8,590 matches
-
și închisoare; au fost uciși cu pietre, tăiați în două cu ferăstrăul, chinuiți; au murit uciși de sabie, au pribegit îmbrăcați în cojoace și în piei de capre, lipsiți de toate, persecutați, ei de care lumea nu era vrednica, au rătăcit prin pustiuri, prin munți, prin peșteri și prin crăpăturile pământului. (Evrei 11.36.37.38 )."Pentru aceasta, ei stau înaintea scaunului de domnie al lui Dumnezeu, și-I slujesc zi și noapte în Templul Lui. Cel ce stă pe scaunul
A TRAI FERICIRILE DOMNULUI HRISTOS de EMMA IORDACHE în ediţia nr. 12 din 12 ianuarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/344915_a_346244]
-
care-și reflectă strălucirea în bobul de roua sau în ciobul de sticlă, si Dumnezeu își poate reflectă ceva din sfințenia Lui în viața oamenilor. Unii sunt curați și neprihăniți că roua dimineții, alții sunt doborați de viață că ciobul rătăcit în praful pământului. Strălucirea divină se desfată însă și intr-unii și-n ceilalți, manifestând prin ei pentru noi ceva din splendoarea unor alte țărmuri și a unor alte vremuri de dincolo de înviere. Sfinții bisericii creștine nu sunt figuri bizantine
AMINTIRI CU SFINTI de CONFLUENŢE ROMÂNEŞTI în ediţia nr. 11 din 11 ianuarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/344892_a_346221]
-
în acele necontenite diviziuni de identitate. Pentru că acolo era un singur suflet, al tău și din el dăruiai tuturor un strop din sudoarea de sânge de pe fruntea Mântuitorului răstignit, cu care făceai o atât de divină pereche.”(fragment din cartea „Rătăcind printre șoapte și trandafiri galbeni”- partea a doua- DINCOLO DE TĂCERE) Un alt început de februarie. După unsprezece ani. Sunt din nou în sala aceea, mica bijuterie cum îi spuneam atunci...E atâta liniște...Și frig...Urc pe scenă și calc
ŞTEFAN IORDACHE, CEL MAI IUBIT DINTRE PĂMÂNTENI de MIHAELA DORDEA în ediţia nr. 31 din 31 ianuarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/344975_a_346304]
-
NR. 89" DE DAN LUNGU - SAU CE INSEAMNA CERCETAREA DE SINE Autor: Angela Furtună Publicat în: Ediția nr. 73 din 14 martie 2011 Toate Articolele Autorului Ce căutăm pe Str. Revoluției, nr.89, după douăzeci de ani? Căutăm să ne rătăcim prin labirintul istoric? Sau dorim să luăm urma unor adevăruri încă ascunse? Ne căutăm pe noi înșine, sau ne adunăm laolaltă, sub specia unui adevăr comun care să ne rezolve spaimele de istoria recentă? Dan Lungu și Lucian Dan Teodorovici
SAU CE INSEAMNA CERCETAREA DE SINE de ANGELA FURTUNĂ în ediţia nr. 73 din 14 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/345001_a_346330]
-
istoria recentă? Dan Lungu și Lucian Dan Teodorovici ne-au pregătit câteva răspunsuri la aceste întrebări, într-o culegere editată de Polirom, colecția EGo grafii, 2009. Ce căutăm pe Str. Revoluției, nr.89, după douăzeci de ani? Căutăm să ne rătăcim prin labirintul istoric? Sau dorim să luăm urma unor adevăruri încă ascunse? Ne căutăm pe noi înșine, sau ne adunăm laolaltă, sub specia unui adevăr comun care să ne rezolve spaimele de istoria recentă? Dan Lungu și Lucian Dan Teodorovici
SAU CE INSEAMNA CERCETAREA DE SINE de ANGELA FURTUNĂ în ediţia nr. 73 din 14 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/345001_a_346330]
-
ei! Se ridică de pe scaun și făcu câțiva pași în întâmpinarea lor. Îți frecă palmele și fruntea. Apoi își mușcă buzele și izbucni în lacrimi. N-a fost nevoie de alte explicații. În inima ei, o copilă se pregătea să rătăcească prin viață. Își făcea bagajul spre nicăieri, însoțită de razele unui asfințit timpuriu și dureros. O mamă își desfăcea brațele din care mogâldeața de om își va lua rămas-bun și va lăsa un scâncet tulburător. Apoi un torent necruțător acoperea
PROMISIUNEA DE JOI (VIII) de GINA ZAHARIA în ediţia nr. 829 din 08 aprilie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345745_a_347074]
-
Când am venit aici, am stat puțin/ Că nu știam de lume și dureri./ Dar le-am simțit din mac, cu sânge plin/ Și mi-am urat drum bun și multe veri//” (Calea mea). În același context, pentru a nu rătăci drumul pe care a intrat „pe una dintre porți” poeta cere ajutorul divin, dar nu înainte de aș face un proces de conștiință: „Să mă întorci din drumul greu,/ Am înțeles târziu, mereu/ Păcătuiam fără să știu/ Că drumul vieții-mi
POEZIA CA REZONANŢĂ A METAFOREI de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 828 din 07 aprilie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345754_a_347083]
-
depărtarea! Tăcere dureroasă ce aduci? Să închid în mine iar durerea? Tu inima mai poți să lupți? Încep să simt epuizarea. Nu mai sunt eu, am obosit. Nu vreau să-ncerc să uit de mine, Privirea să nu-mi fie rătăcită. Să știu unde vom merge, suflet! Gândul aripi să-mi fie. Nu pot îmbrățișa tăcerea! Un gol adânc. Săgeți încinse ce străpung, Rănesc și dor. În nopți de primăvară, Somn alungat! O ultimă fărâmă de speranță. De ce iar eu rămân
PLÂNGE ŞI PLOAIA DEPĂRTAREA. de GHEORGHE ŞERBĂNESCU în ediţia nr. 829 din 08 aprilie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345777_a_347106]
-
drapelul României, pentru atmosferă organizatorii asigurând spre surpriza noastră, și un fundal muzical cu imnul nostru național. Impresionant moment, unii au lăcrimat, simțindu-se chiar români. Istoria lor este foarte zbuciumată. Triburile evreilor, după ce au scăpat de robia egipteană, au rătăcit vreo 40 de ani prin deșerturi, prin peninsula Sinai, conduși de proorocul lor Moise pe care-l venerează și acum, pentru că face parte din Vechiul Testament. Au plecat spre Țara Făgăduinței, în locul în care sunt acum, după lupte cu alte triburi
PROFESORUL ANDONE MIHAI de MIHAI ŞTIRBU în ediţia nr. 356 din 22 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/345717_a_347046]
-
delicat, precum sunetul viorii. Această muzică s-a întețit și a crescut, urcând în intensitate, pentru a coborî elegant spre tonuri grave, captând interesul auditoriului și entuziasmându-l direct proporțional cu trecerea timpului. Concertul a continuat în celelalte două volume (Rătăcite anotimpuri și Poeme pentru un vis) , prin alte acte în care muzica te împresoară, când cu acea lină atingere, precum a picurilor de mir, când cu acorduri grave, din care țâșnește fie revolta, fie durerea sau tristețea ori însingurarea, lăsând
O NOUĂ STEA ÎN UNIVERSUL LITERATURII de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 828 din 07 aprilie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345747_a_347076]
-
gutuie în dulcea-mi sărutare Alune coapte-n plete, ochi blânzi și neuitare Venirea mea pe lume - a toamnei simfonie. MAI RAR... ÎN SAT Vom veni mai rar în sat la străbuna vatră vizitându-ne părinții sau prieteni, rude pașii rătăci-ne-vor drumuri reci, de piatră cărările fi-ne-vor lumi pustii, de umbre și peste noi, nostalgic, adevărul plânge. Ne vom prinde visele, în șir de ani ce zboară râvnind cu-nfrigurare la liniștea de-acasă când liliecii nopții
PARFUM ŞI CULOARE... DIN SUFLET DE FLOARE (POEME) de PAULA DIANA HANDRA în ediţia nr. 828 din 07 aprilie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345752_a_347081]
-
ne ajunge... PLUTESC Plutesc, merg spre căsuța nemuririi mele Cu aroma nostalgiei sub cerul plin de stele Când amintiri trecute mă cheamă cu putere Se cern deasupra norii de clipe efemere. Plutesc, dar răsfoiesc prin filele de ieri Cu dorul rătăcindu-mi în straie de tăceri Norocul dintr-o filă țesută-n primăvară Cu borangic de floare, ce tainic mă-nconjoară. Plutesc în nesfârșirea ce sufletul îmi poartă Intru încet, deschisă mi-e ușa de la soartă De rugăciuni fierbinți mi-s
PARFUM ŞI CULOARE... DIN SUFLET DE FLOARE (POEME) de PAULA DIANA HANDRA în ediţia nr. 828 din 07 aprilie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345752_a_347081]
-
și a pericol după ploi acide sub tălpi aspre de bocanci scârțâiau a uitare sau cântau a tristețe altele scrijelite pe cranii de sclavi traversau în sticle oceane odată cu fragmente roșii însemnate cu x plutind undeva în stomacul unui pește rătăcit din cufere putrezite tezaurul curge pe nisip albastru lăcrimând în temple de piatră toate drumurile par închise pirați coji frunze aur sânge scriu eliberarea Referință Bibliografică: noul cod din două cuvinte / Ana Maria Gîbu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr.
NOUL COD DIN DOUĂ CUVINTE de ANA MARIA GÎBU în ediţia nr. 830 din 09 aprilie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345798_a_347127]
-
fiord ... .,”pg.11, dezvoltând într-o reală sinestezie, versuri care vorbesc despre sentimente contradictorii: „Cu iubita alături, având o vină Că iubim aerul cu iz de sulfină, A început să plouă dinspre cer Spre marea cea mare De ne-am rătăcit și nicio cărare Nu m-a dus spre vis Și artă ... La picioarele noastre zăceau Un albatros ucis Și o barcă având carena spartă.”pg.56 Cu poemele sale, autorul explorează lumea adâncurilor: „Într-o noapte am uitat caietul cu
GLASUL MĂRII ÎNŢELES DOAR DE SUFLETUL SENSIBIL, CRONICĂ DE ELENA BUŢU de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 831 din 10 aprilie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345813_a_347142]
-
prietenă a familiei -, parcă, făcându-l părtaș la acestea, dezvelind în același timp, caracterul suprem al artei poetice. Așadar, să ne alăturăm celui ce este navigatorul de ocazie pe mările dinspre sud și nord, ce „levitează între două oceane”, „atomului rătăcit pe întinderea albastră” sau celui ce-și dorește „briză să fiu, s-o mângâi, să fiu vânt”, pentru că doar așa vom înțelege mesajul poemelor din acest volum și doar așa ne vom convinge de adevărata artă poetică. Elena Buțu
GLASUL MĂRII ÎNŢELES DOAR DE SUFLETUL SENSIBIL, CRONICĂ DE ELENA BUŢU de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 831 din 10 aprilie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345813_a_347142]
-
pierdute Revin și -mi amintesc ce însemnau... Erau doar clipe și canturi de viori În inimi răscolite, de-a pururi rătăcite.. Sunt tristă azi , așa voi fi și de acum Nu-i nimeni vinovat că este așa destinul, Voi merge rătăcind din nou pe același drum Fără să uit durerea amară că pelinul.. Mi-ai pus otravă -n sufletul rănit, Și ai facut că dorul să mă chinuie mereu Să rupă și să alerge un suflet rătăcit În gândul fără de sfârșit
GAND L EFEMER de DANUTZA POPA în ediţia nr. 840 din 19 aprilie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345924_a_347253]
-
Nu aștepta în van să vină Când noaptea își mai plânge-n somn Un vis al nostru fără vină 'ntre două trenuri, pe-un peron... Scrâșnesc pe șine din tenebre Vagoane îmbrăcate-n fum Himere se-mpletesc funebre În pașii rătăciți pe drum... Departe, într-un colț de gară Doar un vagon uitat de timp E ruginit pe din'afară Udat de-un singur anotimp... Acarul plânge pe o dungă Cu-n ochi ascuns de umbre reci Un călător ar vrea
NU AŞTEPTA de VIOLETTA PETRE în ediţia nr. 838 din 17 aprilie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345912_a_347241]
-
bătrână și confuză. În veșnicia clipei durerea se dilată Înghițind în goană chiar... cosmosul etern. M-ascund de față Vieții metamorfozata. Închid în siderale... al meu gând matern. O liniște de moarte se-ntinde lenevită, Astupând sub ea un sunet rătăcit... Cad stelele plângând și bolta dezgolita Adoarme întristata cu suflet..chinuit. © D. Theiss Referință Bibliografica: Cad stelele...plângând / Doina Theiss : Confluente Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 840, Anul III, 19 aprilie 2013. Drepturi de Autor: Copyright © 2013 Doina Theiss : Toate
CAD STELELE...PLÂNGÂND de DOINA THEISS în ediţia nr. 840 din 19 aprilie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345926_a_347255]
-
nopțile din vara asta. Nu știu de ce, dar eu cred că uneori îmi cântau numai mie. Parcă de data asta au fost mai sonori, mai muzicali. Aveau în repertoriu piese noi, cântau în backing - și chiar piesele mele, îngânate atunci când rătăceam prin ierburile înalte. Mai mulți tenori decât bași. Mai multă lumină decât îngândurare. Cred că marea majoritate își finalizaseră cursurile de vioară sau chitară; la canto nu părea a fi niciun absolvent. Sau poate am avut eu timp mai mult
PENTRU O ORĂ AM IUBIT ÎNTUNERICUL! de ANA MARIA GÎBU în ediţia nr. 843 din 22 aprilie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345952_a_347281]
-
voi fi/ trandafir/ în ceasul/ când pământul/ mă va chema// atunci,/ sămânța/ va rodi din mine“. (Voi fi) Un poem delicat precum Pași rătăciți amintește de lirica nichitastănesciană: „ai trecut/ cu pași mărunți/ pe cărarea sufletului meu/ urmele tălpilor tale/ rătăceau/ prin deșertul încins/ al inimii mele...“. Sonetul Intimitate ne oferă certitudinea că avem de a face cu un poet tonic, robust și sensibil, asemenea lui Vasile Voiculescu sau asemenea contemporanilor noștri Emil Brumaru ori Adrian Munteanu - ca să fac referire la
UN POET HUNEDOREAN CLAUDIU SIMONATI de VOICHIŢA PĂLĂCEAN VEREŞ în ediţia nr. 842 din 21 aprilie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345939_a_347268]
-
șerpuiește printre stânci și ajung pe firul unei ape repezi și zgomotoase ce se prăvălește furioasă la vale. O traversează când pe o parte, când pe alta, apoi, fiindcă râușorul e străjuit de pereții abrupți, înaintează prin vad. Pesemne, iscoada rătăcise calea, iar acum încearcă să-și repare greșeala. Locuri sălbatice, dar în același timp încântătoare, se desfășoară în fața ochilor. Nimeriră între niște cheiuri înguste prin care se zărește doar un petic din cer. Cu cât se apropie, cu atât răzbate
SUB SEMNUL BLESTEMULUI de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 842 din 21 aprilie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345942_a_347271]
-
arătare gârbovită, cu părul vâlvoi, ochii ieșiți din orbite și un nas coroiat. Cu un glas pițigăiat întreabă: - Cine îndrăznește să-mi calce împărăția ? - Apropie-te, cotoroanțo, să discut cu scârboșenia ta! - Plecați din regatul meu, altfel vă blestem să rătăciți pribegi printre stânci până ce fiarele sălbatice vă vor sfâșia de vii! - Îți vom face plăcerea să plecăm pașnici dacă-mi dezvălui locul unde fratele meu, Pătru Valdescu, a ascuns comoara. - Ha, Ha, Ha! hohoti pițigăiat baba. Domnia ta cauți aurul!? Ha
SUB SEMNUL BLESTEMULUI de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 842 din 21 aprilie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345942_a_347271]
-
de hazardul îndrăcit al principelui, părăsiră sufletele din trupurile oștenilor, ridicându-se disperate la cer, implorând îndurare puterii Divine să-i salveze pe tinerii nevinovați. Alergau nebunește de ceva vreme dar nici urmă de castel. Parcă intrase în pământ! - Am rătăcit drumul! Unde-i călăuza? răcni stăpânul ca turbat de furie. - Mă iertați, dar parcă mi-a înnodat dracul mințile. Pe cât îmi erau de cunoscute aceste locuri pe atât de străine îmi par acum. - Nenorocitule, te joci cu răbdarea mea? - Îndurare
SUB SEMNUL BLESTEMULUI de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 842 din 21 aprilie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345942_a_347271]
-
pierdute Revin și -mi amintesc ce însemnau... Erau doar clipe și canturi de viori În inimi răscolite, de-a pururi rătăcite.. Sunt tristă azi , așa voi fi și de acum Nu-i nimeni vinovat că este așa destinul, Voi merge rătăcind din nou pe același drum Fără să uit durerea amară că pelinul.. Mi-ai pus otravă -n sufletul rănit, Și ai facut că dorul să mă chinuie mereu Să rupă și să alerge un suflet rătăcit În gândul fără de sfârșit
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/345962_a_347291]
-
la vechile comori pierduteRevin și -mi amintesc ce însemnau...Erau doar clipe și canturi de vioriIn inimi răscolite, de-a pururi rătăcite.. Sunt tristă azi , așa voi fi și de acumNu-i nimeni vinovat că este așa destinul,Voi merge rătăcind din nou pe același drumFara să uit durerea amară că pelinul.. Mi-ai pus otravă -n sufletul rănit,Și ai facut că dorul să mă chinuie mereuSa rupă și să alerge un suflet ratacitIn gândul fără de sfârșit, cel efemer!... VII
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/345962_a_347291]