10,986 matches
-
dezvoltă reacții de apărare de natură proiectivă mai degrabă decât una de elaborare internă: „dacă mă simt rău asta se întâmplă deoarece există ceva în exterior care încearcă să-mi dăuneze, să-mi facă rău”. Este vorba deci de o proiecție a obiectelor rele persecutante în exterior și de o „dezobiectualitate internă” mai mult decât de o „anobiectualitate internă”, nici o trăire internă satisfăcătoare (după ipotezele lui Klein: nici un obiect intern bun) nefiind capabilă să se opună trăirii răului intern (obiectul intern
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
corpul său în totalitate sau parțial și chiar, uneori, de propria sa funcționare mentală. În plan psihopatologic acești adolescenți oscilează între măsurile de apărare contra depresiei așa cum le-a descris Klein cu ajutorul „atitudinii depresive”, pe de o parte, și a proiecțiilor persecutorii paranoide pe de altă parte. În plan metodologic problema clinică constă în a ști dacă acești pacienți mai aparțin încă domeniului „depresiei” sau dacă nu trebuie să fie situați într-o altă categorie diagnostică, aceea de exemplu a „stărilor
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
trăiește un „vid intern”, vid al reprezentării, al afectului, al emoției, al investiției, el trăiește această plictiseală care ia puțin câte puțin forma unei proaste dispoziții grave, a unei retrageri care invadează diferitele sectoare ale vieții. În același timp, prin proiecție, el dezvoltă uneori sentimentul că este înconjurat din ce în ce mai mult de obiecte persecutoare, asediatoare, invadatoare: aceste obiecte nu sunt decât exponentele unei proiecții ale unor părți necunoscute și pierdute în spațiul psihic intern al adolescentului ce declanșează furie și dorință. Trebuie
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
forma unei proaste dispoziții grave, a unei retrageri care invadează diferitele sectoare ale vieții. În același timp, prin proiecție, el dezvoltă uneori sentimentul că este înconjurat din ce în ce mai mult de obiecte persecutoare, asediatoare, invadatoare: aceste obiecte nu sunt decât exponentele unei proiecții ale unor părți necunoscute și pierdute în spațiul psihic intern al adolescentului ce declanșează furie și dorință. Trebuie să înțelegem că furia și dorința apar atât cu ocazia unui eveniment sau a unei relații agreabile cât și dezagreabile, și poate
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
decât în jurul unei pierderi anume: adolescentul trebuie să înfrunte mai întâi o „pierdere internă”. Atunci când această suferință nu este tolerabilă, ea riscă să activeze unele mecanisme patologice de apărare printre care, în primul rând, mai ales în adolescență, întâlnim clivajul, proiecția și trecerea la act, mecanisme pe care le vedem foarte bine acționând în cazul tentativei de suicid. Această tendință spre trecerea la act pune în evidență cealaltă axă psihopatologică proprie tentativei de suicid: dimensiunea impulsivă. Aceasta din urmă demonstrează fragilitatea
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
de acest model este cea formativ-pedagogică. 3. Specificarea prin invocarea competențelor. Competența se referă la acea conduită dezirabilă la care trebuie să ajungă elevii în urma integrării lor într-un dispozitiv de formare. Ea se „desenează” oarecum abstract, teoretic, fiind o proiecție a maturilor, o aspirație la care trebuie să se ajungă. Este un „pachet” de însușiri ce alcătuiesc o conduită care nu există încă, dar se speră că va fi. La nivelul acestui model se ipostaziază o funcție proiectivă și predictivă
Teoria și metodologia evaluării by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/2256_a_3581]
-
că noțiunile de succes și eșec sunt ele însele discutabile și interpretabile, fiind semnificate diferit în cele două sisteme de referință. Și aceste noțiuni sunt niște constructe culturale, girate nu numai de analize epistemologice obiective, ci și de conformism, obișnuință, proiecții personale sau colective. Ceea ce școala sau profesorul consideră un eșec alții din afara sistemului școlar pot întrezări ca fiind un succes. Mai există o cheie explicativă. Determinarea mecanică dintre succesul școlar și cel social se bazează și pe un mit conform
Teoria și metodologia evaluării by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/2256_a_3581]
-
mecanism, natura umană refuză categoric dependența lineară și univocă. Piața în viziunea iluministă are jurisdicție în fenomenologia condiției umane, omul aflându-se sub imperiul existenței materiale. Piața însă pierde controlul asupra determinanților și consecințelor naturii umane atunci când omul este stăpânul proiecțiilor sale și instituie proceduri de influențare în bine chiar și a mecanismului pieței. Originea percepției fundamentaliste supra pieței se situează într-un defect al viziunii mecanice prin care starea de echilibru este considerată o consecință a reversibilității proceselor. Componentele mecanice
ECONOMIA DE DICȚIONAR - Exerciții de îndemânare epistemicã by Marin Dinu () [Corola-publishinghouse/Science/224_a_281]
-
ea nu înseamnă lipsa de libertate pentru opțiunile umane. Or, libertatea pieței este în viziunea fundamentaliștilor o formulă de limitare a libertății de acțiune a omului, adică supunerea voinței acestuia forței oarbe, anularea liberului arbitru, oricum nerecunoașterea discernământului uman în proiecția șanselor de câștig în complexul intersubiectivității. Din perspectiva logică este absurd să se investească un instrument, un mecanism cu capacitatea umană de a face. Acel instrument „face” un lucru dacă este programat pentru aceasta, dacă este încărcat cu softul adecvat
ECONOMIA DE DICȚIONAR - Exerciții de îndemânare epistemicã by Marin Dinu () [Corola-publishinghouse/Science/224_a_281]
-
identificăm ca fiind reală. Predicția este, evident, a paradigmei sau vizând stările paradigmatice, într-o ordine abstractă ce s-ar putea să cadă pe realitate. Predicția este a imaginii teoretice, și nu a realității care ar putea să coincidă cu proiecția teoretică. Cumva corupt, predicția este pronostic complet, pentru substanțierea tuturor stărilor imaginate. Deci, nici mai mult și nici mai puțin decât un inventar de posibilități și probabilități. Mai precis spus, predictibilitatea în Economie se referă la interioritatea în care se
ECONOMIA DE DICȚIONAR - Exerciții de îndemânare epistemicã by Marin Dinu () [Corola-publishinghouse/Science/224_a_281]
-
ipotetice a așteptărilor de a se regăsi în consecințe. În acest sens, predicția nu iese din interioritatea cogniției și nu-și asumă tribuna profetului. Prin predicție în Economie se estimează întemeierea ipotezelor de lucru, gradul probabil de consistență în care proiecțiile noastre mentale, viziunile logistice au corespondență cu stabilitatea reprezentată de bunul-simț. În raport cu esențializarea proceselor cognitive de tip einsteinian, predicția pare să aibă paradoxal loc pe traseul reîntoarcerii ideilor din fapte (Hawking, 2005). B. Saltul mortal pentru identitate Recuperarea omului Fiind
ECONOMIA DE DICȚIONAR - Exerciții de îndemânare epistemicã by Marin Dinu () [Corola-publishinghouse/Science/224_a_281]
-
în procesul economic, ba chiar în epicentrul acestui proces. Principial vorbind, omul nu se poate prestabili pe sine, atâta timp cât predicția ca operație la limita logicii și a teoriei adevărului are și sensul prefigurării, aprecierii ex-ante a rezultatului. Aprecierea, evaluarea, preformarea, proiecția sunt operațiuni care au conținut rațional, dar nu sunt căi de certificare a adevărului. Economiei, spre deosebire de științele experimentale, îi lipsește metoda de a face proba materială a adevărului înainte ca el să devină pur și simplu realitate. Dacă ar face
ECONOMIA DE DICȚIONAR - Exerciții de îndemânare epistemicã by Marin Dinu () [Corola-publishinghouse/Science/224_a_281]
-
cuvânt ca în mitul biblic al facerii lumilor, acestea rezonează ca sens și se disting ca semnificații într-o sferă a unității și unicității permise de lege. O lege pe care omul o dă naturii cum o dă și moralei. Proiecția ideologică este la Kant un sistem al lumii create de cuvânt, dar nefiind contingent cu natura despre care ce crede că poate fi cunoscută doar prin experiment, este abstractă și în echilibru perfect cu realul. Kant ne-a dat repere
ECONOMIA DE DICȚIONAR - Exerciții de îndemânare epistemicã by Marin Dinu () [Corola-publishinghouse/Science/224_a_281]
-
ideodinamice „da” pot fi stabilite în contextul întăririi eului (intervenția 26Ă, deși pacientului poate să i se ceară pur și simplu să spună cuvântul „da”. Vârsta Anamneza Dificultăți în construirea Starea civilă relației terapeuticeexamiSuportul social disponibil Construirea relației narea valorilor, proiecției, Natura problemei transferului, dinamicii Scurt istoric al problemei Centrarea terapeutică interpersonale. Problema Centrare pe terapie poate să nu fie ușor de Modularea simptomelor Întărirea eului definit; terapeutul și tratamente precedente/ pacientul trebuie să defiactuale Auto-hipnoza învățată nească problema de coUtilizarea
Hipnoza și stresul. Ghid pentru clinicieni by Peter J. Hawkins () [Corola-publishinghouse/Science/2003_a_3328]
-
avea mai mult timp pentru a trăi sentimentul de confort și relaxare...și atunci când știi că poți face acest lucru fără să încerci, mâna ta se va ridica...și atunci când va ajunge în dreptul feței tale, ochii tăi se vor deschide? Proiecția Jaffe și Bresler (1980Ă cer pacientului să dea durerea unui „animal prietenos” pentru a o păstra în siguranță sau cer un sfat pentru a gestiona durerea (vezi intervențiile 17 și 52Ă. Este important ca terapeutul să sublinieze faptul că pacientul
Hipnoza și stresul. Ghid pentru clinicieni by Peter J. Hawkins () [Corola-publishinghouse/Science/2003_a_3328]
-
privi în față mizeria propriei lor existențe, tragismul destinului lor, ridicolul oricărui divertisment social și ineluctabilitatea dispariției lor anunțate. De unde și delirul lor de invenții, tehnicile puse la punct pentru a evita să privească ceea ce trebuie văzut. Negare, rea-credință, refulări, proiecții, bovarism, tot atâtea mecanisme de apărare organizate timp de secole de către oameni pentru a evita cruzimea evidenței. Tot atâtea ficțiuni, fabulații, mituri care împovărează inteligența și stânjenesc înaintarea către adevărata filosofie - cea care produce înțelepciunea, pacea cu sine, cu ceilalți
Michel Onfray. In: O contraistorie a filosofiei. Volumul x [Corola-publishinghouse/Science/2095_a_3420]
-
politica, relația cu celălalt sau cu muzica! Plecând de la aceste principii, este imposibil să concretizezi o „viață simbolică”... Dr. Logre este citat de autoarea precedentă. Îi datorăm L’Anxiété de Lucrèce, lucrare apărută la J.B. Janin, un excelent prototip de proiecție efectuată fără voia sa de un medic psihiatru. Ar fi nostim, dacă n-ar fi tragic - întrucât doctorașul a avut, din câte se pare, și pacienți în cabinetul său și nu s-a mulțumit să-i facă rău unui filosof
Michel Onfray. In: O contraistorie a filosofiei. Volumul x [Corola-publishinghouse/Science/2095_a_3420]
-
for 2 groups of specialists-actors who try to help in Romania’s efforts toward adheration to UE and NATO. Key words: preventive diplomacy, globalism and Europenism, „condens-items”, exteriorized projection. 1. Introducere Societatea umană - tot mai complexă ca structură, rol și proiecție grupală - este în prezent indisolubil legată de fenomene care au la bază idei privind securitatea, globalizarea, aderarea, geopolitica, integrarea, protecția, federalizarea, etnicitatea, terorismul, minoritățile semnificative, educația publică, identitatea europeană etc. Toate acestea ar putea constitui virtuale provocări pentru studii aprofundate
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2159_a_3484]
-
individual și grupal. Situația se constată și la loturile noastre investigate la interval de un deceniu - putând să afirmăm că setul de cerințe în munca diplomatică a fost de fiecare dată „proiectat” într-o manieră ideală (calitativ și cantitativ). Aceste proiecții la nivelul self-ului sunt exteriorizate, în cazul nostru, prin așteptări pentru imaginea în exterior a României, tinzând să „coloreze” aprecierile individuale calitative. Dacă diplomația românească anticipa dificultățile ce vor apărea în procesul de aderare la NATO și la Uniunea Europeană
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2159_a_3484]
-
postuniversitare, doctorate, masterate etc. privind setul actual de probleme existente: politice, economice și culturale; d) încercarea de identificare a soluțiilor concrete (prin joc de rol, microexperimente, folosirea de scale de atitudini etc.) este încă un capitol deficitar față de cel de proiecție a calităților necesare diplomatului de perspectivă, de identificare teoretică a problematicii actuale și de viitor; e) nivelul relativ scăzut al virtualelor soluții practice în activitatea de perspectivă a diplomației românești în adaptarea ei la integrare și globalizare trebuie decodificat nu
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2159_a_3484]
-
experiență mai bogată de finanțare. Este posibil ca, în următorii ani, să asistăm la o mai mare uniformizare și a instrumentelor de supervizare folosite pentru fondurile europene (nu știm cât timp va fi operațional conceptul de fonduri structurale pentru o proiecție mai lungă, de zeci de ani). Supervizarea derulării monitorizării proiectelor este o funcție a structurilor de management din cadrul agențiilor de finanțare și poate avea grade diferite de informatizare și raportare. Relațiile dintre management și responsabilii de tipuri de proiecte („coordonatori
Practica dezvoltării comunitare by Dumitru Sandu (coord.) [Corola-publishinghouse/Science/2132_a_3457]
-
agresiunea sa spre exterior, împotriva anturajului, atribuind responsabilitatea unor agenți exteriori. Emoțiile asociate răspunsurilor extrapunitive sunt: mânia, furia, iritația etc. În unele cazuri subiectul va adonta forme subtile de exprimare a mândriei, alteori agresiunea este motivată prin mecanismul psihanalitic al „proiecției”, apărarea fiind explicată prin reauavoință a altuia (acest tip de extrapunitate patologică proiectivă este ilustrat prin „paranoia”). - Răspunsuri „intrapunitive”, în care individul întoarce asupra sa pulsurile agresive, atribuindu-și în mod violent cauza deposidării. Trăirilor afective asociate răspunsurilor intrapunitive sunt
Psihologia frustrației by Tiberiu Rudică () [Corola-publishinghouse/Science/2141_a_3466]
-
acomodare) la frustrare pot fi uprinse în două clase/grupe principale: a) tendințe de acțiuni directe, care se referă, în primul rând, la „atac”, b) forme indirecte sau defensive, care includ diferite categorii de strategii defensive, cum ar fi: „negarea”, „proiecția”, „sublimarea”, „identificarea”, „represiunea” etc. Aceste strategii defensive reprezintă - spuse L.S. Lazarus - „metode psihologice” de apărare împotriva pericolului sau frustrării; aceasta înseamnă că pericolul este redus sau eliminat numai din punct de vedere psihologic, adică în mintea subiectului, printr-un proces
Psihologia frustrației by Tiberiu Rudică () [Corola-publishinghouse/Science/2141_a_3466]
-
celor consemnate mai sus, care se dovedesc a fi inactive, sau chiar reprezentând soluții patologice. Însuși S. Freud considera „identificarea” și „sublimarea” ca fiind singurele „apărări” sănătoase, normale; pe alte;e, în schimb, cum ar fi de exemplu „represiunea” și „proiecția”, Freud le aprecia ca soluții patologice. Nu există o clasificare universal valabilă a „apărărilor” și, așa cum observă R.S. Lazarus, teoriile „apărării” sunt „mai mult descriptive”, informându-ne prea puțin precis fie asupra condițiilor în care apare fiecare apărare, fie în legătură cu
Psihologia frustrației by Tiberiu Rudică () [Corola-publishinghouse/Science/2141_a_3466]
-
oracolului” străbate întreaga istorie antică și, într-un anumit sens, Republica lui Platon poate fi considerată un model de „societate post-cetate”, bazată pe o organizare mai bună a dominației aristocrației și un rol preponderent al gânditorilor. În timpurile moderne, îndrăznețele proiecții ale lui Jules Verne au găsit confirmări nebănuite în mijloacele rapide de transport ale zilelor noastre și în zborurile cosmonauților spre Lună, iar celebrele anticipări ale lui H.G. Wells l-au făcut pe autorul lor unul dintre fondatorii previziunii tehnologice
Secolul XXI. Viitorul Uniunii Europene. Războaiele în secolul XXI by Silviu Brucan () [Corola-publishinghouse/Science/2353_a_3678]