5,549 matches
-
el a fost primul din grupul nostru care a avut un volum „publicat”, galon de aur printre veșnicii și numeroșii debutanți la „gloria națională”Ă Fâstâcit, rușinat Încă multă vreme de „gafa” mea, m-am retras În „singurătate-mi” Împreună cu „pruncul meu” nou-născut, neștiind bine ce să „Încep” cu el, neînțelegând dacă acest „eu”, rătăcit sau profitând de ospitalitatea un pic cam tembelă a psihicului meu În iute, În galopantă formare, e un accident stupid, „părelnic” sau un adevărat „inamic” al
(Memorii III). In: Sensul vieții by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2232_a_3557]
-
Domn, dacă lucrurile până aici păreau că decurg cât de cât nu În limitele raționalului - ci În ale unei minime, deși destul de evazive credulități! -, ei bine, „de-aici Înainte”, firea ta răutăcioasă, crudă, se demască uluitor: ce este cu acei prunci pe care-i omori din fașă sau la câțiva ani după naștere de așa-zisele boli sau de foamete, pur și simplu, foametea care pe unii Îi cruță, pe alții nu?! Mare victorie, mare vitejie să lovești În stânga și În dreapta
(Memorii III). In: Sensul vieții by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2232_a_3557]
-
culmi originalitatea, ci, tocmai pe dos am putea spune, ani În șir - calfe sigure, de astă dată! -, „arta” de a imita În spiritul modelului unic. Și numai astfel se explică, printre altele, puținătatea temelor esențiale ale picturii Renașterii - Madona cu pruncul, Nașterea, Patimile lui Christ, cele câteva scene ale vechii Biblii, Suzana și cei doi bătrâni, sacrificiul lui Abraham etc. Se revenea mereu la aceleași și aceleași scene În dorința nu de originalitate, ci de expresivitate; noutatea era nu tema și
(Memorii III). In: Sensul vieții by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2232_a_3557]
-
cf. Creangă, Amintiri din copilărie, Trăsnea luat de fiorii gramaticii citește în limbă, poate că limba... mai știi păcatul! omul cu unealta el însuși, de ciborg ce este el, cu cibertextul nouă accepție, combinație de om și unealtă om, dormi, prunc al meu tovarăș de călătorie, te-am alăturat cuiva înveșmîntat în straiele morții, chip că să te apăr de ea! să te desprind de text altfel, biped ca mangusta, ochii și urechile țintă în bezmeticele iepe din toate părțile, moarte
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
bărbatul, ia, desfă, dulciuri drajeuri, nici măcar un mulțumesc! vraja care ține limbile de înțeles se dezleagă, limbile se abțin, baierele pungilor deschise pe rînd, conțin somn, mama la o țigară, cum o asociezi maternității, pași în schițe involuntare, vorbeai în detrimentul pruncului, te plictisești, lambriul pilonului de pe mijlocul sălii, biet duet în distragerea atenției de la minunatele mișcări posibile, copilul ți le pierde forțat în dans de semnificații, așa îi trebuie, noua generație să redescopere roata și oul lui Columb din violența gestului
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
sobă mutată din loc, bocănesc cizme, m-am mai uitat pe geam, ies, dacă vom tot impune obiecte în spațiu renunțăm și la ancestrala simulare a mobilității, mai deplasăm mitul și orice funcție de relație, lumea arată și așa ca un prunc în burta mamei, dar să arate ca pruncul zămislit de alții? revin, obicei de beție, cînd mă simt sub observație la un monstru local iar tu pleci, monstruozitatea generală! rezist pînă la 15,30 în loc, atunci am trenul meu, îi
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
mai uitat pe geam, ies, dacă vom tot impune obiecte în spațiu renunțăm și la ancestrala simulare a mobilității, mai deplasăm mitul și orice funcție de relație, lumea arată și așa ca un prunc în burta mamei, dar să arate ca pruncul zămislit de alții? revin, obicei de beție, cînd mă simt sub observație la un monstru local iar tu pleci, monstruozitatea generală! rezist pînă la 15,30 în loc, atunci am trenul meu, îi cer alte condiții, cînd să-l întorc. Ora
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
predeterminate, nou-născutul în escapada țară de călătorie, circumspect, mimez peisajul, bănuiesc intenția, complex al bastardului gen note de călătorie, cu el mă știu greșit, inevitabil să spui Budăi, orfelinat, din care aurolaci cu legănări perpetue, m-am abținut o stație, pruncul cu Sîrca redevenită prezent, celelalte în nedescifrarea lor pe timp de calculator, Und das hat, mit ihrem Singen, /Die Lorelei getan! suficiență nemțească în aprecierea perfectului compus, a fost bucurie durerea țipetelor de nou-născut, acolo toate detaliile, iazul în benzi
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
rulate pe larg, simțind îndemnul, învățăturile de credință creștină, mărturia s-a răspîndit în popor, duhul în mădularele fiecăruia, în toată ticăloșia mai ales avorturile, ai doi, cum să nu faci loc și pentru trei și ce ți-a făcut pruncul acela ție! apoi în iad Maica Domnului a vrut să te ridice, ți-a întins o funie, dar tu te-ai apucat și i-ai lovit pe ceilalți, care voiau și ei să se agațe, atunci și ea, rămîi acolo
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
a întins o funie, dar tu te-ai apucat și i-ai lovit pe ceilalți, care voiau și ei să se agațe, atunci și ea, rămîi acolo, acolo ești bun! moașa din sat și-a făcut casă din omorîre de prunci! stîrnită în noroace clasica tevatură, viața cu universul. Ora 22,40, la peronul gării Salva, cățel după cățel de usturoi, ca pe bomboane, nu este iute, pe șaua motoretei cu țigară după ureche, impresii în doi egalate cu vîrsta, aproape
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
că ții cu ei, și de ce nu-mi zici? da' pe mine mă dă altul de gol? în ziua de azi, 50.000! Tecuci schimbă locomotiva, ritualul obligă la intuirea profanului, să fiu chiar atît de desprins? Beckham mănîncă placenta pruncului cînd i se naște, cățea, taxiurile se înțeleg prin lumini, rătăcesc Bărăganul de pe acum, drumul pretenții minime față de potențial, aici s-au văzut biletele? Feroviaromânia în călători întinși cîte unul pe canapea prinde viteză trecuți pe fir electric de la Făurei
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
nevoile în grîu, ți-ai făcut nevoile în vie! pămîntul e greu de rele și se roagă de potop, atunci cînd a fost potopul lui Noe, atunci s-a sîmțit el mai ușurat, a zis că se sîmte ca un prunc de trei zile! Periș sonda în exploatare, pădurea a fost verzuie și iarna cît și-a știut înverzirea, traseul nu reacționează la derularea lui, mutările sînt de-a-ndoaselea, toți se cred sfîrșitul propriilor așteptări, halta Prahova pădurea condiție constitutivă, sînt salvat
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
mai înapoi, primul vagon o să oprească mai în față! întinde mîna, orașul pe platou, lumini pe cale, pe stradă colectarea tuturora, proaspătă de ploaie, revista la al patrulea număr, Românie de lumini pe luminile Aiudului, Doamne, pămîntule, cînd ai fost tu prunc, ușor ca de trei zile! definește spațiul viteza din transport, biserica albă învață numele de pe deal, catolică angular, km 432 Ocna Mureș ori Războieni. Vineri, 21 aprilie, ora 2,34, stația Războieni, în sala de așteptare, hiperbola procedee literare de
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
oraș km 228+1 în amănuntele călătorie, trei pescari în ușă pește Pădureni-Putna, da' nu cred că prinde nici!... nu ții locuri, nici îndemînarea ce le străbate, previzibilă determinare Mărășești-viitor. Ora 1,38, în sala de așteptare a gării Mărășești, pruncul viu a stat să apară și s-a trecut pe sub membrană preschimbat, nu cumva a murit! semn că a eșuat călătoria, liniștea altă particularitate, că mișcă mai încet ca ființa socială, acoperită de mine, adorație de idol CFR, ora 1
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
ora opt vorbe greu de măsurat neștiindu-le portaltoiul, bunica mă strînge de mînă la mine în poală, mamă, ce faci! sînt plecat, du-te măcar pe la o mănăstire! zîmbim de țigani și ea nu rîde, ia uite-l, duce pruncul în alt vagon! pe la Vatra Dornei încolo, hîrțoagele în fluxul vorbirii, mai ușor decît cursul privirii, cade instantaneu în șocul continuu ocular, patru, unu, zero numeralele pe românește, zero la țiganii indieni, Valentine, tu te-ai săturat! noțiunile închegate pe
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
politic. Pasajul de final al lucrării merită reprodus in extenso. După ce menționează că focul patriotismului poate fi ațâțat în inimile cetățenilor în special prin educație patriotică, realizată atât la școală cât și în familie, astfel ca "dimpreună cu laptele măsii, [pruncul]să sugă iubirea de patrie, cinstea și iubirea către concetățeni, și respectul pentru toate instituțiile și așezămintele patriei" (p. 42), Aaron menționează o altă cale de suscitare a sentimentelor patriotice: Patriotismul va dobândi un caracter mare și printr-o naționalitate
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
premisa exterminării dacilor este că "Dachia cu prilejul răsboiului Romanilor se deșertă cu totul de lăcuitori" (p. 14). Bărbații "ei în ei se omorîră", iar cei care nu se "fermecară" (otrăviră) după modelul rigăi lor Decebal, "cu mueri și cu prunci cu tot au fugit" (p. 15). Trebuie menționată în acest context și opinia separată emisă de Ion Budai-Deleanu în De Originibus Populorum Transylvaniae în răspărul tezei exterminării dacilor: "De altfel, dacii, care au rămas după acest război, în parte s-
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
cocioabele tenebroase care erau cele mai multe școli sătești era contracarat în acest mod de străluminarea simbolică iradiată de gloriosul trecut românesc depictat în tablourile istorice. În acest tulburător clarobscur trebuie să se fi desfășurat orele de clasă la țară, în care pruncii de țărani se căzneau să dezlege slovele de aur cu care era scrisă, în abecedare și cărțile de citire, istoria românească. În corelație cu conturarea unei iconografii a memoriei istorice naționale, reforma haretistă a instituit și o ritualistică comemorativă organizată
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
nu se pot cântări farmaceutic. Uneori, „Fair is Foul and Foul is Fair“. Nu o dată, cutare nătăfleț cumsecade capătă reflexe de fiară și cutare declasat scoate la iveală inefabile delicateți. Vorba lui Petru Creția: „Nefericiți cei drepți, căci vor tăia prunci în două!“ Sau a lui Mircea Ivă nescu, în recent apărutul său dialog cu Gabriel Liiceanu: „Pentru mine, lucrurile astea nu au nici un fel de importanță. Ce înseamnă adeziunea formală la un partid când trăiești în copilărie ce am încercat
Despre frumuseţea uitată a vieţii by Andrei Pleşu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/578_a_1239]
-
și socotit, destinate mai ales copiilor din mediul rural, urmau să se înființeze din veniturile Fondului religios, pe măsură ce mijloacele permiteau, în fiecare comună cu parohie. Manualele necesare, precum Catehisul mic sau scurtă pravoslavnică mărturisire a legii grecești neunite pentru treaba pruncilor celor neuniți rumănești, redactat de sinodul greco-neunit de la Karlowitz în anul 1774 și apărută la Kurzböck în 1785, Cartea de citire (apărută la Viena în 1777), Ducerea de mână către aritmetică (Viena, 1785), ca și Cartea trebuincioasă pentru dascăli (Viena
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1474_a_2772]
-
un pomișor de tuia care creștea dedesubt. Îl lăsară să crească și de aceea arborii de tuia din Insulele Regina Charlotte sînt așa de frumoși. Cînd oamenii se duc să caute un copac frumos și îl găsesc, spun : „E ca pruncul nevestei șefului”. Cît despre statuie, abia dacă se mișca și nimeni n-o auzi vreodată vorbind, dar soțul ei știa din visele lui atît că ea i se adresa, cît și ce îi spunea. Indienii tsimshian (cărora indienii tlingit, admiratori
Toţi sîntem niște canibali by Claude Lévi‑Strauss () [Corola-publishinghouse/Memoirs/613_a_1373]
-
acoperire, pe care-l recita cineva în fața scenei (cred că chiar eu) și în care era blamat stilul de viata american, strigându-se tare: „mor sute de oameni ai muncii în țara lui Morgan și Ford, căci foamea le secera pruncii, ce în chinuri și vaiete mor” Așa da. Putea să tot bată step Mary pe masă, deasupra capului lui Halus, daca exploatarea omului de către om era definitiv dovedită de omul nostru, negru că tăciunele. În sfârșit, actul întâi se încheia
PESTE VREMI…ISTORIA UNEI GENERATII – PROMOTIA 1952 – by Gheorghe Nandriș () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91807_a_93342]
-
și nu poate fi tăiat până nu i se cere iertare și i se explică - nu râdeți! - nevoia ca el să-și sacrifice viața, cu promisiunea că astfel va deveni ceva mai dihai: casa În care se va naște un prunc... Cred sincer așa dar, pentru domniile voastre voi ucide planta, căci doar așa suflețelul ei se va detașa și-l voi putea prinde Într’o „plasă“ iscusită: o substanță care, Înglobându-l și echilibrându-se cu el, va deveni o alta
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
făcut-o deja atât de subtila amfitrioană - ce eveniment ar putea deveni germenele unei schimbări majore, demnă de Începutul unui nou Milenium Într’o istorie, umană, atât de lungă - doar 10 mii de ani - aș răspunde, sfidând banalul: nașterea unui prunc. Acel prunc se numea Wöhler și era anul 1800. Ce-a făcut, odată ajuns la zenit? N’a inventat genetica, prima care ar revoluționa lumea, barem prin clonare și descifrarea genomului uman, vreau să zic prin reproducerea ca la xerox
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
deja atât de subtila amfitrioană - ce eveniment ar putea deveni germenele unei schimbări majore, demnă de Începutul unui nou Milenium Într’o istorie, umană, atât de lungă - doar 10 mii de ani - aș răspunde, sfidând banalul: nașterea unui prunc. Acel prunc se numea Wöhler și era anul 1800. Ce-a făcut, odată ajuns la zenit? N’a inventat genetica, prima care ar revoluționa lumea, barem prin clonare și descifrarea genomului uman, vreau să zic prin reproducerea ca la xerox a unor
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]