5,689 matches
-
limbi străine. Proiect editorial excelent (Romul Munteanu). Ce s-a întâmplat însă? Un val de proteste publicistice de o rară virulență a îngropat această bună inițiativă. Aproape că n-a existat poet sau prozator contemporan omis, care să nu fi protestat, în termeni furibunzi, că n-au fost... incluși. Ca și cum un istoric literar n-ar fi avut dreptul la propria sa ierarhie și scară de valori. Istoria literară nu este bibliografie. Intimidată, editura a renunțat în cele din urmă la proiect
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
și vestul non-intervenționist și constituțional. De facto, Anglia se găsea în afara Sfintei Alianțe. Revoluția lui Tudor Vladimirescu din 1821 a determinat o primă polarizare vizibilă a Marilor Puteri după Congresul de la Viena. Pe de o parte se afla Rusia, care protesta față de ocuparea Principatelor de către armatele turcești și care ar fi vrut să folosească acest moment pentru a declanșa un nou război, iar pe de alta, Austria, Anglia și Franța, aceasta din urmă nou revenită pe scena politică a chestiunii orientale
REPREZENTANŢELE DIPLOMATICE BRITANICE îN PRINCIPATELE ROMÂNE (1803-1859) by CODRIN VALENTIN CHIRICA () [Corola-publishinghouse/Science/91650_a_93525]
-
brute care s-au autointitulat vreodată oameni civilizați. Atrocitățile lor din Galiția, Italia, Ungaria sau Transilvania sunt egalate doar de procedeele rasei negre din Africa și Tahiti”, îi scria el lui Ponsonby. Ministrul de externe britanic a primit fără să protesteze petiții în care împărații Rusiei și Austriei erau descriși ca fiind „criminali și asasini odioși și detestabili”. Aceste evenimente, dar și presiunea opiniei publice, l-au determinat să adopte o poziție fermă în cursul crizei refugiaților de la Constantinopol. La începutul
REPREZENTANŢELE DIPLOMATICE BRITANICE îN PRINCIPATELE ROMÂNE (1803-1859) by CODRIN VALENTIN CHIRICA () [Corola-publishinghouse/Science/91650_a_93525]
-
agent diplomatic la Salonic și cumnat al fostului dragoman al ambasadei britanice la Constantinopol, Bertho Pisani. în toată această perioadă, comunitatea ioniană din țările române, constituită din peste 60 de negustori, a adresat numeroase memorii, rămase fără rezultat, în care protesta față de reprezentarea intereselor britanice de către “mercenari străini”. în absența unor canale oficiale de informații, ambasadorii britanici de la Constantinopol sau Viena au apelat și la agenți englezi rămași în Principate, cum ar fi Bargrave Wyborn sau Choch. Cea mai apropiată sursă
REPREZENTANŢELE DIPLOMATICE BRITANICE îN PRINCIPATELE ROMÂNE (1803-1859) by CODRIN VALENTIN CHIRICA () [Corola-publishinghouse/Science/91650_a_93525]
-
francez - care dispuneau de toate mijloacele pentru îndeplinirea misiunilor cu care erau însărcinați. Dupa expresia lui Hugot, contele Pahlen nu vede, nu judecă, „nu aude și nu poruncește decât prin ei”. încă din vara anului 1829, Blutte a început să protesteze față de violarea drepturilor negustorilor ionieni. Un asemenea comerciant a fost arestat la Galați, nu de miliția locală, ci de către administrația militară rusă, sub acuzația că ar fi contrafăcut mărfuri. Blutte a redactat imediat o scrisoare adresată Divanului Moldovei, în care
REPREZENTANŢELE DIPLOMATICE BRITANICE îN PRINCIPATELE ROMÂNE (1803-1859) by CODRIN VALENTIN CHIRICA () [Corola-publishinghouse/Science/91650_a_93525]
-
pricina să fie predați de îndată autorităților românești și nu altora”. în urma refuzului secretarului cancelariei rusești, Vlasto, de a da curs acestei solicitări, Blutte a adresat o Notă Divanului Moldovei, inclusă în raportul din 28 septembrie 1829, în care a protestat față de “căderea administrației țării sub influența unei a treia puteri”. Dar astfel de incidente au continuat și în anii următori, în ciuda numirii unor viceconsuli la Iași, Brăila și Galați, care adresau frecvent memorii de protest. Din rapoartele consulului francez, Hugot
REPREZENTANŢELE DIPLOMATICE BRITANICE îN PRINCIPATELE ROMÂNE (1803-1859) by CODRIN VALENTIN CHIRICA () [Corola-publishinghouse/Science/91650_a_93525]
-
loc”. Rapoartele lui Blutte pot fi considerate și o frescă a nemulțumirilor tuturor față de rechizițiile forțate și de noua împărțire administrativă. Locuitorii Principatelor erau frecvent biciuiți pentru încălcarea regulamentelor polițienești sau sanitare, iar rechizițiile și cartiruirile nu erau plătite. Blutte protestează frecvent împotriva purtării „arbitrare, tiranice și obraznice” a autorităților rusești de ocupație. „Izvoarele Principatelor seacă repede, scrie el. Cei mai mulți săteni din Moldova refuză a mai lucra pământul și această pilda va fi desigur urmată și în Țara Românească, așa că o
REPREZENTANŢELE DIPLOMATICE BRITANICE îN PRINCIPATELE ROMÂNE (1803-1859) by CODRIN VALENTIN CHIRICA () [Corola-publishinghouse/Science/91650_a_93525]
-
noile dispoziții referitoate la starea civilă, dar și prin cele care obligau sudiții să se supună judecății tribunalelor țării. în procesele dintre sudiți și localnici, agenți străini erau reduși la rolul modest de avocați. Grecul Furnarakis, starostele britanic la Iași, protesta împotriva acestor prevederi în ianuarie 1832, arătând că tribunalele țării nu au dreptul de a cita direct pe sudiți, ci numai prin mijlocirea consulatului de care ei depind și care are calitatea exclusivă de a-i invita să se prezinte
REPREZENTANŢELE DIPLOMATICE BRITANICE îN PRINCIPATELE ROMÂNE (1803-1859) by CODRIN VALENTIN CHIRICA () [Corola-publishinghouse/Science/91650_a_93525]
-
reședința sa, motiv de a solicita un salariu mai mare pentru a face față diverselor obligații consulare. încălcările privilegiilor și imunitații consulare, deși mai puțin frecvente ca în perioada ocupației militare rusești, se manifestă încă. Astfel, în noiembrie 1837, Colquhoun protestează energic cu prilejul arestării unui angajat al Consulatului. El anexează și textul Capitulației, între Poartă și Marea Britanie (art. 28), care reglementa atribuțiile și privilegiile membrilor consulari. Acest incident nu a împiedicat redeschiderea consulatului englez din Brăila, închis pentru o scurtă
REPREZENTANŢELE DIPLOMATICE BRITANICE îN PRINCIPATELE ROMÂNE (1803-1859) by CODRIN VALENTIN CHIRICA () [Corola-publishinghouse/Science/91650_a_93525]
-
occidentale, leneș, vindicativ, nepăsător de viitor și muncind numai cât să-și asigure existența imediată. Era aceasta consecința stării grele în care se găsea de mai bine de un secol și pentru remedierea căreia nu mai avea nici o speranță. Consulii protestează și împotriva taxelor orășenești, de 16 lei vechi pe carul cu marfă și de 4 lei vechi pe butia de vin, în afara drepturilor de vamă obișnuite și de fumărit, ca și împotriva obligării sudiților de a se înscrie în corporațiile
REPREZENTANŢELE DIPLOMATICE BRITANICE îN PRINCIPATELE ROMÂNE (1803-1859) by CODRIN VALENTIN CHIRICA () [Corola-publishinghouse/Science/91650_a_93525]
-
Blutte, „cumpărării de lemne de foc pentru ruși”. Furnarakis, starostele britanic de la Iași, sublinia, într-o adresă către Postelnicie, că sudiții „au dreptul, în virtutea capitulațiilor, de a exercita orice fel de comerț, fără a face parte din nici o corporație”. El protestează și împotriva impunerii sudiților la patente. în realitate, după cum observa istoricul I. C. Filitti, conform tratatelor Porții, străinii erau scutiți de patentă numai când făceau comerț en-gros; consulii invocau însă o asemenea scutire și pentru comerțul en détail. Un alt motiv
REPREZENTANŢELE DIPLOMATICE BRITANICE îN PRINCIPATELE ROMÂNE (1803-1859) by CODRIN VALENTIN CHIRICA () [Corola-publishinghouse/Science/91650_a_93525]
-
revigorarea comerțului britanic la Dunărea de Jos. La 25 octombrie 1835 îl găsim la Schela Cladovei, unde negocia cu reprezentanții companiei Széchenyi posibilitatea de a utiliza vapoarele cu aburi ale acesteia pentru transportul mărfurilor engleze. Pe de altă parte el protestează împotriva noilor șicane ale autorităților rusești, care au înăsprit controalele între Sulina și Galați, pe sectorul de Dunăre pe care își instituiseră unilateral autoritatea, înființând și o stație de carantină adițională la Sulina. Protestele lui Colquhoun s-au materializat într-
REPREZENTANŢELE DIPLOMATICE BRITANICE îN PRINCIPATELE ROMÂNE (1803-1859) by CODRIN VALENTIN CHIRICA () [Corola-publishinghouse/Science/91650_a_93525]
-
externe asupra măririi taxelor vamale de către domnitorul Gheorghe Bibescu, de la 3% la 5%, în conformitate cu prevederile Convenției anglo-turce din 1838, măsură sugerată de Rusia. Aceasta era singura modificare substanțială de tarif vamal din deceniul al cincilea al secolului al XIXlea. Colquhoun protesta și asupra unei taxe arbitrare, instituite de consulatul rusesc din Liverpool, care își arogase dreptul de a inspecta mărfurile engleze trimise spre Principate contra unei taxe substanțiale, ca și cum acestea din urmă ar fi fost provincii rusești. într-o întrevedere cu
REPREZENTANŢELE DIPLOMATICE BRITANICE îN PRINCIPATELE ROMÂNE (1803-1859) by CODRIN VALENTIN CHIRICA () [Corola-publishinghouse/Science/91650_a_93525]
-
asemenea decizii. Consulul englez era conștient că o intervenție militară țaristă fără consimțământul Porții ar fi atras protestele Puterilor europene, ca subminând integritatea teritorială a Turciei; desfășurată cu asentimentul sultanului însă, diplomațiile europene nu ar fi avut argumente de a protesta, cu toate că urmările ei ar fi fost la fel de nocive. Mai târziu, el avea să sublinieze că în cazul ocupării Bucureștilor de către trupele țariste, fără încuviințarea Porții, protestul legitim al sultanului ar fi fost primit cu simpatie de către „prietenii săi adevărați și
REPREZENTANŢELE DIPLOMATICE BRITANICE îN PRINCIPATELE ROMÂNE (1803-1859) by CODRIN VALENTIN CHIRICA () [Corola-publishinghouse/Science/91650_a_93525]
-
trupelor rușesti, care aminteau de epoca lui Jeltuhin și Kesseleff. Astfel, un supus britanic a fost arestat de autoritățile rusești, demersurile consulului englez, pe lânga colegul său rus, Kotzebue, ciocnindu-se de „o răceală teribilă” din partea acestuia din urmă. El protestează și la Constantinopol, fiind „neliniștit să afle că decizia finală a Cabinetului otoman ar putea afecta drepturile și demnitatea sa”. Colquhoun prezintă și măsurile de cenzură luate de noile autorități. „Obiectul acestor măsuri este interzicerea cîtorva ziare publicate în Transilvania
REPREZENTANŢELE DIPLOMATICE BRITANICE îN PRINCIPATELE ROMÂNE (1803-1859) by CODRIN VALENTIN CHIRICA () [Corola-publishinghouse/Science/91650_a_93525]
-
în condițiile infrastructurii de atunci. Cunningham și Gardner au acționat și pentru împiedicarea contrabandei la frontiera moldorusă, care ar fi făcut inutilă blocada maritimă engleză. Astfel, Cunningham informa asupra comerțului austro-rus înfloritor, care trecea prin Principate. Acesta, împreuna cu Gardner, protestau împotriva exportului de lemn pentru corabii către Basarabia. Chiar și după evacuarea Principatelor, Rusia nu permitea decât circulația vaselor neutre pe brațul Sulina, și nici acestea nu erau cruțate de șicane administrative, fapt față de care protestau atât Cunningham, cât și
REPREZENTANŢELE DIPLOMATICE BRITANICE îN PRINCIPATELE ROMÂNE (1803-1859) by CODRIN VALENTIN CHIRICA () [Corola-publishinghouse/Science/91650_a_93525]
-
Acesta, împreuna cu Gardner, protestau împotriva exportului de lemn pentru corabii către Basarabia. Chiar și după evacuarea Principatelor, Rusia nu permitea decât circulația vaselor neutre pe brațul Sulina, și nici acestea nu erau cruțate de șicane administrative, fapt față de care protestau atât Cunningham, cât și Gardner. Chiar și după ridicarea blocadei engleze asupra Deltei Dunării, care urmărea să prevină aprovizionarea Crimeii, Cunningham raporta că rușii reținuseră la Ismail 200 de vase sub pavilioane neutre, propunând devierea navigației fluviale pe brațul Sf.
REPREZENTANŢELE DIPLOMATICE BRITANICE îN PRINCIPATELE ROMÂNE (1803-1859) by CODRIN VALENTIN CHIRICA () [Corola-publishinghouse/Science/91650_a_93525]
-
Rusia a dispus ridicarea sechestrului asupra vaselor sub pavilion austriac, prusian și grecesc, cărora li se permitea libera circulație pe Dunăre. Această măsură a fost de scurtă durată însă, fiind anulată de reinstaurarea blocadei aliate asupra Deltei Dunării. Consulii englezi protestau împotriva acestei decizii, Cunningham reliefând că doar exportul de cereale al Principatelor era afectat, în timp ce Rusia își desfăcea grânele, pe cale terestră, în Austria. După înființarea Comisiei europene a Dunării, principala preocupare a continuat să fie adâncimea scăzută a brațelor Dunării
REPREZENTANŢELE DIPLOMATICE BRITANICE îN PRINCIPATELE ROMÂNE (1803-1859) by CODRIN VALENTIN CHIRICA () [Corola-publishinghouse/Science/91650_a_93525]
-
putem transforma cu ajutorul tehnologiei. Această înțelegere a fost teoretizată în sens platonician ca matematizare a proceselor naturale. Această abordare cantitativistă duce în știința modernă la desconsiderarea abordărilor de tip calitativ ale fenomenelor naturale. Împotriva acestei atitudini a științei moderne a protestat poetul William Blake, un romantic. Descartes i-a influențat decisiv pe oamenii de știință. Concepția lui a fost însă chestionată de filosofi, dar și aceștia au făcut-o negând naturii o existență independentă. Pentru Berkeley natura este un sistem de
Etica mediului: argumente rezonabile și întâmpinări critice by Constantin Stoenescu () [Corola-publishinghouse/Science/84952_a_85737]
-
S-ar fi așteptat ca lunile de detenție, cât nu se apropiase de vreo femeie, să-l fi adus într-o formă capabilă să impună respect arătării cu multe capete dimprejur. Jenant, asta nu se întâmplă; Ce dracu', chiar acu'...!" protestă el în sine împotriva sustragerii inoportune a dovezilor sale palpabile de tărie. Puse trădarea lamentabilă a trupului pe seama fricii de până mai adineaori, care încă nu se risipise pe de-a-ntregul. Cu toată angelica apariție de deasupra lui, stăpână pe
Țara cea mai de jos by Alin Cristian () [Corola-publishinghouse/Science/84994_a_85779]
-
a luat forma unui „Manifest pentru refondarea universității franceze”, Între semnatari aflându-se nume importante. E finalul unei perioade de peste 20 de săptămâni de contestații. În Spania, protestele și manifestațiile sunt Îndreptate explicit Împotriva procesului Bologna. În Italia, studenții au protestat contra unui „G8 al universităților” atunci când s-a anunțat o reuniune la torino. La această reuniune din mai, președinții universitarilor din 19 țări europene au ajuns la concluzia că universitatea are nevoie, iarăși, de o nouă filosofie și de o
Psihologia servituţii voluntare by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/854_a_1579]
-
mesajul, „țARA care DOARE pe tOȚI”. Apelul e redactat și În limba rusă. Când scriu aceste rânduri, nu știu ce impact va fi avut apelul, câți tineri s-au solidarizat și dacă li s-a dat voie să se Întâlnească și să protesteze, ca În orice țară europeană. „Mediul din Republica Moldova”, Îmi explică fosta mea doctorandă Natalia Cojocaru, acum asistentă la Universitatea de Stat din Chișinău, „e sufocant pentru o generație tânără care are acces la internet, la o educație modernă și are
Psihologia servituţii voluntare by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/854_a_1579]
-
medicale, de exemplu). Sunt cei satisfăcuți de progresul economic, dar care nu văd lipsa de progres moral ca pe o problemă serioasă. Sunt iritați de oi pe șosea sau de căruțe În oraș. O parte dintre cei care au plecat protestând moral sunt vag implicați politic În situația din România și participă de regulă prin vot; sunt cei care dau procentajele de peste 90% pentru cauze, partide sau candidați (CDR, DA, PDL) percepuți ca fiind mai preocupați de starea morală a națiunii
Psihologia servituţii voluntare by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/854_a_1579]
-
la 20 de ani de muncă silnică, țăranul român Își Încheie calvarul mai degrabă, familia a aflat târziu că a fost Împușcat. La Butea, județul Iași, tot În ziua de 6 august 1949, se adună trei mii de săteni și protestează Împotriva măsurilor luate contra lor. A fost adusă armata, tunuri, o tanchetă, chiar un avion care survolează zona pentru intimidare. Aici nu s-au Înregistrat morți, dar opt țărani, În frunte cu preotul, sunt arestați și deportați În Dobrogea până În
Psihologia servituţii voluntare by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/854_a_1579]
-
În colectivă. Și-l avea pe Șargu: un cal frumos, galben-auriu, cu pată albă pe piept, puternic, deosebit, neobișnuit În satele moldovenești unde caii erau micuți, chiar dacă repezi. Șargu avea personalitate, era Încăpățânat și Înțelept. Dacă-i punea greutate mare, protesta. Moș Costică nu-l bătea niciodată, prea erau prieteni, Îl ruga doar: „Haide, măi băiete, nu mă lăsa, nu vezi că vor aiștea să ne pună pielea pe băț? Ce ne facem, Șargule, Îi lăsăm să ne Încalece?”. Șargu asculta
Psihologia servituţii voluntare by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/854_a_1579]