60,135 matches
-
mini-expoziții despre viața studențească și/sau prin transmiterea unei scrisori-invitație către elevi, citită de diriginte clasei cu 1-2 săptămâni înainte de desfășurarea activității propriu zise. Proiectele implementate pe acestă activitate au respectat obiectivele enunțate mai sus, au prezentat elemente de originalitate pornind de la materialele publicitare elaborate, manierea de informare a elevilor, exercițiile interactive și jocurile propuse. Relația deschisă și prietenoasă a tinerilor consilieri a fost “ușa” prin care celelalte mijloace și metode au putut avea efectul așteptat. Înafara obiectivelor activității, aceleași pentru
TREI INSTRUMENTE DE ORIENTARE ȘI CONSILIERE PROFESIONALĂ. In: Ghid de bune practici in orientare si consiliere profesionala by Smaranda Buju () [Corola-publishinghouse/Administrative/1125_a_2375]
-
mă informez corect? Cum să aleg?” (Autori: Lect.dr.Smaranda Buju; Consilier educațional Ungureanu Florina). Resurse: de timp 60 minute; materiale: laptop și videoproiector; fișe de lucru; studii de caz; metode: problematizarea; jocul de rol, conversația euristică, exercițiul. A. Se pornește discuția de la întrebarea: “Cum se poate informa elevul în vederea alegerii studiilor?” Se realizează următoarele precizări importante legate de site-urile facultăților, metoda cea mai des invocată de elevi: -Site urile oferă informații cu caracter general despre domenii și specializări; -Pentru
TREI INSTRUMENTE DE ORIENTARE ȘI CONSILIERE PROFESIONALĂ. In: Ghid de bune practici in orientare si consiliere profesionala by Smaranda Buju () [Corola-publishinghouse/Administrative/1125_a_2375]
-
realizează o demonstrație pe laptop conectat la videoproiector și Internet cu privire la căutarea de informații pe site-urile universităților. Se prezintă diferite materiale publicitare ale facultăților (pliante, fluturași) privind admiterea și se evidențiază elementele importante. B. Partea a doua a exercițiului pornește de la întrebarea: “Cine are dificultăți în luarea deciziei cu privire la alegerea studiilor/profesiei?” Cu ajutorul elevilor se enumeră motivele care stau la baza acestei indecizii. De exemplu: a. Are mai multe opțiuni și nu știe cum să aleagă una singură; b. Știe
TREI INSTRUMENTE DE ORIENTARE ȘI CONSILIERE PROFESIONALĂ. In: Ghid de bune practici in orientare si consiliere profesionala by Smaranda Buju () [Corola-publishinghouse/Administrative/1125_a_2375]
-
-se pe apă, unde cerul și oceanul se amestecau, parcă întinzându-se spre capătul lumii... Am sărit pe o stâncă și m-am uitat spre locul unde lumina părea să se adune în miliarde de solzi aurii, de parcă ar fi pornit de-acolo... Am adulmecat briza sărată, care povestea nebănuit despre nesfârșitele ape ale oceanului, necunoscute, întinse dincolo de zări... Valurile care se izbeau de roci se înălțau cu putere până aproape de vârful muntelui, aruncând stropi peste pereții uzi, chiar dincolo de unde
Izvroul miraculos by Cristi Romeo () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1255_a_2902]
-
să afle mai multe adevăruri decât știuse înainte, devenise mai vesel, ca un copil, și totul i se părea nou în jur. Ajunseserăm să ne înțelegem fără să mai discutăm despre nimic, alegeam instantaneu aceeași direcție în care s-o pornim, sau ghiceam exact impresiile celuilalt, într-o clipă. La un moment dat, s-a stârnit o furtună, viscolind zăpada. Ajunsesem la câmp deschis, încât n-aveam unde să ne adăpostim. Regele Lup a ales niște nămeți mai mari și s-
Izvroul miraculos by Cristi Romeo () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1255_a_2901]
-
spre Platou, dispărând în distanța învăluită de nori. Știam însă că nu era departe și că avea să rămână prezent mereu, într-un fel sau altul... și cândva, aveam să-l reîntâlnesc. Cerul s-a întunecat apoi și eu am pornit mai departe, gândindu-mă că Regele ajunsese la Platou și aflase mai multe adevăruri... Am ajuns în valea de dincolo de deal, și acolo am întâlnit iarăși Pantera. Neagră, lucioasă, imprevizibilă și ascunsă în iarba înaltă. I-am sesizat prezența și
Izvroul miraculos by Cristi Romeo () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1255_a_2901]
-
pedagogice Deoarece consilierea a fost definită ca „un proces de orientare - învățare” (Gustad) care se adresează problemelor de adaptare - integrare (C. Enăchescu) ale subiectului normal cu probleme existențiale, considerăm că aceasta are un caracter predominant psiho - pedagogic. Optimismul pedagogic Consilierul pornește în demersurile sale de la nivelul maxim al optimismului pedagogic ajungând în procesul consilierii și în relația directă cu consiliatul la nivelul optim al acestui principiu. Increderea reciprocă Încrederea reciprocă are o structură predominant afectivă fiind cea care creează climatul optim
ORIENTAREA ȘI CONSILIEREA EDUCAŢIONALĂ: NOŢIUNI TEORETICE. In: Ghid de bune practici in orientare si consiliere profesionala by Tiron Elena, Ana Maria Hojbota () [Corola-publishinghouse/Administrative/1125_a_2373]
-
scrie un articol despre bărbații de prestigiu din cultură care își răsplătesc amantele deschizându-le generos porțile spre cariere de scriitoare, artiste, ziariste, vedete TV, chiar dacă acestea nu au nici o vocație pentru domeniile respective. Partea mai complicată este că investițiile pornite în acest fel sunt pe termen lung și femeile respective continuă să joace rolul de autorități mult după ce ele însele au uitat de calitățile în virtutea cărora au fost promovate. Judecata lui Alex Ștefănescu are toate șansele să jignească sensibilitățile unor
Secretul lui Alex Stefănescu by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/8913_a_10238]
-
împușcat în aripă. Eufemismele ironice prezintă amețealea băuturii ca pe o ușoară voalare a imaginii - atingere a fumului, a apei (sfințite), a aburului: tămîiat, afumat, aghesmuit, aburit, brumat. Seria pare logică, chiar dacă cuvintele pot avea evoluții semantice diferite, după cum se pornește de la băutură (aghiasma fiind o metaforă ironică pentru băutura alcoolică) sau de la efectele ei, de la percepțiile incerte, neclare. Ambiguu e și termenul prăfuit: imagine a voalării, dar poate și derivare înșelătoare, comică, de la expresia a se face praf. Unele eufemisme
Cuvintele beției by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/8939_a_10264]
-
cum apare relatată scena în revista Flacăra, cea care a și pus la cale scenariul mezalianței: "Muncitorii și muncitoarele de la această întreprindere au găsit nuvelei numeroase merite, criticând în același timp scăderile. Ei și-au exprimat bucuria cu care au pornit să citească nuvela lui Marin Preda, când au auzit că într-însa se vorbește de munca lor, sperând să afle în ea un izvor de învățăminte, iar în cele câteva chipuri zugrăvite, trăsăturile celor mai buni tovarăși de-ai lor
Impresionismul socialist by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/8929_a_10254]
-
cu leul; II. Junele, leul și muntele fără oi; III. Uciderea leului/ Leul lăudăros, împăratul și junele și IV. Gonirea și prinderea leului. Subtipurile celui dintâi tip sunt: A. Junele își ia arcul din cui și calul din grajd și pornește pe urmele leului în codru; B. El află leul adormit sub un spin/ rug înflorit. Se întreabă dacă ar fi bine să-l săgeteze sau să-l împuște, dar calul nechează, leul se trezește și-l întreabă pe voinic cum
Colinde cu lei by Iordan Datcu () [Corola-journal/Journalistic/8951_a_10276]
-
comparația Ligei culturale cu Liga lui ..., am răspuns că nu e bine să existe deosebiri între studenții munteni și moldoveni, mai ales în chestia națională, iar publicul va ști să judece aducîndu-și aminte, între altele, că tot din Iași au pornit și primele curente separatiste." Lectura documentelor "afacerii Stere-Scorțescu" arată limpede că avem de-a face cu o polemică politică, în care, în conformitate cu spiritul epocii respective (dar oare numai al ei?), se recurge, fără cumpănire prealabilă, la armele pamfletului, într-o
C. Stere și duelul său de la 1894 by Victor Durnea () [Corola-journal/Journalistic/8916_a_10241]
-
sau specializare, sau pur și simplu prin asocieri formale și jocuri de cuvinte. Liliecii sînt un echivalent zburător al păsărelelor, iar mansarda e inclusă într-o lungă listă de metafore ale capului. În genere, în limbajele popular-argotice, capul e metaforizat pornind de la anumite trăsături semnificative (predominant vizuale): forma, poziția, calitatea de "conținător". În româna populară, capul este - prin formă - dovleac, bostan sau bilă; poziția îl identifică cu etajul și mansarda (rar cu carlinga); ca recipient, e numit în primul rînd cutiuță
"Lilieci la mansardă" by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/8964_a_10289]
-
unui asemenea volum? Ne spune, într-un fel insinuat, literaturizând, chiar Ioan Lăcustă: "În urmă cu aproape două decenii, prinsesem a lucra la un roman intitulat simplu: 1939. Era povestea unei iubiri închise în opreliști, dintre un păgubos gazetar bucureștean, pornit spre îmbătrânire, și o femeie mult mai tânără, soția unui puternic al zilei. După 1989, în noile condiții ale accesului la fonduri arhivistice, până atunci inaccesibile sau ținute sub interdicția pecetei S (special sau secret), am reluat documentarea. Așa am
Romanul cenzurii by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/8956_a_10281]
-
nebuloasele ideologice ale limbajului de lemn. Să spicuim: În dimineața de 27 august, s-a lăsat în Porunca Vremii un articol ațâțător la adresa gallei de box pe motivul participării lui Moți Sparkow. Dacă lăsăm atunci, publicul care va asista va porni o bătaie formidabilă și nu va fi un match, ci 10.000 matchuri. Deci cenzurăm." Sau: "Relativ la razia de astă-noapte, întotdeauna nu se va mai lăsa cu amănunte așa cum s-a scris astăzi în toate ziarele. Se va lăsa numai
Romanul cenzurii by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/8956_a_10281]
-
Și îndată l-au îmbrăcat cu cabaniță, cu spinare de soboli, în loc de căftan, și l-au pus domnu în }ara Moldovei... E informat și Vizirul, peste care se trecuse, fapt ieșit din comun. în câteva zile alaiul noului domnitor (Cantemir) pornește spre Iași. Și nu se cheltuise nici un ban la Poartă. Tuiurile și celelalte semne ale puterii fuseseră trimise ulterior... pe gratis! Doar musica, vinul și strălucirea de spirit fuseseră puse la contribuție. Vizirul îi cere lui Dimitrie să facă tot
Prinderea lui Brâncoveanu by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/8963_a_10288]
-
cauzele acestui scepticism sunt cât se poate de credibile. Știut fiind faptul că în Occident toleranța față de corupție este 0 și politicieni care au făcut istorie în țările lor au fost obligați să treacă prin umilința unor procese amplu mediatizate. Pornind de la un scandal de corupție în care au fost implicați funcționari ai Comisiei Europene, soldat cu trei arestări, jurnalistul face o nouă comparație devastatoare cu modul în care sunt tratate în România astfel de cazuri. Comentariul lui Victor Iulian Tucă
UE dincolo de mit by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/8962_a_10287]
-
acesta un motiv de mare dezamăgire? Dacă aceste scrisori deschise n-ar fi venit după greșeala lui Traian Băsescu de a se lega de soția lui Cristian Pîrvulescu, ci au continuat-o, în circumstanțe agravante, aș fi zis că ele pornesc dintr-o prostie naivă. Nici gînd, e prostia care supralicitează o gafă și o transformă într-o uriașă tîmpenie.
Tâmpenia epistolară by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/8975_a_10300]
-
românilor din Italia, oglindă a problemelor de actualitate ale comunității. Afrodita Carmen Cionchin s-a referit tot la formele de expresie ale comunității românești, în context intercultural. Iar Dan Cepraga a susținut o incitantă comunicare despre meandrele limbajului poetic românesc, pornind de la poezia lui Asache. Marinella Lorinczi (Universitatea din Cagliari) a făcut o superbă analiză a Columnei Traiane, Marco Barato (Asociația culturală "Dacia") s-a referit la problema conceptualizărilor identitare prin mediumul lingvistic, iar Gheorghe Carageani (Universitatea din Pisa) și-a
Colocviu internațional consacrat limbii române by Marina Cap-Bun () [Corola-journal/Journalistic/8978_a_10303]
-
mare lucru. Ea a supraviețuit gulagului rusesc de la Cercul Polar și despre amintirile ei a scris Monica Lovinescu: "După o asemenea carte, orice complex de inferioritate a noastră ca neam ar trebui să dispară." Cu același gînd, sînt convins, a pornit și Dan C. Mihăilescu această antologie, pentru care îi mulțumesc și în scris.
România lui Dan C. Mihăilescu by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/8995_a_10320]
-
unul câte unul, toți elevii fuseseră fotografiați, la tablă, iar ca "poet al clasei", eu le scrisesem, tot pe tabla neagră, câte o poezie, făcându-le un soi de portret. Lui Gelu, îi scrisesem așa: Când schiul său năvalnic o pornește, Distruge tot ce-n cale întâlnește, Pe lume, altul ca Gelu nu mai este!... De aceea i se spunea Gelu sparge tot!... Spărsese și lada de lemne a clasei a opta, de lângă soba înaltă ce trona în colțul clasei. Până în
Neuitatul coleg de bancă, Gelu Gologan by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/8986_a_10311]
-
ca simplă ignorare. În argou par să fi pătruns și sensurile celui de-al doilea flit, regionalismul înregistrat în DA: la Nina Croitoru Bobârniche flit apare și cu sensul de "gură" (dar și cu cel de "scuipat", produs prin metonimie pornind de la gură, sau poate prin metaforă, pornind de la insecticidul-spray); și George Volceanov, în Dicționar de argou al limbii române, înregistrează sensul "gură". Mai puțin fixată este expresia a trage un flit ("Aschimodia nu i-a tras un flit între felinare
Flit și zacherlină by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/8987_a_10312]
-
fi pătruns și sensurile celui de-al doilea flit, regionalismul înregistrat în DA: la Nina Croitoru Bobârniche flit apare și cu sensul de "gură" (dar și cu cel de "scuipat", produs prin metonimie pornind de la gură, sau poate prin metaforă, pornind de la insecticidul-spray); și George Volceanov, în Dicționar de argou al limbii române, înregistrează sensul "gură". Mai puțin fixată este expresia a trage un flit ("Aschimodia nu i-a tras un flit între felinare?" - M. Sîntimbreanu, Recreația mare, 1978), care poate
Flit și zacherlină by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/8987_a_10312]
-
duios o formă/ alcătuind-o din privire:// muntoasă că o lună nouă,/ cu piscuri ațintite, pure,/ c-un rîu o împărțeam în două,/ o adunăm cu o pădure.// Se prelungea în promontorii/ pămînt de pază, neștiut,/ ademenind din cer cocorii/ porniți spre-un orb și ciclic sud.// îndrăgostit, dăm țărmuri drepte/ și golfuri corectam, afunde,/ popas de zboruri să se-ndrepte de pretutindeni spre oriunde" (O insulă). Limbajul apare șlefuit cu o dexteritate artizanala remarcabilă, care ni-i rememorează pe Ion
Reversul clasicismului by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/9004_a_10329]
-
naturii șunt ridicate la treaptă unor aprige frămîntări, a unor convulsii. Timbrul devine terifiant, apocaliptic: "Cum am putea trăi de n-am fi surzi?/ De-am auzi asasinatele fără de număr/ ale copacilor ce se sugruma în lumina?/ O piatră lunecînd pornește strigătele/ pietrelor și ierbilor lovite,/ orice mișcare e durere și agresiune./ Șunt prea încete glasurile celelalte?/ Cine-ar putea-o spune cu adeverire?/ Poate că șunt la fel de slabe sau puternice/ că glasul unui om în fața mării./ Glorie ție, în vacarmul
Reversul clasicismului by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/9004_a_10329]