6,389 matches
-
sărbătorită cu mare pompă cea de-a cincizecea aniversare, pe 21 decembrie 1929, dând astfel lovitura de începere a unui cult al personalității, care va constitui una din mărcile guvernării sale. Depășind teribila încercare a anilor 1929-1933, Stalin ia ca pretext asasinarea omului său de casă Kirov, la 1 decembrie 1934, în Leningrad, pentru a începe o epurare* neîntreruptă în partid, poliție politică* și armată. Toți cei care au pus la îndoială validitatea politicii sale, care au manifestat vreo compasiune față de
Dicționarul comunismului by Stéphane Courtois () [Corola-publishinghouse/Science/1933_a_3258]
-
mecanice sau chimice (incizare sau corodare cu acid). La gravura plană (litogravura, serigravura) se păstrează cele două modalități, cu mențiunea că apariția rasterului a făcut posibilă juxtapunerea mult mai nuanțată a culorilor, iar observatorul va putea recompune optic culorile formei pretext din realitatea vizibilă. Cu ajutorul punctelor minuscule, imprimate alăturat în culorile de bază, roșu, galben, albastru și negru, se pot acoperi numeroase familii cromatice. Am pomenit de familii cromatice pentru că în aceste amestecuri trebuie ținut seama de categoriile calde și reci
Tehnici şi maniere în gravură by Florin Stoiciu () [Corola-publishinghouse/Science/618_a_1363]
-
metodă ceremonială pe care ducele de Rovigo, unul dintre generalii săi și ministru de Interne, a descris-o astfel în memoriile sale: A plecat să-l întâlnească pe papă pe drumul către Nemours. Pentru a evita ceremonialul, a fost inventat pretextul unei partide de vânătoare; participanții, echipați corespunzător, erau în pădure. Împăratul a sosit călare și-mbrăcat în costum de vânătoare, cu escorta sa. Întâlnirea a avut loc la fortificația din vârful dealului. Acolo, trăsura papei s-a oprit, Suveranul Pontif a
Politica între națiuni. Lupta pentru putere și lupta pentru pace by Hans J. Morgenthau () [Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
-
lor. Principiile legale și etice, precum și necesitățile biologice au o funcție duală în sfera internațională. Ele sunt fie scopul final al acțiunii politice, de care am vorbit mai devreme 3 - obiectivele ultime pentru realizarea cărora este căutată puterea politică -, fie pretextele și falsele poziții de avangardă, în spatele cărora este ascuns elementul puterii, inerent în orice politică. Principiile și necesitățile pot îndeplini o funcție sau alta sau pe amândouă în același timp. Un principiu legal și etic ca dreptatea, de pildă, sau
Politica între națiuni. Lupta pentru putere și lupta pentru pace by Hans J. Morgenthau () [Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
-
sarcini pentru cercetătorul din domeniul politicii internaționale. Obiectivul este important deoarece, fără el, este imposibil să determini corect caracterul politicii externe cu care ne putem confrunta. Recunoașterea tendințelor imperialiste și a caracterului lor particular depinde de o distincție clară între pretextul ideologic care, în genere, respinge toate pretențiile imperialiste și scopurile reale ale politicii urmărite. Este dificil să facem corect această distincție din cauza efortului general de a detecta adevăratul sens al oricărei acțiuni umane, dincolo de ceea ce actorul crede sau pretinde că
Politica între națiuni. Lupta pentru putere și lupta pentru pace by Hans J. Morgenthau () [Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
-
le aprovizioneze pe ultimele cu hrană, mijloace de transport și comunicații, muniție și armament. Din acest motiv, țările imperialiste încurajează creșterea populației prin diverse tipuri de stimulente, cum au făcut Germania nazistă și Italia fascistă, folosind apoi creșterea populației ca pretext ideologic pentru expansiune. O comparație între populațiile Statelor Unite, Australiei și Canadei va face clară relația dintre dimensiunea populației și puterea națională. Australia are astăzi, într-un spațiu de aproximativ 8.000.000 de kilometri pătrați, o populație de circa 15
Politica între națiuni. Lupta pentru putere și lupta pentru pace by Hans J. Morgenthau () [Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
-
pericol drepturile celui slab. O mare putere poate încălca drepturile unei națiuni mici fără a trebui să se teamă de sancțiuni eficace din partea celei de-a doua. Își poate permite să acționeze împotriva națiunii mici cu măsuri de forță sub pretextul încălcării drepturilor sale, indiferent dacă presupusa infracțiune de drept internațional s-a petrecut de fapt sau dacă gravitatea sa justifică severitatea măsurilor luate. Națiunea mică trebuie să caute să-și protejeze drepturile cu ajutorul unor prieteni puternici; doar în acest fel
Politica între națiuni. Lupta pentru putere și lupta pentru pace by Hans J. Morgenthau () [Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
-
destindere reală în chiar epicentrul Războiului Rece. Ei au căutat, cu succes, aceeași recunoaștere din partea altor națiuni europene, ca și din partea unor membri noneuropeni ai NATO, prin intermediul Conferinței pentru Securitate în Europa, folosind din nou abstracția „securitate europeană” ca un pretext pentru politici care să servească întăririi propriei lor securități. În ultimul rând, și cel mai important, sovieticii au urmărit să beneficieze de o infuzie masivă de tehnologie în sistemul economic sovietic rămas în urmă. Invocarea destinderii, întocmai ca a unui
Politica între națiuni. Lupta pentru putere și lupta pentru pace by Hans J. Morgenthau () [Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
-
părerii Parlamentului european și a mai multor ONG-uri) că femeile nu constituie un grup social conform termenilor Convenției de la Geneva. În plus, există două temeri care suscită din partea statelor reacții adeseori defensive: aceea că se solicită azil economic sub pretextul azilului politic și aceea de a se vedea confruntate cu un aflux important de solicitanți de azil sau de străini În general. Astfel, În Franța s-a constatat o creștere a numărului acestor solicitări, cu o rată mare a respingerilor
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
personalitate. O astfel de compasiune, spre deosebire de cea a revoluționarilor, nu se exprimă față de mase, ci față de fiecare În parte. Poate că interesul stârnit de budism se Îmbină În zilele noastre cu zelul compătimitor al Revoluției franceze și servește uneori drept pretext pentru a evita orice judecată, orice apel la datorie, calificate adesea drept morală iudeo-creștină depășită. Atunci când compasiunea, care se Îndreaptă În mod normal spre o persoană, devine compasiune față de masele de nefericiți și de dezmoșteniți sau milă fără un obiect
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
atribuind culturii o asemenea influență Încât să o facă În stare să modeleze proprietățile psihofiziologice ale oamenilor. În plus, au susținut ideea că fiecare ansamblu cultural este o totalitate care poate fi analizată doar prin raportare la ea Însăși. Sub pretextul denunțării păcatelor etnocentrismului occidental, s-a ajuns, paradoxal, la valorizarea etnocentrismului „oprimaților”. Favorizând o abordare sincronică, mulți specialiști În științele despre om, instruiți la școala lui Lévi-Strauss din Rasă și istorie, au extins la sistemele de valori concluziile relative la
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
modul În care societatea tratează indivizii, pentru că „societatea este incapabilă să acționeze Într-un scop determinat”. Numai acțiunea individuală poate fi considerată dreaptă sau nedreaptă. În plus, invocarea dreptății sociale produce efecte de temut: ea poate deveni, În special, un pretext pentru utilizarea constrângerii și poate „amenința cât se poate de serios majoritatea celorlalte valori ale unei civilizații a libertății” (ibidem, p. 80). Critica lui Hayek este devastatoare, pentru că, dacă nu se poate organiza În mod rezonabil o redistribuire fără a
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
sursă de drept. Astfel că drepturile omului conțin În germene ingredientele propriei lor coruperi. În general, relele modernității democratice (totalitarismul, imperialismul, colonialismul) sunt analizate ca produse ale acestei deviații. Un astfel de proces intentat modernității nu trebuie ostracizat sub fragilul pretext că ar constitui o regresie romantică. Așa cum notează Luc Ferry și Alain Renaut, „dacă apariția modernă a drepturilor omului conține deja În germene, intelectual vorbind, cele mai dure negări ale acestora, apărarea drepturilor omului nu ar trebui oare să urmărească
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
eliminarea prin ucidere a unui popor (genos) de către un grup puternic care Îi este ostil, etnocidul se manifestă ca distrugerea intenționată a culturii unei etnii de către o populație dominantă, care impune o aculturație și o asimilare a propriilor valori sub pretextul modernizării sau al progresului. ν Genocidul și etnocidul țin de o voință sistematică de a suprima oamenii sau modul lor de viață și are ca motivație o ideologie politică sau religioasă ori o aviditate economică. Ecocidul, cum a fost cel
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
și psihic. Închisorile plutitoare de la Cádiz, În care au fost Înghesuiți supraviețuitorii de la Trafalgar și deținuții de la Baïlen, au fost și mai cumplite. Gardienii și ofițerii dădeau adesea dovadă de sadism față de cei care erau Încarcerați. Sub cel mai mic pretext, chiar și imaginar, sentinelele nu ezitau să lovească cu patul armei sau cu baioneta, ba chiar să deschidă focul (Masson, 1987, p. 88 și urm.). Chiar și englezii au recunoscut că o ședere de șase ani Într-un astfel de
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
legate de istoria societăților pe care le-a studiat, tradiția sociologică anglo-americană a fost deosebit de sensibilă la pluralismul cultural, punând În practică politici de acțiune afirmativă, „modelul francez” de integrare fiind prezentat drept o veche moștenire iacobină ce subsumează, sub pretextul voinței generale, particularismele unui culturi dominante ă cea a Omului alb occidental. Cele scrise mai sus nu dovedesc dorința de a face să fuzioneze cu orice preț cele două perspective. Chiar și În epoca accelerării globalizării și a omogenizării problemelor
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
pot servi unui proiect național, fie el etnic sau nu. Etnicismul totalitar al Germaniei naziste instaura o ierarhie a popoarelor, profesând lupta fără cruțare Împotriva unui alt „popor ales”. Și totuși, acest purism etnic utopic era Într-un fel atât pretext, cât și scop pentru o voință politică modernă de putere fără limite. Acest obiectiv imperial nu fusese epuizat prin rasism (Delannoi, 1999). Distincția dintre moștenire și inovație este și mai neclară după decolonizare. Frontierele coloniale sunt frontiere politice, artificiale În
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
diferite sistemele lor de valori și realizările lor practice. Celălalt este un alt eu. Nu este Însă ușor să recunoști deplina umanitate a Celuilalt. Istoria colonială a arătat că universalismul poate fi pervertit, lăsând loc unei logici asimilaționiste care, sub pretextul egalității, neagă identitatea celuilalt. Trebuie să evităm atât capcana diferențialismului, cât și pe cea a universalismului abstract pentru a putea imagina condițiile unui universalism autentic. Misiune fără sfârșit și, În egală măsură, exigență minimă a gândirii. Despre relativitatea culturilor Punctul
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
a constituit relativismul cultural. Nu putem accepta să ne asumăm un asemenea risc, cu atât mai mult cu cât argumentele Împotriva relativismului radical sunt decisive. Cum s-a ajuns la absolutizarea diferenței colective? În anii ’60 ai secolului XX, sub pretextul denunțării consecințelor nefaste (reale, fără Îndoială) ale etnocentrismului occidental, este pus În valoare, În mod paradoxal, etnocentrismul „celor oprimați”. Privilegiind o abordare sincronică, numeroși autori, după exemplul oferit de Lévi-Strauss prin Race et histoire, extind și la sistemele de valori
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
acum Înainte este mai curând diferendul nerezolvabil și nu dialogul, disensiunea, nu acordul, nehotărârea, nu decizia, singularitatea și incomensurabilitatea, nu existența sau căutarea unui punct comun” (Bouveresse, 1984, p. 128). Ar trebui deci să renunțăm la rezolvarea unor probleme sub pretextul că ele ar genera aporii sau paradoxuri. Aceste filosofii ale incomunicabilității se află la antipozii celor care caută să Înrădăcineze universalismul etic În comunicarea discursivă. Comunitatea comunicării ideale dorită de Jürgen Habermas se bazează pe rațiune, aceasta nefiind confundată cu
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
pasiuni identitare. În acest sens, el constituie un element federalizator și adesea consensual pentru grupurile umane implicate. Poate deveni și o miză sau chiar o țintă În sine, În cazul conflictelor sau crizelor politice majore. De altfel, este folosit ca pretext al dezlănțuirilor regionaliste și naționaliste. Uneori, aceste pasiuni se dovedesc devastatoare, când alimentează izolarea, dar și creatoare, când sădesc, cu dragoste și venerație pentru diverse moșteniri ale trecutului, dar și Întru celebrarea teritoriului, capacitatea de a trăi Împreună și de
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
metateoria psihanalitică despre originea compulsiilor, stilul rigid și stereotip În legătură cu moștenirea familială) ale cercetărilor asupra personalității autoritare, dar nuanțându-le conform unei abordări multifactoriale și contextuale, fără a substanțializa În mod ritual vreo trăsătură particulară a comportamentului unui individ sub pretextul detectării unor conotații legate de fascism. În ceea ce privește lupta Împotriva prejudecăților și a efectelor pe care acestea le generează, a se vedea articolul despre discriminare. J.-M. S. & ADORNO Theodor et alii (1950), The Authoritarian Personality, New York, Harper and Row. BERGLAS
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
să-i recunoaștem lui Taylor deosebita prudență În traducerea politică a multiculturalismului. Evocând argumentul central al partizanilor măsurilor specifice acțiunii afirmative (măsură temporară susceptibilă de a egaliza șansele), el subliniază că „acesta nu poate justifica anumite măsuri impuse astăzi sub pretextul diferenței, al căror scop nu este să ne conducă Într-un spațiu social «pentru care să nu existe diferențe», ci, dimpotrivă, să mențină și să Întărească o distincție nu doar temporară, ci permanentă” (Taylor, 1994, pp. 59-60). Acest avertisment este
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
reușit să scoată În evidență, prin optsprezece lucrări experimentale conduse impecabil, faptul că orice concetățean (proporția fiind de două treimi dintre participanții la ședințe) poate fi adus În situația de a tortura sau chiar de a omorî pe cineva sub pretextul că participă la o acțiune științifică și că este angajat, plătit pentru aceasta (Milgram, 1974). Ceilalți autori, după lungi cercetări, au realizat scale de atitudini și diferite teste pentru a evalua personalitatea autoritară sau gradul de autoritarism din America În timpul
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
Victor Schœlcher, deși salută eliminarea sclaviei În toate țările occidentale mari și În coloniile acestora, este Încă Îngrijorat În 1881 de expunerea unor indigeni În cadrul expozițiilor sau târgurilor europene, iar În 1883, de reglementarea britanică ce permitea În Mozambic, sub pretextul angajării de lucrători liberi, practicarea unei forme de șerbie. Noi forme de exploatare? Unul dintre argumentele evocate cel mai adesea, fie pentru a se opune abolirii, fie pentru a-i amâna aplicarea, cum s-a Întâmplat În cazul legii de
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]