4,965 matches
-
efectele acestui raționament particular al lui Ray McKerrow, în timp ce analiza de față îi datorează, cum precizam într-un moment anterior, posibilitatea mânuirii cheii de lectură. Însă mai ales, fără studiul din 1989 al lui McKerrow, contribuțiile multor "eroi" ai criticismului retoric american la înaintarea proiectului cercetării academice înspre noi posibilități de articulare și reprezentare a diferenței (culturale) nu ar fi fost, până în ziua de astăzi, posibile. Ce trebuie să reținem din această lectură? Care este moștenirea simbolică a lui Ray McKerrow
Criticismul retoric în științele comunicării. Atelier pentru un vis by Georgiana Oana Gabor () [Corola-publishinghouse/Science/84943_a_85728]
-
ne-răspuns sau o tăcere, este sugerat tot de către McKerrow în studiul său. Dacă, așa cum am constatat, orice "răgaz" pe care ni-l îngăduim pe teritoriul unei forme particulare de existență, cunoaștere și putere -, iar repausul legitimat de exersarea criticismului retoric dintr-o singură perspectivă la un moment dat nu face excepție în acest sens - nu înseamnă altceva decât că am obosit să mai gândim, cum spunea Karl Marx, va trebui să ne reamintim de retorica critică pentru a învăța, treptat
Criticismul retoric în științele comunicării. Atelier pentru un vis by Georgiana Oana Gabor () [Corola-publishinghouse/Science/84943_a_85728]
-
simte bine reprezentat pe scenele din toate domeniile existenței, care îl solicită. Ray McKerrow, deci, ne îndeamnă să îndrăznim: el a cucerit lumea cercetării critico-retorice. Cum putem, oare, pune, vreodată, în paranteză, lecția sa unică? Concluzii Răspunsul meu la întrebarea (retorică) de mai sus poate că nu este unul eminamente futil. Evident, și acest răspuns, ca toate răspunsurile pe care le putem oferi, vreodată, unor între-bări mereu particulare, care selectează și deliniază, mereu tranșant, între "articulat" și "nearticulat", între spus și
Criticismul retoric în științele comunicării. Atelier pentru un vis by Georgiana Oana Gabor () [Corola-publishinghouse/Science/84943_a_85728]
-
în loc. cit., p. 143. 806 Raymie McKerrow, op. cit., în loc. cit., p. 143. 807 Frank Lentricchia, op. cit., apud Raymie McKerrow, op. cit., în loc. cit., p. 143. 808 Raymie McKerrow, op. cit., în loc. cit., p. 143. 809 Ibidem. 810 Georgina Gabor, op. cit., 2014. ------------------------------------------------------------------------- CRITICISMUL RETORIC ÎN ȘTIINȚELE COMUNICĂRII 4 1 Cuvânt-înainte Introducere O istorie metodologică americană a domeniului științelor comunicării O istorie alternativă a abordărilor calitative și critice ... Concluzii Bibliografie
Criticismul retoric în științele comunicării. Atelier pentru un vis by Georgiana Oana Gabor () [Corola-publishinghouse/Science/84943_a_85728]
-
nici alta din aceste ipostaze, intelectualul se manifestă electoral în calitate de alegător. El trăiește și acum cu o anume dilemă: vot programatic sau vot util? Vot principial sau interesat? Ne batem pentru idei sau pentru interese personale? întrebare, într-un fel, retorică, deoarece adevăratul intelectual nu poate fi decât de partea ideilor și programelor, nu a combinațiilor mai mult sau mai puțin politicianiste. El votează pentru drepturile omului, pentru democrație, pentru programe social-economice precise. El votează, pe scurt, din convingere. Idealizăm o
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
dominantă în epoca noastră. Concluzia, nu lipsită de o anume ingenuitate... adamică, este foarte combativă: Prin urmare, cartea mea este o declarație de război. Prin urmare, la luptă ! împotriva răului, deoarece prețul păcii nu poate fi distrugerea noastră morală. Nuanța retorică se face și ea simțită. Este aproape inutil de adăugat că subscriem integral la acest să recunoaștem: surprinzător militantism etic. în plan teoretic, Dan Pavel a câștigat, în modesta noastră persoană... măcar un singur suflet. Ne îndoim însă profund că
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
român încă din tinerețe. Pentru Lucian Blaga, metafora nu are o geneză ce se lămurește prin împrejurări istorice sau temporale, ci ține de geneza constituției spirituale numită "om". Apariția ei este un capitol de antropologie, iar nu de stilistică sau retorică 216. Metafora este implicatul cultural cel mai amplu al modului uman de existență, care marchează întreaga creație a omului, de la mit și până la cunoașterea științifică, devenind "un moment ontologic în situația ontologică precară a omului"217. Aceasta se naște din
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
ale lucrării Experiența microfizică... sunt elocvente în acest sens. 465 "Cuantificarea, care, după părerea noastră, constituie tocmai introducerea irezistibilă și inconștientă a contradicției în sânul faptelor microfizice (...), trebuie să fie extinsă, astfel înțeleasă, la toate faptele?", se întreba mai mult retoric Lupașcu în prefața lucrării sale, Experiența microfizică... (Ștefan Lupașcu, Experiența microfizică și gândirea umană, p. 31). 466 Stephane Lupasco, "Cele trei materii", în op. cit., p. 25. 467 Ibidem, pp. 31-32. 468 Acestui principiu îi va dedica cartea Le principe d
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
la drepturile recunoscute prin lege. Este posibil ca un individ să aibă o cerință validă pentru ceva și societatea să nu o recunoască și, prin urmare, să nu o protejeze juridic. Dar pentru ca invocarea unui drept să nu fie simplă retorică este necesară întemeierea oricărei revendicări. Teza lui Mill deschide astfel posibilitatea aducerii în discuție a cerinței privind legitimarea pe bază de temeiuri a anumitor drepturi care nu au fost încă recunoscute la nivelul societății. Regan face două observații importante pornind
Etica mediului: argumente rezonabile și întâmpinări critice by Constantin Stoenescu () [Corola-publishinghouse/Science/84952_a_85737]
-
Mai întâi, ideea că natura trebuie să servească omului nu este învățătura dominantă a Vechiului Testament. În Cartea lui Iov se spune că Dumnezeu a cauzat ploile, pe când nu exista încă omul pe Pământ, doar spre folosul plantelor. La întrebarea retorică a lui Pavel dacă Dumnezeu are grijă de boi, din perspectiva Vechiului Testament s-ar răspunde că da. Stoicii ar fi cei care au propus concepția opusă și au fost urmați de Origene, ceea ce ar fi creat impresia că ideea
Etica mediului: argumente rezonabile și întâmpinări critice by Constantin Stoenescu () [Corola-publishinghouse/Science/84952_a_85737]
-
și poate, un poem al neîmplinirii erotice: Nu mă cunosc decât atunci când plâng/ Ștergându-mi lacrimile pe furiș/ Și încercând cu greu să te ascult/ De parcă-mi șade inima pieziș/ De teamă că mă-ndepărtez prea mult". Hermeneutic vorbind, schemele retorice înlesnesc înțelegerea în virtutea explicitării care o subîntinde. Se încheagă la acest nivel imaginile pe care le propune cogito-ul creator ca expresie a intenționalității limbajului poetic. Am putea intui prin forma lor de prim plan prefigurarea, de fundal, a unei forme
Poetică fenomenologică: lectura imaginii by Dorin Ștefănescu () [Corola-publishinghouse/Science/84974_a_85759]
-
de ființa lucrurilor. Ceea ce este, fără predicat ontologic, se arată în imaginea unui gol consistent, căci în vasul gol - în forma pură a unui cuprinzător fără cuprins - nu aromele, ci lipsa lor se face simțită, vorbește prin tăcere. Nu prezența retorică, ostensivă a realului care apare și barează vederea, ci omisiunea lucrătoare, bifarea strălucitoare. În această paradoxală manifestare, realul nu e adus înapoi, nu revine într-o reapariție aparentă; el nu se reumple poetic printr-o imposibilă reiterare de sine. Restituirea
Poetică fenomenologică: lectura imaginii by Dorin Ștefănescu () [Corola-publishinghouse/Science/84974_a_85759]
-
de Studii Filologice, Universitatea “Al. I. Cuza”, Iași, cu tema: “Vladimir Nabokov- un maestru al deghizărilor”. · publicații în specialitate: * Câteva observații privitoare la poezia lui A. S. Pușkin “Cito v imeni tebe moem?...”// Lomonosov 2003, Moscova: MGU, 2003; * Iubirea- categorie retorica// Retorica în cadrul modernizării învățământului, Moscova: MPGU, 2004; Narator-cititor în proza în limba rusă a lui Vladimir Nabokov// Studii de slavistica, nr. 13, Editura Universității “Al. I. Cuza”, Iași, 2008. · comunicări științifice deosebite: * participare la Conferință Internațională “Lomonosov, 2003”, Ediția
Paul Nechifor, Carmen Dimitriu, Angela Căşăriu, Adela Jitaru by Monografia Colegiului Național ,,Mihail Sadoveanu" Pașcani () [Corola-publishinghouse/Science/91876_a_107359]
-
Vladimir Nabokov// Studii de slavistica, nr. 13, Editura Universității “Al. I. Cuza”, Iași, 2008. · comunicări științifice deosebite: * participare la Conferință Internațională “Lomonosov, 2003”, Ediția a Xa, din cadrul Universității de Stat “M. V. Lomonosov” din Moscova, Rusia, (2003); * participare la Conferință Internațională “Retorica în cadrul modernizării învățământului”, Ediția a VIII-a, din cadrul Universității “M. V. Lomonosov” din Moscova, Rusia, (2004). Numele și prenumele: Șerban M. Genoveva Dată și locul nașterii: 19. 04. 1974, Hârlău, jud. Iași Starea civilă: căsătorită, 2 copii Studii: Facultatea de Biologie
Paul Nechifor, Carmen Dimitriu, Angela Căşăriu, Adela Jitaru by Monografia Colegiului Național ,,Mihail Sadoveanu" Pașcani () [Corola-publishinghouse/Science/91876_a_107359]
-
răspândi în prealabil subiectiva-i viziune veridică, ancorând-o în credința clienților săi și investind astfel cu ea o realitate umană altfel foarte capricioasă într-ale fondării. Mai mult, ajunsese să se pasioneze cu timpul în special de această pregătire retorică a terenului ideatic de susținere; în seara respectivă, nu și-ar fi dorit decât ca schimburile verbale cu nomazii să fie bine traduse, căci se simțea capabil să îi adune din rătăcirile lor cu artificii discursive bine puse la punct
Țara cea mai de jos by Alin Cristian () [Corola-publishinghouse/Science/84994_a_85779]
-
lor tot așa cum le și unește; plasat greșit, el ar conduce la o eroare tragică. Ce anume primești depinde de felul în care o faci; surpriza trebuie sa rămână totală până în ultimul moment. − În fine... Sunt complet surdă la subtilitățile retorice ce împodobesc violența. Nu ne abatem puțin pe la cafetaria? Parc-aș bea ceva; mi s-a uscat gâtul de ardența subiectului. În drum spre localul din interiorul muzeului, Trees veni cu o propunere: − Aseară, citind ceva despre Picasso ca să mă
Țara cea mai de jos by Alin Cristian () [Corola-publishinghouse/Science/84994_a_85779]
-
din sine, cărămidă cu cărămidă, înspre o imprevizibilă întâlnire cu ea. Profitând de trecerea cu vacarm nu departe de cortul nomazilor a unui camion de mare tonaj, ce-l readuse brusc la realitatea locală, lansă gazdelor mai mult ca artificiu retoric, căci cunoștea răspunsul, o întrebare de care nu era foarte mândru: "Cum reușiți să dormiți în condițiile astea?" Încerca, nici el nu mai știa pentru a câta oară, să-i deblocheze întrucâtva, invocând griji comune și abordând subiecte anodine, ce
Țara cea mai de jos by Alin Cristian () [Corola-publishinghouse/Science/84994_a_85779]
-
de inspirație colectivă, dar rămânea în același timp pe deplin conștient de caracterul ei pronunțat individual. "Ca să sari peste timp trebuie să adaști mai întâi, ghemuit în poziție fetală, în culcușul de unde el provine, nu?" întrebă el numai pe jumătate retoric, fără pretenția de a-i învăța ceva ce ei n-ar fi știut deja. Nu era deloc sigur că inspirația lui ar fi depășit-o în valoare pe-a lor. Anticipa creația unui spațiu retentiv, de formă vag spiralată, care
Țara cea mai de jos by Alin Cristian () [Corola-publishinghouse/Science/84994_a_85779]
-
fantastică (Mihai Eminescu Sărmanul Dionis). Dumitru Irimia observa că substanța/ conținutul funcției expresive este marcat "de confruntarea dintre norma estetică și stilistico-poetică" (D. Irimia, 1999: 178) în care se situează vorbitorul. I.1.3. Funcția conativă Funcția conativă (injonctivă /persuasivă /retorică), de cunoaștere (de apel din teoria lui K. Bühler) orientează enunțul către destinatar (receptor). Este actualizată de "acele elemente ale mesajului care trimit direct la destinatar, în sensul că locutorul urmărește prelucrarea într-o anumită măsură a colocutorului său, angajarea
Lingvistică și terminologie: hermeneutica metaforei în limbajele specializate by Doina Butiurcă () [Corola-publishinghouse/Science/84964_a_85749]
-
Poezia lirică, scrisă la persoana I actualizează într-o foarte mare măsură funcția emotivă, prin mărcile eului liric. Componentele enunțului poetic nu sunt grupate strict, după conținutul informațional. Implicarea funcției conative a fost menționată în DSL: "poezia liric-adresativă, cu valori retorice, formulată la persoana a II-a (oda, epistola) implică în subsidiar funcția conativă" (Mihaela Mancaș în DSL, 2005: 226). Organizarea structurilor poetice este articulată în virtutea unor legi specifice imaginarului, legi ce propun un anumit tip de echivalențe (în funcție de Școală poetică
Lingvistică și terminologie: hermeneutica metaforei în limbajele specializate by Doina Butiurcă () [Corola-publishinghouse/Science/84964_a_85749]
-
logică în imaginea publicitară este una de ansamblu și se realizează sub forma unor secvențe deductive. Suscită "rețele inferențiale aleatorii pe baza continuumului și a simultaneității formelor ei [...], solicită componenta "explicativă" a argumentării bazate pe DOCERE (a instrui) al tradiției retorice [...] pe MOVERE (a emoționa) și pe PLACERE (a plăcea) ale retoricii". (J-M. Adam, M. Bonhomme, 2005: 278). În majoritatea cazurilor, argumentația iconică este desăvârșită de textul lingvistic și/ sau de cuvânt. Pedagogia imaginii nu interesează nici literatura de specialitate
Lingvistică și terminologie: hermeneutica metaforei în limbajele specializate by Doina Butiurcă () [Corola-publishinghouse/Science/84964_a_85749]
-
determinări. Este unic, un termen desemnând un referent anume, bine delimitat. II.3. Metaforă lexicală; metaforă terminologică/conceptuală II.3.1. Metafora lexicală - obiect de studiu al retoricii Metafora a fost abordată de-a lungul timpului, din punct de vedere retoric, estetic, lingvistic, logico-semantic, psihologic, funcțional. Varietatea abordărilor a impus metode diferite de analiză, criterii specifice de clasificare. O incursiune în teoria metaforei, în general, ar permite stabilirea unor coordonate pertinente privind studiul metaforei cognitive, pe de o parte, iar pe
Lingvistică și terminologie: hermeneutica metaforei în limbajele specializate by Doina Butiurcă () [Corola-publishinghouse/Science/84964_a_85749]
-
teoria metaforei, în general, ar permite stabilirea unor coordonate pertinente privind studiul metaforei cognitive, pe de o parte, iar pe de altă parte, un termen de referință pentru definirea conceptului de metafora specializată. Teorii ale metaforei - elaborate dintr-o perspectivă retorică - au existat de la începuturile culturii europene. Făcând o lectură retroactivă, Aristotel, primul dintre exegeți, aborda metafora dintr-o perspectivă a teoriei substituției, deviației, împrumutului: "Metafora - e trecerea asupra unui obiect a numelui altui obiect, fie de la gen la speță, fie
Lingvistică și terminologie: hermeneutica metaforei în limbajele specializate by Doina Butiurcă () [Corola-publishinghouse/Science/84964_a_85749]
-
tăia", iar pentru "a tăia", "a lua", amândouă au înțelesul de "a ridica ceva" (Aristotel, 1965: 82). În același context se atrăgea atenția asupra altui aspect: nu trebuie să vedem în comparație o formă primitivă de metaforă, ci un proces retoric secundar, o dezvoltare sintagmatică a metaforei. Fiind o comparație cu structură eliptică sau o analogie, metafora nu are calitatea de a fi explicită. Aspectul a fost dezbătut pe larg de Paul Ricoeur (P. Ricoeur, 1984: 46 și următ.)] Iată mențiunea
Lingvistică și terminologie: hermeneutica metaforei în limbajele specializate by Doina Butiurcă () [Corola-publishinghouse/Science/84964_a_85749]
-
alții, dar pe care-l statornicește poetul" (ibidem: 83). Metafora este asemenea unei enigme, deoarece "exprimă lucruri cu noimă punând laolaltă absurdități (procedare imposibilă în vorbirea obișnuită, dar îngăduită de metaforă)". În paralel cu acceptiunea de operator la nivelul discursului retoric, Aristotel acorda atenție și unei alte trăsături a metaforei: capacitatea de a conferi claritate vorbirii ["Darul cel mai de preț al graiului e să fie limpede, fără să cadă în comun", Aristotel, 1965: 84] - caracteristică deosebit de importantă pentru orientarea modernă
Lingvistică și terminologie: hermeneutica metaforei în limbajele specializate by Doina Butiurcă () [Corola-publishinghouse/Science/84964_a_85749]