrezi; dar În același timp mi se părea că asist la un spectacol În care nu mă simțeam deloc implicat.) (vineri) Ce concert complex, ce bogăție de sonuri, ce desțelenire de nervi poate fi plânsul unei femei; cine n-a ascultat această descărcare a naturii nu Înțelege nimic; A. e În stare să plângă pentru toate femeile, de când s-au iscat ele, drăgăstoase, din coasta lui Adam somnolentă. (acum) Flory (acesta e numele ce i-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2326_a_3651]
-
spre vestiar. Aici, Marinică mi-a luat hainele și ne-am Îmbrăcat fără a scoate o vorbă. Când m-am Întors de la oglindă, l-am văzut alături de Nela. Ea Îl chemase. Strânsesem În mine multă amărăciune. Eram gata să izbucnesc. Plânsul Îmi Îneca vorbele, un plâns fără lacrimi, pe buze ce Încercau zadarnic să zâmbească. Nela a zis că rămâne la meci. Noi am plecat amândoi. Am mers câteva stații pe jos și el m-a acuzat că l-am refuzat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2326_a_3651]