11,435 matches
-
în 1905, un destin de romancier istoric. Un studiu mustind de sugestii, presărat cu sintagme care au făcut carieră, este acela consacrat lui C. Hogaș. Despre romanul Ion al lui Rebreanu, tot așa, emite opinii bine gândite. La Ion Agârbiceanu relevă suflul de idealism etic. Epicul Hortensiei Papadat-Bengescu îl consideră a fi, în ciuda acuității privirii auctoriale, minat de psihologia falsă, efect al unei viziuni intens subiective. Un „suflu tragic de mister și sombră pasiune” îl frapează în proza febrilă a lui
BOTEZ-4. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285833_a_287162]
-
într-o manieră ironică, tăioasă, situații și tipuri specifice mediului. Colonelul sau generalul reprezintă chintesența defectelor militarului de profesie, produsul finit al involuției, care își etalează cu superbie nepriceperea și ignoranța. În special inspecțiile și manevrele aveau darul de a releva dezarticularea sistemului și incompetența comandanților. Vine doamna și domnul gheneral, cea mai cunoscută proză a lui B., este concepută într-o perspectivă cuprinzătoare. Acțiunea e plasată într-un orășel de la Dunăre, în a cărui letargie și torpoare știrea despre vizita
BRAESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285853_a_287182]
-
cu I. Chinezu), Din viața satului transilvănean (1942), Mama, copilul și căminul familiar în poezia românească (1943), cursurile ținute ca profesor întregesc o operă care, bazată în bună măsură pe un mod de cercetare derivat din conceptul de geografie literară, relevă o profundă devoțiune față de cauză provinciei natale. SCRIERI: Edgar Quinet et leș Roumains, Paris, 1928; Bibliografia periodicelor (1927-1928) (în colaborare), București, 1931; Viața literară românească în Ardealul de dupa Unire, Cluj, 1934; Michelet și românii, Cluj, 1935; Biobibliografia lui Gheorghe Bogdan
BREAZU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285876_a_287205]
-
Scrisul bănățean”. Versuri din ultimii ani intră în volumul postum Cântecele mele (1980). Raliat tradiționalismului gândirist, B. a văzut în autohtonism un criteriu al valorii literare, recomandând „evadarea în autohton”, în acele straturi arhaice ce s-au întruchipat și se relevă prin miturile populare. Prizonier al dihotomiilor simpliste, reducea, însă, complexitatea sufletului colectiv la „structura” lui creștină și la un energetism căruia balada Iovan Iorgovan, adevărat „mit dacic al stăpânirii de sine”, i-ar fi dat expresie deplină (Însemnări despre poezie
BUGARIN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285915_a_287244]
-
pare să alimenteze abundent inspirația lui B. Nuvela cea mai bine structurată este, poate, Sfârșitul dascălului Pavel, în care dascălul unei biserici de oraș, un om altminteri destul de onest, se simte ispitit să o prade în toiul nopții. Totul se relevă aici la nivelul sugestiei, care orientează aproape toate imaginile. Atmosfera, susținută de hiperbolă, misterul sublimat în jocul percepțiilor și tribulațiile născute din teama abia stăpânită a dascălului permit trecerea într-un fantastic apropiat de cel din nuvelele lui I. L. Caragiale
BALTAG-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285590_a_286919]
-
poet (1981). Noua ediție (1995) reprezintă forma structural revăzută a studiului anterior, expurgată de concesiile dogmatice și restabilind profilul real al poetului. Criticul descifrează mesajul poeziilor lui Aron Cotruș, le sistematizează sensurile pe coordonatele unor teme și motive centrale, le relevă simbolurile caracteristice, precizând că toate acestea converg spre conturarea unui profil armonios și inconfundabil al unui autor din familia poeta vates, tribun și profet al neamului său, în a cărui lirică dimensiunea națională și cea socială se îngemănează până la deplina
BALAN-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285571_a_286900]
-
prezintă procesul formativ al personalității lui Lucian Blaga, al devenirii sale ca om, ca poet și filosof, în conexiune cu realitățile înconjurătoare, cu epoca în care a trăit și cu oamenii care i-au marcat existența. Insistă asupra mediului familial, relevând apoi rolul satului natal în structurarea viziunii lui Blaga asupra lumii și demonstrând modul în care magicul, demonicul, miraculosul și arhaicul din lumea satului își vor trimite însemnele în scenariile cosmice ale poeziei și, prin proiectarea către început de lume
BALU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285594_a_286923]
-
ornamente, e compensata de darul înnăscut al povestirii. Departe de a fi o acumulare de atrocități, narațiunea impresionează prin calm, seninătate, împăcare cu viața și, nu în ultimul rând, prin umor și (auto)ironie. Precum la înaintași, concepția etică se relevă și în recursul nepremeditat la proverbul, zicală ori perifraza populară. Portretistul completează pe narator, astfel încât memorialul oglindește o lume diversă, cu scăderile și, mai rar, cu însușirile ei. Vârtejul „lazaretului” sugerează, prin sine însuși, un generos mesaj umanist. A doua
BANEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285603_a_286932]
-
ecouri ale literaturii ruse în spațiul românesc în perioada 1940-1949 ș.a. Câteva articole studiază relația dintre proza lui Marin Preda și aceea a unor scriitori ruși etc. Debutează în volum cu Mihail Șolohov în universul literar românesc (1975), în care relevă mai toate aspectele receptării scriitorului, începând de la primele traduceri și comentarii (1929) până în 1975. Istoria literaturii ruse vechi. Sec. XI-XVII (1989) este unul dintre puținele manuale de literatură rusă veche elaborate în România. SCRIERI: Mihail Șolohov în universul literar românesc
BARBA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285620_a_286949]
-
prezente în specificul etnic românesc. Câteva dintre articolele publicate în reviste (de pildă, Orașe dunărene, 1939) conțin, în sinteză, idei din eseul neterminat Spațiul Bărăganului, proiectat de B. ca studiu complementar la Spațiul mioritic (care-i este dedicat), pentru a releva semnificațiile spațiului de câmpie în complexul de trăsături ale mentalului românesc. După 1960, în evocările și interpretările sale revin cu insistență figuri spirituale determinante pentru evoluția modernă a culturii noastre (T. Maiorescu, Spiru Haret, C. Rădulescu-Motru, Simion Mehedinți, V. Pârvan
BANCILA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285599_a_286928]
-
piedică sau prejudecată. Apelul la epica folclorică și, în genere, la substratul arhaic dă narațiunii o neașteptată rotunjime de „poveste”, cum de altfel și este subintitulată. Evocarea nostalgică a întâmplărilor reale ce stau la baza ficțiunii a marcat maniera prozei, relevând o incontestabilă vână narativă, neexploatată suficient. Mai productiv s-a dovedit B. în domeniul cercetărilor literare, sferă în care a publicat două importante studii (ambele pregătite inițial ca teze de doctorat): Lucian Blaga. Teme și tipare fundamentale (1997) și Arta
BARBULESCU-6. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285635_a_286964]
-
interior, o stare de revoltă. Eu doresc să evadez, dar știu că nu am unde, fiind dependent de acest grup. Cele trei tipuri de relații dintre mine și altul, sau alții, Îmi anulează libertatea exterioară și interioară, mă Închid, Îmi relevează faptul că ceilalți sunt pentru mine Infernul, așa cum susține J.P. Sartre. Spre deosebire de acest punct de vedere existențialist, viziunea creștină susținută de către D. Stăniloae, a comuniunii prin iubire, exclude distanța, tensiunea și conflictul. Nu mai este anulată nici libertatea și nici
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2266_a_3591]
-
circumstanțele momentului la care mă refer: „Nu se putea altfel”, „Nu aveam de ales”, „Am fost forțat de Împrejurări”. Dar, oare aceste argumente-scuze nu arată subiectivismul meu, În spatele căruia Încerc să mă ascund, Să mă dezvinovățesc? Judecata intelectuală Însă Îmi relevă, desprinsă de orice fel de subiectivitate, vinovăția mea sub toate aspectele sale. În cazul acesta, eu nu mai pot aduce nici un fel de argumente scuzabile. Recunosc, văd greșeala, dar mai ales Înțeleg tardiv faptul că ea nu mai poate fi
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2266_a_3591]
-
le-au răpit libertatea, au fost supuși unor constrângeri fizice, sufletești, morale, sociale, familiale, profesionale, etc. au suferit modificări care i-au obligat, Împotriva voinței lor, de a gândi și de a acționa contrar propriilor convingeri. Analiza acestor cazuri ne relevă faptul, extrem de important, al schimbării psihomorale a individului În condițiile impuse de existență (război, prizonierat, detenție, exil, deportare etc.Ă. Asistăm, În aceste cazuri, la o schimbare În timp, care va reprezenta, În final, o veritabilă conversiune (iămorală de factură
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2266_a_3591]
-
Împotrivire sau de schimbare este inutilă. Va trebui să mă Împac cu soarta, sau să o fac să fie acceptabilă, prin concilierea ei cu rațiunea, care refuză ideea perisabilității și a fatalismului. Realitatea empirică și realitatea metafizică Problema destinului Îmi relevă mie, ca persoană care gândește asupra ființei și a vieții sale, o dublă realitate: o realitate empirică, cea a lumii fizice, concrete, În care exist, și o realitate metafizică, pe care o gândesc, cea a lumii spiritului, către care năzuiesc
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2266_a_3591]
-
mele, un bețiv ordinar, un jegos, un împuțit obraznic, nici o calitate... In: Să înțeleg că nu avea nici o calitate... I: Toate defectele din lume adunate... (Inculpata vorbește cu multă patimă, durere și totodată cu multă ură despre tatăl vitreg, ceea ce relevă existența acumulării în timp a unor tensiuni, frustrări, nemulțumiri cauzate de acest părinte). I: Acesta nu avea nici una (vorbește despre inexistența unor trăsături pozitive de caracter ale tatălui vitreg), ce să mai lungesc, a fost un ordinar. In: Au stat
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2153_a_3478]
-
relatate de inculpată reiese răceala afectivă, indiferența cu care a fost tratată de mamă.) In: Poți să-mi spui ce simți în acest moment când... I: Durere, multă durere, nemulțumire, amărăciune... (Expresia feței, mimica, gestica, modificările vegetative, conținutul mesajelor inculpatei relevă multă durere, frustrare și nemulțumire vizavi de comportamentul mamei. Simptomele copilului sunt expresia climatului psihosocial în care se formează, se dezvoltă ca entitate biopsihosocială. O persoană care în perioada copilăriei nu și-a satisfăcut nevoia de valorizare, afecțiune, apartenență își
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2153_a_3478]
-
de sinucidere: „am băut sodă caustică, am vrut să o mierlesc, m-am săturat și de ea și de el, am fost dusă la urgență și apoi la spitalul nouă... mi-a ajuns cuțitul la os...”. Această tentativă de sinucidere relevă starea accentuată de depresie, nivelul ridicat de traumatizare la care a fost adusă victima. Acum fiind angajată, după ieșirea din spital, pleacă de la părinți, locuind cu chirie. Nu după mult timp, la insistențele mamei [aceasta trecea printr-o perioadă mai
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2153_a_3478]
-
Se pare că inculpata se caracterizează prin tulburări de personalitate de tip instabil, impulsiv, cu mult înainte de această perioadă a vieții ei : „Mai mult, îl goneam din casă atunci când o lua cu băutura...”. Spusele și comportamentul inculpatei din această perioadă relevă o scădere a toleranței la frustrare, o accentuare a depresiei, un nivel ridicat al resentimentelor, negativism, un nivel ridicat de instabilitate, o ostilitate verbală, agresivitate, o ostilitate indirectă etc. În această perioadă tensionată, pe fondul unei degradări psihice a inculpatei
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2153_a_3478]
-
a accesului populației la serviciile medicale, dar și pentru creșterea nivelului de cunoștințe și de conștientizare de către tineri a riscurilor ce derivă din contactele sexuale neprotejate sau din consumul de droguri. Studiile asupra sănătății reproducerii, realizate în 1993 și 1999, relevă o creștere a utilizării metodelor contraceptive moderne și, în primul rând, a prezervativului, datorată în special impactului campaniilor de informare și sensibilizare a tinerilor. Cu toate acestea, rata de utilizare a prezervativului este încă redusă în România în comparație cu alte țări
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2153_a_3478]
-
încă redusă în România în comparație cu alte țări est-europene. Această rată este foarte mică în rândul populației rome; 25% dintre tinere și 14% dintre tineri nu știau că prezervativul poate preveni răspândirea infecțiilor cu transmitere sexuală. Cercetările din ultimii ani au relevat faptul că, în general, tinerii sunt conștienți de existența HIV și de faptul că se transmite pe cale sexuală, existând totuși diferențe în nivelul de cunoștințe în funcție de caracteristici individuale precum educația, mediul de proveniență, vârsta, nivelul socioeconomic (Studiul Sănătății Reproducerii, 1999
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2153_a_3478]
-
și atunci nu mai e necesară această măsură de protecție. Aceasta denotă un stereotip eronat legat de semnele exterioare, distinctive ale unei persoane infectate. EMBED Excel.Chart.8 \s Sursa: Salvați Copiii, 2005. Graficul 6. Frecvența utilizării prezervativului Aceste date relevă o discrepanță între declarații și comportament. Aparent, copiii străzii chestionați știu că folosind prezervativul se pot proteja de infecții cu transmitere sexuală, care, tot în opinia lor, conduc la moarte, dar, de fapt, utilizarea este mai degrabă ocazională, ori se
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2153_a_3478]
-
bani care să acopere prețul dozelor zilnice de heroină prin muncă «la negru», furturi, prostituție sau prin însușirea banilor câștigați prin cerșetorie de către cei de vârstă mai mică” (Salvați Copiii, 2002). Copiii romi Caracteristici sociodemografice ● Vârsta Distribuția copiilor romi chestionați relevă o preponderență a celor cu vârste cuprinse între 14 și 18 ani, care reprezintă 67,4% din totalul eșantionului, în timp ce 30,4% dintre ei sunt cuprinși în grupa de vârstă 10-13 ani. Această distribuție reflectă intenția de a include în
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2153_a_3478]
-
mult băieților. ● Componența familiei În ceea ce privește numărul de membri în familiile copiilor intervievați, se observă că 73,8% dintre acestea au mai mult de patru membri. Acest procent ridicat este confirmat de datele existente la nivel național asupra populației rome, care relevă o creștere demografică datorată natalității semnificativ mai mari decât în cazul populației majoritare. Pe de altă parte, toate studiile asupra sărăciei în România arată faptul că familiile numeroase (cu mai mult de trei copii) sunt cele mai expuse riscului de
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2153_a_3478]
-
convinși că pot recunoaște o persoană seropozitivă, confirmând un stereotip general răspândit. În același timp, aceasta denotă și etichetarea persoanelor infectate susținută și de mass-media prin articolele/reportajele ce urmăresc senzaționalul. Proporția mare a celor care nu știu nici un simptom relevă lipsa de informații de substanță, arătând că ceea ce se cunoaște despre HIV/SIDA este la un nivel superficial, etichetarea celor infectați fiind determinată și de faptul că HIV/SIDA are o reprezentare socială negativă, generând teamă și respingere din partea celorlalți
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2153_a_3478]