4,635 matches
-
de Consum - care, chiar dacă incomplet, a făcut posibilă țâșnirea unor spectacole de bar substanțial diferite, fiecare însă cu o estetică clar cristalizată, mă gândesc doar la agitatorul Stop the Tempo, în regia Gianinei Cărbunariu sau la alveola comică - Kinky ZoOne, regizată de Afrim. Teatrul LUNI a bătătorit un climat underground în absența căruia multe dintre salturile și sincronizările teatrului românesc de astăzi ar fi fost imposibile. Fără LUNI am fi fost mult mai amorțiți și blazați și am fi resimțit acut
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2170_a_3495]
-
Închisoare pentru fapte politice minore), că a fost primit de Cornel Burtică (secretar al C.C. al P.C.R.) și libertatea de a se stabili În Franța, toate acestea sugerează ideea că așa-zisa disidență a comunistului Paul Goma a fost temeinic regizată de Securitate, cum avea să declare, după aproape 30 de ani, generalul securist Pleșiță. Așadar, nu există niciun dubiu că Paul Goma, un tip prea fricos, Înfumurat și mincinos, a fost instruit și dirijat de Securitate (al cărei agent informator
Zborul unui Înger Înapoi, la cer by Mihai Stere Derdena () [Corola-publishinghouse/Imaginative/865_a_1495]
-
Rai trece prin Iad Bogdan Romaniuc Fost boxer, Radu Aldulescu este în prezent unul dintre cei mai originali romancieri din literatura română contemporană. Aldulescu este singurul scriitor român cu un scenariu premiat la Festivalul de la Veneția: scenariul filmului Terminus Paradis, regizat de Lucian Pintilie. Radu Aldulescu a debutat în 1993, cu romanul Sonata pentru acordeon, roman pentru care a primit Premiul Uniunii Scriitorilor. A publicat apoi și alte cărți, bine primite de critica literară: Amantul Colivăresei, Proorocii Ierusalimului, Mirii nemuririi etc.
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2211_a_3536]
-
copilărie a jucat în mai multe filme (a avut rolul principal în filmul Durerea, realizat după scenariul lui Emil Loteanu). A absolvit Facultatea de Regie și Film a UNATC București în 1995. A revenit la Chișinău, unde a început să regizeze videoclipuri (șase numai pentru Zdob si Zdub), spoturi publicitare și filme documentare (Murind pentru Madrid, Răsăritul Bălților, Legendele Țâpovei, în intervalul 1999-2000). În urmă cu doi ani, a regizat primul său scurtmetraj de ficțiune: Când se stinge lumina (2006). După
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2206_a_3531]
-
București în 1995. A revenit la Chișinău, unde a început să regizeze videoclipuri (șase numai pentru Zdob si Zdub), spoturi publicitare și filme documentare (Murind pentru Madrid, Răsăritul Bălților, Legendele Țâpovei, în intervalul 1999-2000). În urmă cu doi ani, a regizat primul său scurtmetraj de ficțiune: Când se stinge lumina (2006). După el, au urmat: Sașa, Grișa și Ion (2006) și (Plictis) și Inspirație (2007), care au devenit celebre pe Internet, ulterior fiind invitate la festivaluri internaționale și la diferite „săptămâni
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2206_a_3531]
-
la festivaluri internaționale și la diferite „săptămâni ale filmului românesc“ la Toronto, Londra ș.a. În 2008, a debutat în regie de lungmetraj (ficțiune). Este vorba despre comedia Tache, după un scenariu scris de Mara Nicolescu. Următorul pas ar fi să regizeze un lungmetraj după un scenariu propriu. Un scenariu e deja gata: Afacerea Est, pentru care a încercat, în mod repetat și fără succes, până acum, să obțină finanțare de la CNC. În paralel lucrează la scenariul pentru un lungmetraj după romanul
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2206_a_3531]
-
copilărie rolul Albei ca Zăpada și fusese răsfățată de câțiva reprezentanți ai acestui popor cu adevărat vrăjit, care nu putea să îmbătrânească în felul oamenilor. Nu cumva piticul din fața ei fusese unul din acei pitici care o serviseră în piesa regizată de tatăl ei, exact ca pe o prințesă? Dudu citise pe fața Ninei ceva binevoitor și îndrăznise s-o întrebe: - Pot să te invit la o cafea? - Ar fi plăcut, spusese Nina visătoare. Ajunseseră repede în micul restaurant din apropierea casei
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1993_a_3318]
-
fost mult mai potrivit să li se spună „de groază”. Se lansa în roluri cu mult prea multă îndârjire ca să fie absolut convingătoare. Nu cred că o să uit vreodată felul în care a jucat-o pe Desdemona într-un Othello regizat de mine. — Adică ați numi-o o femeie voluntară? — Haideți să zicem, preciză domnul Morris, că dacă Shakespeare ar fi scris piesa în stilul în care a jucat-o doamna Wilt, cel strâns de gât ar fi fost Othello. — înțeleg
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2233_a_3558]
-
a obținut la această sesiune de concurs o sumă totală de 1,1 milioane de lei, în calitate de scenarist pentru două proiecte: 900.000 de lei, împreună cu Ioana Uricariu, pentru proiectul de debut lungmetraj ficțiune - Periferic, produs de Saga Film și regizat de Anatol Reghintovschi -, și 200.000 de lei, pentru proiectul de scurtmetraj ficțiune Baia Mare-Constanța și retur, produs de Mobra Film și regizat de Constantin Popescu. S-a dezbătut încă o dată. Aceeași concluzie: Stăm prost cu cinema-ul R. Chiruță
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2182_a_3507]
-
de lei, împreună cu Ioana Uricariu, pentru proiectul de debut lungmetraj ficțiune - Periferic, produs de Saga Film și regizat de Anatol Reghintovschi -, și 200.000 de lei, pentru proiectul de scurtmetraj ficțiune Baia Mare-Constanța și retur, produs de Mobra Film și regizat de Constantin Popescu. S-a dezbătut încă o dată. Aceeași concluzie: Stăm prost cu cinema-ul R. Chiruță Ar fi nevoie de minimum un milion de spectatori în cinematografe pentru ca filmele românești să fie profitabile în țară, a fost una dintre
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2182_a_3507]
-
27, 29 și 30 septembrie, setul de cinci reprezentații din parcul „Va urma“ a încercat să ofere un context pentru semnalizarea problemelor. Propriu-zis, doar două dintre momente au avut directă legătură cu situația dezastruoasă a locuitorilor din Rahova-Uranus. Primul - Afară!, regizat de David Schwartz și scris de Mihaela Michailov - a atins o problemă fierbinte: ce facem cu evacuații din casele naționalizate și acum restituite? Preluând un caz din cartier, reprezentația a generat identificarea între spectatori (în marea lor majoritate romi din
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2182_a_3507]
-
pentru a reduce diferențele Celelalte trei momente nu s-au raportat direct la noțiunea unei comunități, ci mai degrabă la grupuri sociale aflate în criză. Ce se întâmplă cu donatorii de sânge, s-a întrebat Ana-Maria Costea, într-un moment regizat de Miruna Dinu. Criza donatorilor e criza unui întreg sistem de sănătate, care descoperă probabil o altă criză, cea a solidarității. Dar situația blocului M5, dintr-un cartier oarecare, care nu își poate plăti căldura pe timpul iernii? Astfel de cazuri
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2182_a_3507]
-
oarecare, care nu își poate plăti căldura pe timpul iernii? Astfel de cazuri - blocuri care „trăiesc“ doar pentru că au afișate mesh-uri imense pe fațade - sunt bune exemple ale clivajului existent, în România, între adepții colectivismului și individualismului. Scris de Paul Duncă, regizat de Ioana Păun, acest moment ar fi putut avea deschiderea „ideologică“ cea mai mare: confruntarea între cei cu resurse și cei fără, cei cu avantaje și cei fără, „copiii“ regimului comunist și cei care refuză solidaritatea doar pentru că ea e
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2182_a_3507]
-
comunist și cei care refuză solidaritatea doar pentru că ea e mult prea aproape de comunizare. Că nu a avut-o, asta e altceva. Un alt moment care nu și-a dus până la capăt intenția e cel scris de Andrei Ioniță și regizat de Vera Ion. Un centru de reeducare, în care copiii sunt liberi să facă ce vor. Distanța între teoria educației și modificarea comportamentală e imensă. Copiii nu fac niciodată fapta corectă. De ce? Finalul rămâne fără explicații. Un fel de fabulă
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2182_a_3507]
-
enervat să deschid televizorul, să citesc ziarele, să aflu că publicul clujean s-a bătut pe bilete la cinema, că a avut șansa să vadă super-filme, că acolo a avut loc premiera filmului Patru luni, trei săptămâni și două zile, regizat de ieșeanul Cristi Mungiu. A început să-mi fie ciudă pe dulcele meu târg în care dezbaterea despre branduire e atât de aprigă, însă nu poți găsi nicăieri nici măcar o șapcă sau un tricou pe care să scrie simplu: IAȘI
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2168_a_3493]
-
cineaști? Până acum așa era, dar din acest an vom avea și studenți de la Film Studies. Ați avut studenți care au făcut carieră? Sigur. De pildă, filmul care a luat Marele Premiu în acest an la Sundance, Padre nuestro, e regizat de un fost student de-al meu, Christopher Zalla, și produs de un altul, Benjamin Ordell. Filmul care s-a vândut cel mai bine la Sundance în acest an, La Misma luna, e realizat de fosta mea studentă, Patricia Riggen
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2179_a_3504]
-
să fiu departe de oamenii urâți, proști și mândri de aici. Și de fiecare dată când veneam în România vedeam numai obsesia pentru credite și babe care vroiau să fie respectate, și mă grăbeam să plec înapoi. În Vietnam ai regizat un serial. Despre ce era vorba? La ce nivel ai perceput diferențele de mentalitate? Era un serial pentru tineri. Povești de dragoste în facultate. A trebuit să reînvăț să comunic cu oamenii atât în echipă, cât și pe stradă. Schimbările
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2201_a_3526]
-
ecran și tradus în românește în 2006, cu un succes considerabil în rândurile cititorilor, și A Lazar Apokrifek (Apocrifele lui Lazăr, 2005Ă. A fost distins cu premiile Tibor Dery (1997Ă, Sandor Marai (2002Ă și Attila Jozsef (2005Ă. Daniel Mafteiu a regizat și editat: Mic tratat pentru extraterestre cu MBA Bogdan Romaniuc Mic tratat de management culinar este romanul de debut al lui Daniel Mafteiu. Cartea este un fals tratat despre managementul culinar, un ghid care poate să le fie de folos
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2214_a_3539]
-
film, amândoi impuseseră un stil și făcuseră școală. Chiar dacă nu mai realizau filme de câțiva ani, din pricina vârstei Ădar și a sănătății; Antonioni a lucrat chiar și după atacul cerebral din 1985 care-i blocase capacitatea de a articula, a regizat în 1994 Dincolo de nori din scaunul cu rotile), cred că dispariția lor fizică lasă cinematograful mai sărac în originalitate. Nu prea mai sunt cineaști care să fie în stare să spună ceva nou și care să aibă stil. » Cred că
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2174_a_3499]
-
cultură a aparențelor din care superficialitatea își face propriul ei ritual: frivolitatea, de la palpitația olfactivă pentru culinar până la intrigile amoroase ale unui sex care nu se afirmă mai sus de brâu; artificiul, care se consumă în formule de politețe strict regizate de eticheta unei amabilități ce nu trece dincolo de buze și își lipește pe obraz, ca unealtă de machiaj, surâsul obligatoriu, atât de necesar în păstrarea aparențelor. Aparențele merg atât de departe, încât și-au pus amprenta chiar pe moștenirea indirectă
Nocturnal by Tarangul Marin () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1360_a_2889]
-
multe reflectoare. Un loc ideal - liniștit și cu vedere spre toată gașca. Jack Îi arătă cu degetul toți jucătorii. — Pe Brett Chase Îl cunoști deja. Nu dansează, pentru că e poponar. Bătrînul cu trabucul e Max Peltz. El e producătorul și regizează cele mai multe episoade. Ai dansat cu Miller, deci Îl cunoști. Cei doi tipi În chiloți sînt Augie Luger și Hank Kraft - mașiniști. Fata cu clipboardul e Penny Fulweider. N-ar putea să lase lucrul deoparte nici să vrea: ea supervizează scenariul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2036_a_3361]
-
Nehotărârea este incapacitatea de a acționa într-un câmp finit de posibilități; ea nu e o dezorientare generală a cunoașterii. Ea nu e dezorientarea resimțită pe un câmp fără repere, ci aceea structurată de răspântia unor drumuri; e o rătăcire regizată de economia posibilului. Nehotărârea se bazează astfel nu pe inexistența obiectivă a soluției, ci pe imposibilitatea noastră de a o depista. Și totuși... Nu cumva această neputință se naște din faptul că lucrurile însele, printr-o teribilă răsucire, prin așezarea
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
de mine. Nenorocirea era că prin formația mea eu nu aveam un "la mine". Nefiind scriitor, nu mă puteam reinvesti în personaje, nu puteam apăsa, într-un etern travesti, pe clapele umanității vorbind de fapt despre mine. Nu-mi puteam regiza intrările în scena lumii și nu-mi puteam exhiba, la adăpostul diferitelor măști, frumusețile și mârșăviile prinse strâns în mănunchiul unicului meu eu. Eul meu, asemeni eului oricărui individ de pe lumea asta, cu gândurile, căderile, exaltările și obsesiile lui, nu
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
și știind exact când anume relația lor trebuie mutată din spațiul "rătăcirii erotice" în cel al "prietenei pure" ― lupta este din capul locului inegală. Cioran joacă după un scenariu pe care, de la un cap la altul, îl scrie și îl regizează tânăra nemțoaică. 24 noiembrie Nu reușesc să mă desprind de povestea ciorani-ană. Al doilea lucru care m-a izbit în această relație dezgropată după 20 de ani este malentendu-ul pe care ea s-a construit de la bun început. Lapidar, el
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
Dylan avea șanse mai mari seara, mai ales după ce ea băuse câteva pahare. Nu îl refuza niciodată mai mult de o lună deoarece îi era prea frică de ce ar putea însemna asta. Așa că în momentul în care se apropia termenul-limită regiza mereu o formă de beție și îi dădea bice, entuziasmul și inventivitatea sa fiind direct proporționale cu numărul paharelor de gin pe care le consumase. Dylan s-a întins din nou după ea, dar Clodagh s-a strecurat astfel încât să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2243_a_3568]