9,861 matches
-
să mă port cu copilul meu?”. Cartea tratează sintetic, într-un limbaj accesibil tuturor, o serie de aspecte de ordin familial și școlar, referitoare la școlarul mic, dar care prin extrapolare, pot fi utilizate și la alte perioade de vârste (preșcolară, adolescență). Părinții pot găsi în paginile acestei cărți informații utile despre: caracterizarea pluridisciplinară a vârstei de 7 - 10 ani (dezvoltarea fizică și motrică, dezvoltarea cognitivă, dezvoltarea personalității și dezvoltarea socială); cum să ne programăm pozitiv copiii pentru reușita la școală
Abecedarul părinţilor by Elena Bărbieru, Xenofont Vasiliu () [Corola-publishinghouse/Science/766_a_1573]
-
și cum anume (întâi citim materialul în întregime, îl împărțim în fragmente, încercăm să memorăm esențialul din fiecare fragment, încercăm să redăm cu cuvintele noastre ce am înțeles, revenim la întreg) C. Dezvoltarea personalității și dezvoltarea socială Încă de la vârsta preșcolară devin evidente diferențele dintre copii în ceea ce privește personalitatea și comportamentul. Acestea devin și mai evidente la vârsta școlară mică, astfel, se poate lesne observa că unii copii sunt timizi și introvertiți în timp ce alții sunt foarte sociabili și extrovertiți. Toate aceste particularități
Abecedarul părinţilor by Elena Bărbieru, Xenofont Vasiliu () [Corola-publishinghouse/Science/766_a_1573]
-
toți copii lumii își dezvoltă capacitatea de a vorbi limba maternă, prin continua ascultare și repetare a cuvintelor. Același procedeu trebuie urmărit și în dezvoltarea auzului muzical. Din experiența acumulată, autorii consideră necesar ca zilnic copiii, chiar și de vârstă preșcolară să asculte înregistrări ale pieselor pe care le studiază, sau sunt pe care de a le studia. În acest scop, profesorul va realiza un CD cu materialul integral al metodei, sau selecționat, în funcție de aptitudinile preșcolarului. Astfel, copiii sunt stimulați a
Abecedar pianistic by Marin P?nzariu, Ioana-Mina Enoiu-P?nzariu,Andrei Enoiu-P?nzariu. () [Corola-publishinghouse/Science/83213_a_84538]
-
fetiței cu colegii săi, crearea unui confort afectiv și a încrederii în propria persoană, precum și a motivației pentru activitățile specifice terapeutic-recuperatorii și educaționale. Terapia logopedică realizată de către profesorul psihopedagog a avut același obiectiv general, respectiv normalizarea integrării copilului în mediul preșcolar (și, ulterior, în mediul școlar). Direcțiile principale pe care s-a realizat terapia tulburării de limbaj au fost: Antrenarea și dezvoltarea motricitatii generale, a motricitatii fine a mâinii și a motricitatii aparatului fono-articulator. Întârzierea ușoară în planul dezvoltării fizice generale
LOGOPEDIE. In: CAIET DE LUCRĂRI PRACTICE LOGOPEDIE by IOLANDA TOBOLCEA () [Corola-publishinghouse/Science/473_a_777]
-
epocă”, restructurează paradigmele existente. Primele două corespund creativității psihologice, a treia corespunde celei capabile de invenții și inovații, a patra creativității manifestate de mari reprezentanți ai artei și științei și ultima celei concretizate în opere geniale. Cu specificare pentru vârsta preșcolară și școlară Ana Stoica Constantin (2004, p.24) precizează că obiectivele educaționale se plasează (după clasificarea lui Taylor), la nivelurile creativității expresive și productive, prin crearea unui mediu permisiv, stimulativ, de încurajare și gratificare a manifestărilor de orice gen ale
Creativitate şi îndemânare by Amalia Farcaş. () [Corola-publishinghouse/Science/689_a_1281]
-
și contexte. Totodată trebuie observată de oameni diferiți în roluri diferite. Lucrătorul unei instituții de sănătate sau personalul clinicilor de sănătate pot avea un rol important în observarea și evaluarea copilului și interacțiunii lui cu părinții de la naștere până la vârsta preșcolară. Copilul prin comportamentul său după un timp în special când apare o nouă situație dificilă va stimula comportament parental. Observarea trebuie să cuprindă un anumit număr de observații făcute acasă. Vizitele acasă oferă posibilități destul de bune pentru a observa interacțiunea
ATITUDINEA PĂRINŢILOR DIN MEDIUL RURAL ŞI EFECTELE ASUPRA ADAPTĂRII ŞCOLARE by SARDARIU ELISABETA ELENA () [Corola-publishinghouse/Science/338_a_598]
-
dintre părinți și copil. Acestea trebuie uneori să dureze până la 3-4 ore și trebuie să includă situații ziln ice dar adesea dificile, precum mâncatul și culcatul. Sag Bakken și Anderaa (1993) au descris felul în care un educator de copil preșcolar poate contribui la evaluarea funcției parentale a părinților. Observăm cât de sensibil reacționează părinții la semnalele copilului și cum răspund la inițiativele acetuia. Sunt părinți disponibili pentru copil sau sunt "prezenți" doar într-un grad mai scăzut ? Iau părinții înșiși
ATITUDINEA PĂRINŢILOR DIN MEDIUL RURAL ŞI EFECTELE ASUPRA ADAPTĂRII ŞCOLARE by SARDARIU ELISABETA ELENA () [Corola-publishinghouse/Science/338_a_598]
-
și susținătorii programului ca o măsură educativă și socială menită să preîntâmpine insuccesul școlar și chiar tulburările comportamentale, atât de frecvent întâlnite la copii și tinerii care ajung pe băncile școlii fără o pregătire psiho afectivă adecvată solicitărilor școlare. Educația preșcolară, gratuită, modelată diferențiat în funcție de caracteristicile individuale ale copiilor, suplimentarea alimentației copiilor din fondurile programului și antrenarea părinților la educare dar și la evaluarea progresului copiilor lor, sunt doar câteva elemente descriptive, dar totodată definitorii ale programului. Tot în această categorie
ATITUDINEA PĂRINŢILOR DIN MEDIUL RURAL ŞI EFECTELE ASUPRA ADAPTĂRII ŞCOLARE by SARDARIU ELISABETA ELENA () [Corola-publishinghouse/Science/338_a_598]
-
de intervenție prin intermediul părinților poate fi urmărit prin intermediul performanțelor copiilor, dar și prin evaluarea schimbărilor în atitudinile părinților.Cum a ieșit din cele de mai sus, punctul de plecare al acestui gen de intervenție precoce, adresat în primul rând copiilor preșcolari pentru a le mări șansele integrării școlare, pornește de la încrederea în deosebita plasticitate fizică a copiilor sub vârsta de 5 ani. În analiza eficienței unor astfel de programe, această concepție a înclinat însă balanța în favoarea evaluării nivelului cogniției și a
ATITUDINEA PĂRINŢILOR DIN MEDIUL RURAL ŞI EFECTELE ASUPRA ADAPTĂRII ŞCOLARE by SARDARIU ELISABETA ELENA () [Corola-publishinghouse/Science/338_a_598]
-
evaluării, a avut ca urmare o serie de critici care constatau că efectele timpurii ale intervenției se pierdeau odată cu înaintarea în vârstă a copiilor. Tradițional, programele precoce de intervenție au fost concepute ca să îmbunătățească învățatul și competența socială a copiilor preșcolari, cu speranța ca progresele să fie menținute în cursul ulterior al vieții. Cercetările au ajuns însă la concluzia că multe din câștigurile survenite pe parcursul programului se pierd, în special în ceea ce pdvește coeficientul de inteligență eșecul intervențiilor poate fi înțeles
ATITUDINEA PĂRINŢILOR DIN MEDIUL RURAL ŞI EFECTELE ASUPRA ADAPTĂRII ŞCOLARE by SARDARIU ELISABETA ELENA () [Corola-publishinghouse/Science/338_a_598]
-
un proces de raționare și gândire pentru care el poate să nu fie pregătit (M. Anca). Acesta este unul dintre motivele pentru care copilul deficient de auz trebuie obișnuit să utilizeze limbajul verbal încă de timpuriu. Dobândind încă de la vârsta preșcolară capacitatea de a comunica cu cei din jur, copilul iși formează o bază pentru activitatea școlară și pentru viața socială de mai târziu. Familiarizarea copilului deficient de auz cu cărțile trebuie să înceapă de la această vârstă pentru ca rezultatele să fie
Copilul deficient de auz ?i cartea by Chira Dorina [Corola-publishinghouse/Science/83928_a_85253]
-
de limbaj au aceeași necesitate de bază în creștere și dezvoltare, dar totodată au și anumite necesități particulare specifice, individualizate. Actualitatea cercetării principalelor tulburări de limbaj este fundamentată și de faptul că de la 9 % până la 30 % din copiii de vârstă preșcolară și școlară mică sunt marcați de nedezvoltarea vorbirii. În cazul copiilor cu deficiențe de auz va fi influențată negativ dezvoltarea limbajului verbal și gândirea logico-verbală. Rolul auzului în viața și activitatea psihică a omului trebuie apreciat mai ales prin prisma
Deficien?a de auz ?i aspecte legate de limbaj by Alina Covasneanu () [Corola-publishinghouse/Science/84051_a_85376]
-
m-a determinat încă o dată să consider că o cunoaștere adâncită a acestui domeniu artistic este importantă nu numai pentru sociologi, psihologi și educatori, ci și pentru scriitori și compozitori. Sper ca volumul să pătrundă în cât mai multe instituții preșcolare și școlare, ca și alți membri ai corpului didactic să ia exemplul meu și să se aplece cu mai multă atenție și dragoste spre arta celor mici. Sper, de asemenea, ca educatorii să nu uite că trebuie să li se
Convorbiri fără adiţionale by Cornel Galben () [Corola-publishinghouse/Science/692_a_991]
-
m-a determinat încă o dată să consider că o cunoaștere adâncită a acestui domeniu artistic este importantă nu numai pentru sociologi, psihologi și educatori, ci și pentru scriitori și compozitori. Sper ca volumul să pătrundă în cât mai multe instituții preșcolare și școlare, ca și alți membri ai corpului didactic să ia exemplul meu și să se aplece cu mai multă atenție și dragoste spre arta celor mici. Sper, de asemenea, ca educatorii să nu uite că trebuie să li se
Convorbiri fără adiţionale by Cornel Galben () [Corola-publishinghouse/Science/692_a_986]
-
EMILIA MIHALACHE AFIRMAREA ȘI STIMULAREA CREATIVITĂȚII ARTISTICO-PLASTICE, COMPETENȚĂ CHEIE A EDUCAȚIEI COPIILOR PREȘCOLARI Teste de stimulare a creativității 2012 “Orice copil este creativ. Problema este cum să îl faci să rămână așa și când crește.” Pablo Picasso GÂNDURI... Cunoaștem copilul? Cunoaștem sensul adânc al primilor lui pași? Mulți ar putea răspunde pozitiv la
Afirmarea ?i stimularea activt??ii artistico-plastice, competen?a cheie a educa?iei copiilor pre?colari by Emilia Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/83659_a_84984]
-
cu liniile și culorile), în limbaj (o activitate de intercomunicare umană realizată cu mijloacele limbii), matematică, muzică. Copiii sunt imaginativi si au un potențial creativ fantastic. Este felul lor natural de a fi. MODALITĂȚI DE EVIDENȚIERE A CREATIVITĂȚII LA VÂRSTA PREȘCOLARĂ La preșcolari, capacitatea creatoare comportă în primul rand trăsături de personalitate înnăscute, susceptibile de dezvoltare prin educație. Fiecare copil normal dezvoltat “fizic și psihic” posedă un anumit act creativ, care poate să se manifeste sub diferite forme. Contribuția testelor de
Afirmarea ?i stimularea activt??ii artistico-plastice, competen?a cheie a educa?iei copiilor pre?colari by Emilia Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/83659_a_84984]
-
dezvoltarea capacităților intelectuale, iar prin aplicarea acestor exerciții este diagnosticată și prezența flexibilității verbale și semantice, contribuind astfel la stimularea și educarea “actelor creative” ale preșcolarilor. Personal consider că activitatea care are cea mai mare pondere în educarea creativității copilului preșcolar este activitatea artistico-plastică, în mod deosebit desenul și pictura. Aceste activități sunt în strânsă corelare cu activitățile de cunoașterea mediului și educarea limbajului. Prin organizarea unor plimbări, excursii, observări spontane se urmărește stimularea imaginației copiilor, dându-li-se posibilitatea să
Afirmarea ?i stimularea activt??ii artistico-plastice, competen?a cheie a educa?iei copiilor pre?colari by Emilia Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/83659_a_84984]
-
a da curs inițiativelor lor, de a le sădi în conștiință încrederea în propriile posibilități și respectul pentru ceea ce cred și cum se exprimă colegii. Se poate conchide, deci, că activitățile artistico-plastice au o influență benefică asupra formării personalității copilului preșcolar nu numai în plan estetic, ci și pe plan moral, afectiv, intelectual etc. Cum pot educatoarele încuraja creativitatea? - Prin furnizarea unui mediu care permite copilului să exploreze și să se joace fără restrângeri exagerate. - Prin adaptarea la ideile copilului, fără
Afirmarea ?i stimularea activt??ii artistico-plastice, competen?a cheie a educa?iei copiilor pre?colari by Emilia Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/83659_a_84984]
-
în confruntarea cu dificultăți cărora individul le face față datorită funcțiilor sale intelectuale, abilităților creative și volitive. Dacă în trecut sistemul de învățământ românesc lăsa în grija Școlii Normale și a Liceului Pedagogic formarea inițială a cadrelor didactice pentru învățământ preșcolar și primar, tendințele europene determină o revizuire a sistemului de formare la acest palier. Apariția colegiilor universitare de institutori a reprezentat o soluție profitabilă la un moment dat. În prezent, tendința de formare inițială se cere a fi realizată în
Sistemul form?rii ini?iale a cadrelor didactice ? un pas ?nainte ?n optimizarea mobilit??ii ?n carier? by Tanislav Maria Teodora [Corola-publishinghouse/Science/83982_a_85307]
-
diferite (epilepsie, oligofrenie, demență, encefalită epidemică, debut de schizofrenie) nu prezintă decât o importanță cu totul minoră pentru lucrarea de față. 2.4.1.Devieri de conduită particularizate pe etape de vârstă și după semnificația lor socială a.La vârsta preșcolară multe dintre modificările de conduita au forme predominant organice.Este dificil de identificat în conduita copilului de vîrstă mică (sugar și antepreșcolsr) o componentă caracterială certă. Aceasta întrucât conduitele morale ale copilului sunt sesizabile mai târziu, pe la mijlocul vârstei preșcolare. De-
124Bibliografie: Allport G., Structura şi dezvoltarea personalităţii, EDP, 1981 Atkinson R.L., Atkinson R.C., Smith E.E., Bem J. Dary Introducere în psihologie, Editura Tehnică, ediţia a XI-a, 2002 Banciu D., Rădulescu S., Voicu M., Adolescenţii şi familia, Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică, 1987 Birch A., Psihologia dezvoltării, Editura Tehnică, Bucureşti, 2002 Doron R., Parot F., Dicţionar de psihologie, Editura Humanitas, Bucuresti, 1981 Hayes N., Orrel S., Introducere în psihologie, ediţia a III-a, Editura Bic All, Bucureşti, 2003 Neamţu C., Devianţă şcolară, Editura Polirom, 2003 Preda V., Profilaxia delincvenţei juvenile şi reintegrarea socială, Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică, Bucureşti, 1981 Rudică T, Maturizarea personalităţii, Editura Junimea, Iaşi, 1990 Stănciulescu E., Sociologia educaţiei familiale, Editura Polirom, Iaşi, 1997 Străchinaru I., Devierile de conduită la copii, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1972 Vincent R., Cunoaşterea copilului, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1972 Turliuc M.N., curs Psihologia comportamentului deviant Turliuc M.N., Psihologia cuplului şi familiei , Editura Performantica, Iaşi, 2004 125126. In: ROLUL STILURILOR PARENTALE ŞI AL FACTORILOR DE PERSONALITATE ASUPRA DEVIANŢEI COMPORTAMENTALE by Caliniuc Alina Mădălina () [Corola-publishinghouse/Science/522_a_875]
-
vârsta preșcolară multe dintre modificările de conduita au forme predominant organice.Este dificil de identificat în conduita copilului de vîrstă mică (sugar și antepreșcolsr) o componentă caracterială certă. Aceasta întrucât conduitele morale ale copilului sunt sesizabile mai târziu, pe la mijlocul vârstei preșcolare. De-abia acum se întâlnesc manifestări cu adresă relativ conturată (distrugere de jucării, mânii orientate, mutism psihogen, unele forme de bâlbâială), dificultăți de contact social (îndeosebi în creșe și grădinițe de copii) ș,a. În perioada preșcolară se pot constata
124Bibliografie: Allport G., Structura şi dezvoltarea personalităţii, EDP, 1981 Atkinson R.L., Atkinson R.C., Smith E.E., Bem J. Dary Introducere în psihologie, Editura Tehnică, ediţia a XI-a, 2002 Banciu D., Rădulescu S., Voicu M., Adolescenţii şi familia, Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică, 1987 Birch A., Psihologia dezvoltării, Editura Tehnică, Bucureşti, 2002 Doron R., Parot F., Dicţionar de psihologie, Editura Humanitas, Bucuresti, 1981 Hayes N., Orrel S., Introducere în psihologie, ediţia a III-a, Editura Bic All, Bucureşti, 2003 Neamţu C., Devianţă şcolară, Editura Polirom, 2003 Preda V., Profilaxia delincvenţei juvenile şi reintegrarea socială, Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică, Bucureşti, 1981 Rudică T, Maturizarea personalităţii, Editura Junimea, Iaşi, 1990 Stănciulescu E., Sociologia educaţiei familiale, Editura Polirom, Iaşi, 1997 Străchinaru I., Devierile de conduită la copii, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1972 Vincent R., Cunoaşterea copilului, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1972 Turliuc M.N., curs Psihologia comportamentului deviant Turliuc M.N., Psihologia cuplului şi familiei , Editura Performantica, Iaşi, 2004 125126. In: ROLUL STILURILOR PARENTALE ŞI AL FACTORILOR DE PERSONALITATE ASUPRA DEVIANŢEI COMPORTAMENTALE by Caliniuc Alina Mădălina () [Corola-publishinghouse/Science/522_a_875]
-
târziu, pe la mijlocul vârstei preșcolare. De-abia acum se întâlnesc manifestări cu adresă relativ conturată (distrugere de jucării, mânii orientate, mutism psihogen, unele forme de bâlbâială), dificultăți de contact social (îndeosebi în creșe și grădinițe de copii) ș,a. În perioada preșcolară se pot constata unele manifestări caracteriale oarecum specifice, ca, de exemplu, frică, enurezis psihogen, onicofagie, bâlbâială, minciuni de apărare, furt de alimente, indisciplină etc. Să ne oprim, pe scurt, asupra celor mai frecvente manifestări, chiar dacă ele au, prin excelență, o
124Bibliografie: Allport G., Structura şi dezvoltarea personalităţii, EDP, 1981 Atkinson R.L., Atkinson R.C., Smith E.E., Bem J. Dary Introducere în psihologie, Editura Tehnică, ediţia a XI-a, 2002 Banciu D., Rădulescu S., Voicu M., Adolescenţii şi familia, Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică, 1987 Birch A., Psihologia dezvoltării, Editura Tehnică, Bucureşti, 2002 Doron R., Parot F., Dicţionar de psihologie, Editura Humanitas, Bucuresti, 1981 Hayes N., Orrel S., Introducere în psihologie, ediţia a III-a, Editura Bic All, Bucureşti, 2003 Neamţu C., Devianţă şcolară, Editura Polirom, 2003 Preda V., Profilaxia delincvenţei juvenile şi reintegrarea socială, Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică, Bucureşti, 1981 Rudică T, Maturizarea personalităţii, Editura Junimea, Iaşi, 1990 Stănciulescu E., Sociologia educaţiei familiale, Editura Polirom, Iaşi, 1997 Străchinaru I., Devierile de conduită la copii, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1972 Vincent R., Cunoaşterea copilului, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1972 Turliuc M.N., curs Psihologia comportamentului deviant Turliuc M.N., Psihologia cuplului şi familiei , Editura Performantica, Iaşi, 2004 125126. In: ROLUL STILURILOR PARENTALE ŞI AL FACTORILOR DE PERSONALITATE ASUPRA DEVIANŢEI COMPORTAMENTALE by Caliniuc Alina Mădălina () [Corola-publishinghouse/Science/522_a_875]
-
unor atitudini moralizatoare din partea părinților poate duce la efecte contrare color scontate, fixând și chiar dezvoltând aviditatea caracterială a copilului disimulată prin atitudinea de gelozie. b. În perioada școlarității pot apărea unde manifestări identice sau asemănătoare celor întâlnite la vârsta preșcolară, iar consecințele lor pot fi cu atât mai mari cu cât și vârsta subiecților, sau exigențele sociale, sunt mai mari. Însă, la această etapă de vârstă, copilul poate prezenta, clinic, devieri de conduită veritabile, cu semnificație morală, care merg de la
124Bibliografie: Allport G., Structura şi dezvoltarea personalităţii, EDP, 1981 Atkinson R.L., Atkinson R.C., Smith E.E., Bem J. Dary Introducere în psihologie, Editura Tehnică, ediţia a XI-a, 2002 Banciu D., Rădulescu S., Voicu M., Adolescenţii şi familia, Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică, 1987 Birch A., Psihologia dezvoltării, Editura Tehnică, Bucureşti, 2002 Doron R., Parot F., Dicţionar de psihologie, Editura Humanitas, Bucuresti, 1981 Hayes N., Orrel S., Introducere în psihologie, ediţia a III-a, Editura Bic All, Bucureşti, 2003 Neamţu C., Devianţă şcolară, Editura Polirom, 2003 Preda V., Profilaxia delincvenţei juvenile şi reintegrarea socială, Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică, Bucureşti, 1981 Rudică T, Maturizarea personalităţii, Editura Junimea, Iaşi, 1990 Stănciulescu E., Sociologia educaţiei familiale, Editura Polirom, Iaşi, 1997 Străchinaru I., Devierile de conduită la copii, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1972 Vincent R., Cunoaşterea copilului, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1972 Turliuc M.N., curs Psihologia comportamentului deviant Turliuc M.N., Psihologia cuplului şi familiei , Editura Performantica, Iaşi, 2004 125126. In: ROLUL STILURILOR PARENTALE ŞI AL FACTORILOR DE PERSONALITATE ASUPRA DEVIANŢEI COMPORTAMENTALE by Caliniuc Alina Mădălina () [Corola-publishinghouse/Science/522_a_875]
-
Apgar 9 Sugar: dezvoltare fizică normală, icterul fiziologic în primele zile de viață, reflexele necondiționate prezente, fără malformații congenitale. Perioada antepreșcolară: a început să vorbească la 1 an și 3 luni, se elaborează primele reflexe condiționate, dezvoltare fizică normală. Perioada preșcolară: dezvoltare fizică și psihică în limite normale: jocul se desfășoară pe bază de reguli unanim acceptate, în joc copilul interpretează anumite roluri în conformitate cu care își alege comportamentul adecvat; își formează reflexul de a se trezi la anumite ore, să se
Prevenirea și combaterea efectelor negative ale frustrării în relația profesor-elev by Preda Constanța () [Corola-publishinghouse/Science/91511_a_92350]
-
fizică normală. Este suspectat de leucemie, diagnostic ce se infirmă, dar este descoperită o malformație congenitală la aparatul renal care se rezolvă până la vârsta de 8 ani, dar din cauza căreia are repetate infecții urinare și un sistem imunitar sensibil. Perioada preșcolară: dezvoltare fizică și psihică în limite normale: jocul se desfășoară pe bază de reguli unanim acceptate; în joc copilul interpretează anumite roluri în conformitate cu care își alege comportamentul adecvat; își formează reflexul de a se trezi la anumite ore, să se
Prevenirea și combaterea efectelor negative ale frustrării în relația profesor-elev by Preda Constanța () [Corola-publishinghouse/Science/91511_a_92350]