5,162 matches
-
11 jucători. Ei întrupează speranțele, temerile, ambițiile și frustrările unei întregi națiuni. Astăzi, fotbalul a luat locul clasicelor confruntări războinice de altădată. Este (și) un fel de război simbolic între națiuni. Fotbalul ilustrează și frenezia cu care ne asumăm chipurilor postmoderne ale străvechilor eroi. De la celebrul magician Merlin ajungem într-un registru clar cosmopolit la magicianul fotbalului mondial: Messi. Nevoia socială de eroi este incontestabilă. Din nefericire, de la Hagi încoace fotbalul românesc nu ne-a mai livrat asemenea eroi. Îi căutăm
by NICU GAVRILUŢĂ [Corola-publishinghouse/Science/990_a_2498]
-
filosofice și morale legate de actuala condiție umană. Este prostituția un rău în sine sau unul construit social? Mai poți fi liber în condițiile în care clientul dispune total de trupul și sufletul tău? Oare nu devine prostituția o formă postmodernă a servituții voluntare? Îmi mai oferă eventuala abandonare a prostituției șansa reală a unui nou început în viață? Cât de apăsătoare este povara stigmatului de femeie ușoară? Tot sociologii de această dată Ilie Bădescu observaseră cu finețe un posibil transfer
by NICU GAVRILUŢĂ [Corola-publishinghouse/Science/990_a_2498]
-
ideea conform căreia elementele de noutate pot fi convertite în vechile practici, eventual puțin ameliorate, aspect ce dă sentimentul unei anumite stabilități. În strânsă legătură cu acest paradox se află un altul, cel dintre respectarea tradiției și promovarea valorilor moderne/postmoderne. Deși am făcut referiri la acest contrast în analiza noastră anterioară, trebuie să accentuăm faptul că cele două aspecte coexistă, schimbarea neînsemnând anularea tradiției. Adevărata problemă care se insinuează este cu totul alta, susțin specialiștii. Dacă modernitatea, prin valorile sale
Managementul schimbării educaționale: principii, politici, strategii by Valerica Anghelache () [Corola-publishinghouse/Science/992_a_2500]
-
postmodernității. Aceasta este recunoscută prin tendința de a afecta structurile de bază, de a deconstrui, de a destabiliza, de a schimba axa lucrurilor, ceea ce ridică un serios semn de întrebare legat de limitele până la care poate avansa schimbarea. Dacă schimbările postmoderne înseamnă dezaxare, atunci există riscul instaurării dezechilibrelor, a haosului. Prin urmare, postmodernismul devine o lume nesigură. În acest caz, nu ar trebui să ne mire, probabil, nostalgia cadrelor didactice față de trecut cu atât mai mult, cu cât uneori schimbarea vizează
Managementul schimbării educaționale: principii, politici, strategii by Valerica Anghelache () [Corola-publishinghouse/Science/992_a_2500]
-
favoritismul și inechitatea. Am putea considera că acest tip de flexibilitate denotă un climat organizațional direct dependent mai mult de numărul și reușita contactelor cu mediul extern, decât de calitatea comunicării sau a relațiilor stabilite între membrii organizației respective. Teoriile postmoderne oferă însă suficiente elemente care ar favoriza optimizarea climatului organizațional. În măsura în care organizațiile există pentru îndeplinirea unui scop, nu putem să nu ne întrebăm: "sunt ele capabile să confere identitate individului?" Da și nu, în funcție de tipul organizației, de importanța pe care
Managementul schimbării educaționale: principii, politici, strategii by Valerica Anghelache () [Corola-publishinghouse/Science/992_a_2500]
-
ai unui climat organizațional pozitiv sau negativ sunt aceeași. Asemănător oricărui tip de organizație, școala are un scop, personal și se raportează la mediul social în mod caracteristic. Ce importanță acordă școala climatului organizațional? Aceeași pe care o acordă organizațiile postmoderne, ea devenind conștientă că regulile și structura ierarhică piramidală nu sunt perfect compatibile cu succesul. În acest sens, cum am putea defini climatul școlii? El exprimă, susține Miles (1978, p. 46) "caracteristicile relațiilor psihosociale din școală, tipul de autoritate, gradul
Managementul schimbării educaționale: principii, politici, strategii by Valerica Anghelache () [Corola-publishinghouse/Science/992_a_2500]
-
el poate fi produsul a cel puțin trei categorii de factori: 1. Structurali, reglementați de legislația școlară: a) Mărimea școlii. Școlile cu efective mici beneficiază de un climat organizațional cald, motivant. Apreciem că acest aspect vine să confirme validitatea teoriilor postmoderne care promovează organizațiile mici și dinamice; b) Compoziția școlii, reflectată în vârstă, sex, pregătire profesională, mediu de proveniență, mai exact statutul extraorganizațional al indivizilor. Cu cât gradul de omogenitate este mai mare, cu atât climatul organizațional va fi mai motivant
Managementul schimbării educaționale: principii, politici, strategii by Valerica Anghelache () [Corola-publishinghouse/Science/992_a_2500]
-
-le esențiale doar în economia altor organizații, șansele unei schimbări reale a profilului său sunt minime. Acestea pot fi evitate prin asumarea schimbării ca principiu fundamental al dezvoltării organizației școlare, ceea ce implică modificarea filosofiei școlii, ancorarea acesteia în solicitările educației postmoderne, acceptarea noului rol de organizație care învață și produce învățare. Schimbarea și dezvoltarea organizațională reprezintă o nouă provocare căreia, sperăm, școala îi va răspunde adecvat. Capitolul VI Modele și instrumente ale managementului schimbărilor educaționale Orice domeniu, analizat la nivel pur
Managementul schimbării educaționale: principii, politici, strategii by Valerica Anghelache () [Corola-publishinghouse/Science/992_a_2500]
-
persistă încă o constituie incapacitatea sistemului educațional sau a societății contemporane de a construi cu mare rapiditate noi elite sau de a transforma brusc mentalitățile. Acestea sunt procese ce necesită timp îndelungat, întinse poate pe parcursul mai multor generații. Stringența educației postmoderne este de a-și compatibiliza oferta de programe cu standardele educaționale din spațiul vest-european. Nu ne propunem să detaliem aici toate aspectele legate de acest obiectiv major, întrucât ele vor face subiectul altui subcapitol. Merită însă să subliniem că schimbarea
Managementul schimbării educaționale: principii, politici, strategii by Valerica Anghelache () [Corola-publishinghouse/Science/992_a_2500]
-
Anghelache, V., 2005, "Dezvoltarea organizațională de la metaforă la realitatea timpurilor moderne", în Analele Facultății de Filosofie, Universitatea "Dunărea de Jos" Galați, Fascicula XIII (3), anul II. Anghelache, V., 2006, "Sistemul formării inițiale și continue: obiective, conținuturi, strategii", în Modern și postmodern în științele educației, Editura Universității Oradea. Anghelache, V., 2006, "Change perception at school organization level", în Education facing the contemporary world problems, Editura Universității Pitești. Anghelache, V., 2006, "Perspective de abordare a fenomenului schimbării în educație", Chișinău, Republica Moldova. Anghelache, V.
Managementul schimbării educaționale: principii, politici, strategii by Valerica Anghelache () [Corola-publishinghouse/Science/992_a_2500]
-
Paris. Bem, D. J., 1972, "Self-Perception: An Alternative Interpretation of Cognitive Disonance Phenomena", în Psychological Review, nr. 74. Bennis, W. G., 1981, "Organization Development at the Crossroads", în Trening and Development Journal, nr. 4, vol. 35. Bergquist, W., 1993, The Postmodern Organization: Mastering the Art of Irreversible Change, San Francisco, Jossey-Bass. Bîrzea, C., coord., 1993, Reforma învățământului din România. Condiții și perspective, Institutul de Științe ale Educației, București. Bîrzea, C., 1994, Les politiques éducatives dans les pays en transition, Les Éditions
Managementul schimbării educaționale: principii, politici, strategii by Valerica Anghelache () [Corola-publishinghouse/Science/992_a_2500]
-
strategiile concurențiale ale firmelor", în A. Neculau, Psihosociologia schimbării, Editura Polirom, Iași. Handy, C., 1999, Understanding Organizations, Penguin Books, London. Hassenforder, J., 1976, Inovația în învățământ, Editura Didactică și Pedagogică, București. Hatch, M. J., 1997, Organization Theory. Modern, Symbolic and Postmodern Perspectives, Oxford University Press, Oxford. Havelock, R., 1971, Ghidul inovației în educație, Ann Arbor, Michigan. Herbert, T., 1992, Dimensions of Organizational Behavior, McMillan, New York. Hitt, W. D., 1988, The Leader-Manager. Guidelines for Action, Battelle Memorial Institute. Hofstede, G., 1991, Cultures
Managementul schimbării educaționale: principii, politici, strategii by Valerica Anghelache () [Corola-publishinghouse/Science/992_a_2500]
-
educației, Elisabeta Voiculescu, Florea Voiculescu • Metodica predării Educației fizice și sportului, Elena Lupu • Paradigma Rousseau și educația contemporană, Izabela-Nicoleta Dinu • Parteneriate școală familie comunitate. Studiu de caz, Mircea Agabrian ,Vlad Millea, • Pedagogia comunicării, Laurențiu Șoitu • Pedagogie constructivistă, Horst Siebert • Pedagogie postmodernă, Emil Stan • Semiotica limbajului nonverbal în relația părinte-adolescent, Livia Durac • Spațiul public și educația la vechii greci, Emil Stan • Școala, familia, comunitatea, Mircea Agabrian • Știința educației prin paradigme. Pedagogia "văzută cu alți ochi", Elena Joița • Violența în școală, Eric Debarbieux
Managementul schimbării educaționale: principii, politici, strategii by Valerica Anghelache () [Corola-publishinghouse/Science/992_a_2500]
-
prezentei cărți, fără acordul Editurii, constituie infracțiune și se pedepsește în conformitate cu Legea nr. 8/1996. PRINTED IN ROMANIA LIDIA VIANU Literatura contemporană britanică Literatura Desperado INSTITUTUL EUROPEAN 2011 Cuprins Capitolul 1. Literatura Desperado / 7 1.1. Trans-romanul / 7 1.2. Postmodern sau Desperado? / 12 1.3. Ficțiunea Desperado / 20 1.4. Post-timpul operei Desperado / 25 1.5. Eroul Desperado: Amintirea viitorului / 30 1.6. Linia Est-Vest în literatura Desperado / 40 1.7. Libertatea Desperado / 50 1.8. Emanciparea romanului Desperado / 56
Literatura contemporană britanică: literatura Desperado by LIDIA VIANU [Corola-publishinghouse/Science/982_a_2490]
-
esențială a trans-romanului Desperado că viitorul (și nu e vorba de viitorul fericit din basm) viitorul omului pe pământ s-a rupt, a murit. Acest tragism tematic este cauza neîncrederii formale a trans-romanului în convențiile de orice fel. 1.2. Postmodern sau Desperado? Secolul XX cunoaște două orientări majore în literatură: Fluxul conștiinței și Post-Fluxul conștiinței, sau ceea ce a fost numit Postmodernismul. Întrucât orice mișcare își are posteritatea ei, post-mișcări sau post-curente au existat dintotdeauna. Cele cu o individualitate clară au
Literatura contemporană britanică: literatura Desperado by LIDIA VIANU [Corola-publishinghouse/Science/982_a_2490]
-
putere (puterea președinților, primilor miniștri, tactica financiară, dar mai ales puterea propagandei, a limbajului viclean folosit). Puterea cuvintelor de a înșela așteptările este și motivul pentru care s-a născut adjectivul derivat de la numele lui Pinter pentru a descrie mișcarea postmodernă majoră pe care maniera lui a creat-o: e vorba de "pinteresc" (varianta engleză a cuvântului este "pinteresque"). Pe nesimțite, mai lăudat, mai hulit, iubit sau detestat pentru marele mister pe care-l aduce pe scenă, Pinter a ajuns un
Literatura contemporană britanică: literatura Desperado by LIDIA VIANU [Corola-publishinghouse/Science/982_a_2490]
-
scris poezie chiar și după ce Eliot a publicat Tărâm Pustiu a rămas un poet de răspântie dar nu a devenit unul modernist, Eliot a continuat să scrie drame poetice moderniste chiar și după ce Harold Pinter a adus în scenă teatrul postmodern. Asistăm la o succesiune firească a generațiilor. Premiul Nobel de acest an deschide calea generației viitoare. Așa cum se lamenta TS Eliot după ce a luat și el acest premiu, odată ce ai un Nobel nu mai ai viitor în față, nu mai
Literatura contemporană britanică: literatura Desperado by LIDIA VIANU [Corola-publishinghouse/Science/982_a_2490]
-
Citim și ni se pare banal. E atât de clar că nu avem de ce să descifrăm. Nu avem ce descifra. Pinter însuși susține că nu știe mare lucru despre personaje. Dacă el nu știe, de ce am ști noi? Claritatea profund postmodernă liniștește lectorul/spectatorul. Ea nu rezolvă misterul. Chiar din contră, îl sporește. Acolo unde Joyce se dădea de ceasul morții să scrie o enciclopedie a umanului, Pinter simplifică la sânge. Nu e o ușurare că nu avem ce descifra la
Literatura contemporană britanică: literatura Desperado by LIDIA VIANU [Corola-publishinghouse/Science/982_a_2490]
-
tradițională cu cea modernistă și postmodernistă, ați fi pregătit să afirmați că istoria, trecutul în general, au pierdut teren ori că, din contră, sunt mai pline de înțeles decât înainte? PA: Mă întrebi dacă istoria pierde din importanță în peisajul postmodern? Student: Exact. PA: Nu, nu cred. Nu mă folosesc de termeni ca Modernism ori postmodernism fiindcă ei n-au înțeles pentru mine. În ce privește, însă, conștiința istoriei, mie mi se pare că istoria nu face decât să crească. Atunci când am scris
Literatura contemporană britanică: literatura Desperado by LIDIA VIANU [Corola-publishinghouse/Science/982_a_2490]
-
obiectiv când nici nu ne așteptăm. Ești un nonconformist, ceea ce-i caracterizează pe mai toți scriitorii contemporani... TM. Întotdeauna mi s-a părut și mi se pare că diferența dintre așa zisul roman experimental și cel tradițional, sau dintre cel postmodern și cel realist, e o născocire a universitarilor. În cel mai bun caz, ea ignoră o separare esențială a originalului de ceea ce derivă din el. Romanul fantastic sud american, subcontinental, ba chiar și cel nigerian, pot în fond să fie
Literatura contemporană britanică: literatura Desperado by LIDIA VIANU [Corola-publishinghouse/Science/982_a_2490]
-
Ieronim, Magda Cârneci (inutil să-ți mai spun din ce țară sunt!); maghiarul Istvan Csuhai, fost redactor la Jelenkor, și soția lui, Anna Gacs; poeta și eseista Marija Knezevic, traducătoarea și redactora Rasa Sekulovic din Serbia; romancierii Aleksandar Prokopiev (strălucit postmodern din Macedonia), Beverley Farmer (Australia) și Leslee Becker (SUA). Am și o fostă studentă în SUA, de la care am vești când și când, dar care n-a publicat încă nimic, deși e o tânără romancieră pasionată: Karin Bolender. Am prieteni
Literatura contemporană britanică: literatura Desperado by LIDIA VIANU [Corola-publishinghouse/Science/982_a_2490]
-
Religious Poetry, Dumitru Dorobăț și alții • Introduction to Linguistics, Călina Gogălniceanu • Medieval Britain, Călina Gogălniceanu, Corina Mihăilescu • Narrative Poetry. The Mythical Mode, Sorin Pârvu • North American Literary History (vol.1), Ștefan Avădanei • Realitate istorică și imaginație. Romanul britanic și american postmodern, Ecaterina Pătrașcu • To Win a Crown, Phil Carradice • The Infinitive, Alexandra Cornilescu, Ion Iclezan-Dimitriu • Theories and Practice of Translation, Rodica Dimitriu DISCURSUL FILOSOFIC POSTMODERN Cuprins 2 1 LIDIA VIANU Literatura contemporană britanică. Literatura Desperado 2 3 6 5 LIDIA VIANU
Literatura contemporană britanică: literatura Desperado by LIDIA VIANU [Corola-publishinghouse/Science/982_a_2490]
-
North American Literary History (vol.1), Ștefan Avădanei • Realitate istorică și imaginație. Romanul britanic și american postmodern, Ecaterina Pătrașcu • To Win a Crown, Phil Carradice • The Infinitive, Alexandra Cornilescu, Ion Iclezan-Dimitriu • Theories and Practice of Translation, Rodica Dimitriu DISCURSUL FILOSOFIC POSTMODERN Cuprins 2 1 LIDIA VIANU Literatura contemporană britanică. Literatura Desperado 2 3 6 5 LIDIA VIANU
Literatura contemporană britanică: literatura Desperado by LIDIA VIANU [Corola-publishinghouse/Science/982_a_2490]
-
Bacău. Cmeciu, Camelia Mihaela, (2005), Strategii persuasive în discursul politic, Universitas XXI, Iași. Cmeciu, Camelia Mihaela, (2009), Introducere în semiotică, Editura Edusoft, Bacău. Cmeciu, Camelia Mihaela, (2010), Semiotici textuale, Institutul European, Iași. Codoban, Aurel, (2001), Semn și interpretare. O introducere postmodernă în semiologie și hermeneutică, Editura Dacia, Cluj-Napoca. Codoban, Aurel, (2005), Filosofia ca gen literar, ediția a II-a, revăzută și adăugită, Idea Design&Print Editură, Cluj-Napoca. Codreanu, Theodor, (2004), Eminescu martor al adevărului, Editura Scara, București. Codreanu, Theodor, (2010), Polemici
Limbajul politic eminescian. Perspective semiotice by MIHAELA MOCANU () [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
natură și cultură, dintre credință și cunoaștere rațională, dintre public și privat. Un model binar disjunctiv e mereu la lucru în felul cum clasificăm realul, cum îl gîndim și îl comunicăm, într-o formă care tinde să devină electronică. Ideologia postmodernă nu a criticat acest model decît pentru a celebra asurzitor explozia multiplicității, pluralismul nesistematizabil. Un cercetător german, Bernard Schlink, afirma că, în ciuda uriașei lor brutalități, totalitarismele erau menite să eșueze tocmai fiindcă ele pretindeau să abolească diversitatea, să nege însuși
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]