5,618 matches
-
dreptului bărbaților de a-și lua concediu paternal de cel puțin 15 zile pe an; * crearea de programe de lucru flexibile care să permită bărbaților să se implice în creșterea copiilor; * dezvoltarea de programe educaționale care să contribuie la depășirea prejudecăților legate de implicarea bărbaților în creșterea și îngrijirea copiilor. Este interzis prin lege și constituie discriminare: * Să i se solicite unei candidate, în vederea angajării, să prezinte un test de graviditate sau să semneze un angajament că nu va rămâne însărcinată
Comunicarea interculturală. Paradigmă pentru managementul diversităţii by Silvia Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/923_a_2431]
-
legal. Două treimi dintre subiecți apreciază că are urmări grave pentru persoana hărțuită și peste 80% consideră că afectează negativ viața profesională a acesteia. Cum pot influența stereotipurile percepțiile asupra hărțuirii sexuale la locul de muncă? Între principalele stereotipuri și prejudecăți care influențează atitudinea generală cu privire la problema hărțuirii sexuale la locul de muncă se numără următoarele: Prin modul în care femeile arată, se îmbracă și se comportă, provoacă actele de hărțuire sexuală. Orice persoană poate fi, într-un moment al vieții
Comunicarea interculturală. Paradigmă pentru managementul diversităţii by Silvia Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/923_a_2431]
-
caz de discriminare; persoane de contact "Cum procedez în caz de.... "; "Cu cine iau legătura în caz de....."); * training-uri pentru manageri, care au ca obiective dezvoltarea unor abilitati precum: empatia; acceptarea opiniilor; toleranța; flexibilitatea; etc; work-shop-uri pentru conștientizarea propriilor prejudecăți/stereotipuri; cum influențează acestea calitatea muncii și interrelaționarea; traininguri de etica. b) La nivel formal Crearea unui mediu de lucru care încurajează diversitatea. * organizarea de work-shopuri cu teme legate de diferențele de gen; orientarea sexuală; diversitate culturală etc. Poate fi
Comunicarea interculturală. Paradigmă pentru managementul diversităţii by Silvia Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/923_a_2431]
-
trainingurile sunt componente importante care susțin dezvoltarea abilităților de a gestiona diversitatea de opinii și de comportamente. Tipuri de traininguri: 1. Traininguri care urmăresc conștientizarea și informarea managerilor și a angajaților Acestea sprijină managerii și angajații să-și recunoască propriile prejudecăți, atitudini, valori, mituri, diferențe individuale care-i conduc spre a vedea și a judeca acțiunile altora pe baza propriilor standarde. Trainingurile de conștientizare reprezintă o bază pentru aspecte mai complexe care vizează dezvoltarea de abilități. Obiectivele trainingurilor * creșterea nivelului de
Comunicarea interculturală. Paradigmă pentru managementul diversităţii by Silvia Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/923_a_2431]
-
un model social în care femeia nu este văzută ca business man. Probabil că la noi în țară lucrurile s-au mișcat un pic mai încet. Dar sunt multe femei de succes în poziții înalte. Mă gândesc că înainte de 1989 prejudecata asta era mult mai pregnantă, iar cei care au învățat business imediat după Revoluție au fost bărbații pentru că aveau deja poziții mai bune, posture de conducere". Angajații consideră că promovarea unei femei se realizează mai lent decât a unui bărbat
Comunicarea interculturală. Paradigmă pentru managementul diversităţii by Silvia Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/923_a_2431]
-
post de conducere i se vor solicita mai multe informații și va fi evaluată mai atent decât un bărbat care candidează pentru același post. Care este principalul motiv pentru care femeia candidată este evaluată mai atent? Diverse opinii, transformate în prejudecăți, care conduc la discriminări, sunt factorii care determină o evaluare mai atentă a femeilor care candidează pe același post cu bărbați. După părerea dvs. pentru a lucra în top management de cele mai multe ori sunt preferate femeile sau bărbații? Peste 49
Comunicarea interculturală. Paradigmă pentru managementul diversităţii by Silvia Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/923_a_2431]
-
i se vor solicita mai multe informații și va fi evaluată mai atent decât un bărbat care candidează pentru același post, asemănător cu România. Care este principalul motiv pentru care femeia candidată este evaluată mai atent? Diverse opinii, transformate în prejudecăți, care conduc la discriminări, sunt factorii care determină o evaluare mai atentă a femeilor care candidează pe același post cu bărbați. După părerea dvs. pentru a lucra în top management de cele mai multe ori sunt preferate femeile sau bărbații? Peste 30
Comunicarea interculturală. Paradigmă pentru managementul diversităţii by Silvia Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/923_a_2431]
-
care femeia candidată este evaluată mai atent? a) concepția generală că femeia este mai slabă; b) femeile au mai multe responsabilități acasă; c) neîncrederea în femei; d) femeile sunt considerate mai puțin apte profesional; e) mentalitate/preconcepții; f) discriminare și prejudecăți. 12. După părerea dvs. pentru a lucra în top management de cele mai multe ori sunt preferate femeile sau bărbații? a) sunt preferate femeile; b) sunt preferați bărbații; c) nu contează sexul; d) nu știu. 13. Dvs. sunteți sau nu de acord
Comunicarea interculturală. Paradigmă pentru managementul diversităţii by Silvia Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/923_a_2431]
-
instituțiile și legile numai voinței autonome a cetățenilor. Naivitatea lui Kant în acest punct constă numai în aceea că a gândit că această libertate era "inofensivă". De fapt, filosofia Luminilor nu putea fi decât o luptă împotriva autorităților și a prejudecăților. Ascultarea discursurilor acestei epoci însemna un risc. În acest sens, Diderot spunea: "Trebuie să ne grăbim să ne apropiem de filosofia populară, dacă vrem ca filosofii să meargă înainte, să ne apropiem poporul în punctul în care el este filosoful
Germania. O istorie de la antici la moderni by GHEORGHE BICHICEAN [Corola-publishinghouse/Science/948_a_2456]
-
fi gata și țările Europei centrale vor înțelege că Franța nu poate intra când vrea pe teritoriul german, toate aceste țări vor concepe altfel politica lor externă și o nouă configurație [a Europei] va lua naștere"677. Nu au existat prejudecăți, întrucât, în fond, Germania "intra în propria sa curte"678. Deși remilitarizarea Renaniei făcea ca Franța să piardă o importantă zonă-tampon între ea și Reich, guvernul francez nu a reacționat 679, chiar dacă pentru Hitler șansele de succes într-un nou
Germania. O istorie de la antici la moderni by GHEORGHE BICHICEAN [Corola-publishinghouse/Science/948_a_2456]
-
discern un al doilea sistem, completîndu-l pe cel din Cadre. În Italia, traducătorul P. Jedlowski căuta și el un progres al gîndirii și apropia memoria de criza modernității de la W. Benjamin. Interesul acestor puncte de vedere era limitat de o prejudecată implicită, cvasi-evoluționistă: Memoria colectivă trebuia citită ca o continuare, o completare, o adăugire la Cadre. Acest loc comun, după cum arată ediția noastră critică, este un efect al prejudecății inițiale a d-nei Jeanne Alexandre. Parti pris-ul originar determină opțiunile: efectul acestuia
Memoria colectivă by MAURICE HALBWACHS () [Corola-publishinghouse/Science/987_a_2495]
-
de la W. Benjamin. Interesul acestor puncte de vedere era limitat de o prejudecată implicită, cvasi-evoluționistă: Memoria colectivă trebuia citită ca o continuare, o completare, o adăugire la Cadre. Acest loc comun, după cum arată ediția noastră critică, este un efect al prejudecății inițiale a d-nei Jeanne Alexandre. Parti pris-ul originar determină opțiunile: efectul acestuia va fi că nu se va căuta în Memoria colectivă decît ceea ce completează cunoștințele pe care cititorul le are sau crede că le are despre Cadre. Această prejudecată
Memoria colectivă by MAURICE HALBWACHS () [Corola-publishinghouse/Science/987_a_2495]
-
prejudecății inițiale a d-nei Jeanne Alexandre. Parti pris-ul originar determină opțiunile: efectul acestuia va fi că nu se va căuta în Memoria colectivă decît ceea ce completează cunoștințele pe care cititorul le are sau crede că le are despre Cadre. Această prejudecată va duce la incomprehensiunea totală a textului atunci cînd Halbwachs se îndepărtează de simpla polemică față de criticile lui Blondel (primele 50 de pagini și primul capitol). Or, interpretarea aceasta este complet denaturată: Memoria colectivă nu este o completare, ci o
Memoria colectivă by MAURICE HALBWACHS () [Corola-publishinghouse/Science/987_a_2495]
-
de simpla polemică față de criticile lui Blondel (primele 50 de pagini și primul capitol). Or, interpretarea aceasta este complet denaturată: Memoria colectivă nu este o completare, ci o deplasare teoretică, dacă nu o depășire sau chiar o inversare în raport cu Cadrele. Prejudecata întîiului cititor determină structurarea primelor ediții: înverșunarea corecturilor; dezinvoltura de a exclude 30 de pagini; indiferența față de variante, de adăugiri, de erori de lectură, ca să nu mai vorbim de inventarea unor titluri și subtitluri. Problema teoretică a continuității sau discontinuității
Memoria colectivă by MAURICE HALBWACHS () [Corola-publishinghouse/Science/987_a_2495]
-
la fel, într-un trecut la care ei cred că memoria lor nu poate ajunge. Însă pentru mine continuitatea dintre cele două perioade nu a fost întreruptă. Este aceeași societate, transformată, desigur, de noile experiențe, eliberată, poate, de preocupările și prejudecățile vechi, îmbogățită cu elemente mai tinere, adaptată într-o anumită măsură la noile circumstanțe, dar aceeași. Ca și pentru copiii mei, există și pentru mine o parte mai mică sau mai mare de iluzie. Va veni momentul cînd, privind în
Memoria colectivă by MAURICE HALBWACHS () [Corola-publishinghouse/Science/987_a_2495]
-
e pentru că acestea se detașează pe fondul unui timp colectiv de la care preiau întreaga lor substanță. Vorbim de un timp colectiv, în opoziție cu durata individuală. Se pune însă întrebarea dacă acesta este unic, iar în privința răspunsului nu avem nici o prejudecată. Potrivit teoriei pe care o discutăm, ar exista, pe de o parte, tot atîtea durate cîți indivizi, iar, pe de altă parte, un timp abstract care le-ar cuprinde pe toate. Acest timp este vid și poate că nu este
Memoria colectivă by MAURICE HALBWACHS () [Corola-publishinghouse/Science/987_a_2495]
-
Existența a două tipuri de viitor în limba franceză, viitorul simplu (VS: voi dormi) și viitorul perifrastic (VP: am să dorm) constituie o resursă interesantă pentru scriitori. Aceste două forme nu se înlocuiesc reciproc în toate contextele; însă, contrar unei prejudecăți răspândite, cauza nu este reprezentată de distanța temporală: viitorul perifrastic nu se referă doar la un proces apropiat. Cu J.-J. Franckel 94, am putea rezuma contrastul dintre VS și VP, subliniind câteva diferențe: VP presupune contiguitatea, iar VS ruptura
Lingvistică pentru textul literar by DOMINIQUE MAINGUENEAU () [Corola-publishinghouse/Science/980_a_2488]
-
are un efect de catalogare foarte clar: fabulistul pare să condenseze doar primele două versuri în "această introducere", dar, în realitate, el este cel care le consideră "introducere". Ar fi putut la fel de bine să spună "aceste maxime", "acest crez", "această prejudecată" etc. După cum se vede, alegerea anaforei rezumptive orientează, în mod decisiv, restul textului. Pe lângă aceste cazuri de reluare totală a referentului grupului nominal, vom numi și fenomenele de reluare parțială: cu anumiți, mai mulți sau unii, de exemplu, se face
Lingvistică pentru textul literar by DOMINIQUE MAINGUENEAU () [Corola-publishinghouse/Science/980_a_2488]
-
-și vedea capul de atâta muncă; să se ferească de neîntinații farisei și să caute dinadins tovărășia hoților și a târfelor; să nu piardă niciun prilej de a călca sfințenia Sâmbetei; să ne scuture, zgâlțâie, amețească, scoate din țâțâni, din prejudecățile cele mai onorabile și ancestrale, din raționamentele cel mai impecabile, din obiceiurile cele mai sancționate de obște, din adâncurile noastre cele mai stratificate; să ne ardă cu sabia înroșită în foc. Pentru ca să ne poată trezi la ceva nou. La ceva
Literatură și convertire by Adrian Vasile SABĂU () [Corola-publishinghouse/Science/984_a_2492]
-
asumării propriei opinii bulversează. Dar nu credea el că însuși modelul său suprem, Iisus Hristos, a venit să ne scandalizeze? Ba da: "Hristos a venit în primul rând să ne scandalizeze, să aducă foc și dezbinare... să ne scoată... din prejudecățile cele mai onorabile". Tot așa cum Hristos nu i-a urât pe cei din Templu deși i-a biciuit, am convingerea că nici Steinhardt nu i-a urât pe țigani, deși a scris ceea ce a scris. Când îți asumi statutul de
Literatură și convertire by Adrian Vasile SABĂU () [Corola-publishinghouse/Science/984_a_2492]
-
occidentale de către boierul cutare sau cutare. „D. marele vornic Grigore Filipescu - scrie, la Înștiințări din lăuntru, Curierul românesc din 17 august 1830 -, ca să dea dovadă a veacului în care ne aflăm și a simtimenturilor sale celor civilizate și nesupuse la prejudecăți, la 15 ale aceștii [luni] lepădând hainele cele purtate până acum, au ras barba și au îmbrăcat hainele Evropii cei civilizate.“ Într-un raport expediat din Sibiu la 4 septembrie, consulul austriac Fleischhakl semnala și el evenimentul: schimbarea vestimentară a
Alfabetul de tranziþie by Ştefan Cazimir () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1380_a_2729]
-
Liniile punctate ale acestui tablou sinoptic au însemnat în realitate o succesiune de ziduri rigide, a căror străpungere s-a făcut cu mari sforțări. Trecerea de la o fază la alta a presupus, de fiecare dată, depășirea unor obstacole, abolirea unor prejudecăți, învingerea unor inerții. A fost o adevărată luptă, îndelungată și dificilă, purtată însă cu inteligență și fermitate până la victoria deplină. Ceea ce ne-am deprins să numim „epoca alfabetului de tranziție“ este, în fapt, o epocă a tranziției alfabetice. Deosebirea apare
Alfabetul de tranziþie by Ştefan Cazimir () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1380_a_2729]
-
proces de divizare ale cărui consecințe sînt valabile și astăzi. Faptul că există o Europă de Vest și o alta de Est, iar între acestea două o entitate destul de vagă numită Europa Centrală, nu este doar vreo iluzie sau vreo prejudecată condescendentă a europenilor occidentali. Dintotdeauna, cele trei Europe au constituit spații imaginare distincte, care au servit drept matrice identităților naționale ce s-au remodelat mereu, pe măsura împărțirilor succesive ale continentului. Desigur, vreun reper oficial care să delimiteze strict aceste
Istoria națiunilor și naționalismului în Europa by GUY HERMET [Corola-publishinghouse/Science/968_a_2476]
-
ajunul Revoluției franceze. Aceste nuanțe nu alterează totuși obiectivul de fond. Diderot prefigurează în mod cert principiul egalității șanselor susținînd ideea promovării celui mai bun. Însă fiziocrații făceau caz de preocupări mai comune și probabil mai răspîndite. Dacă aceștia reneagă prejudecata mercantilă conform căreia educația i-ar deturna pe muncitori de la activitățile lor productive, o fac dintr-un motiv nu mai puțin utilitar. Din punctul lor de vedere, instruirea populară trebuie să fie îndreptată exclusiv spre ameliorarea randamentului muncitorilor. Ba încă
Istoria națiunilor și naționalismului în Europa by GUY HERMET [Corola-publishinghouse/Science/968_a_2476]
-
americanii revoluționari nu au simțit nevoia să desemneze poporul drept destinatar al suveranității. Acest fapt va reveni mai curînd statelor membre ale Confederației în 1781 și apoi ale Uniunii din 1787. Altminteri, regimul militar limitase fără greutate veleitățile naționale, în vreme ce prejudecata aristocratică a Părinților fondatori ai Constituției "o adunare de semizei" după expresia unuia dintre ei se opunea încă și mai mult naționalismului.166 În Franța însă nu se observă nimic asemănător, artizanii revoluției nu aveau alte resurse decît pe aceea
Istoria națiunilor și naționalismului în Europa by GUY HERMET [Corola-publishinghouse/Science/968_a_2476]