6,157 matches
-
-a, sovieticii au făcut presiuni la Marele Stat-Major român pentru repunerea lui în funcție. Deși Sănătescu i-a recomandat să solicite el însuși înlocuirea, Avramescu a dat curs cererii sovieticilor, ducându-se pe front, în fruntea Armatei a 4-a române, la 8 februarie 1945. între timp, fusese înaintat la gradul de general de armată. Sovieticii au acționat preventiv. La 2 martie 1945, generalii Gheorghe Avramescu, comandantul Armatei a 4-a române, și Nicolae Dragomir, șeful de stat-major al aceleiași armate
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
-se pe front, în fruntea Armatei a 4-a române, la 8 februarie 1945. între timp, fusese înaintat la gradul de general de armată. Sovieticii au acționat preventiv. La 2 martie 1945, generalii Gheorghe Avramescu, comandantul Armatei a 4-a române, și Nicolae Dragomir, șeful de stat-major al aceleiași armate, au fost chemați de sovietici la postul de comandă al Grupului de armate „General Jmacenko”, apoi duși la sediul Frontului 2 ucrainean, pentru a se întâlni cu mareșalul Malinovski. în aceeași
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
încă una din cele mai importante probleme care interesează ordinea și Siguranța Statului”. Considerată cauză sau pretext pentru instalarea guvernului Petru Groza la 6 martie 1945 ori doar o simplă coincidență temporală cu aceasta, încercarea de întoarcere de front a Românei a constituit un moment specific în cadrul rezistenței armate antisovietice/anticomuniste din această țară. în anii următori, mulți dintre cei care (cu orientări ideologice diverse) nu se puteau manifesta politic, în condițiile restrângerii libertăților până la dispariția lor totală, aveau să se
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
Cartea Albă a Securității, ed. cit., vol. I, p. 427, document de la ASRI, fond „D”, dos. 909, ff. 56-71). Utiliz`nd surse germane, Perry Biddiscombe amintea că agentul SD Roland Gunne reușise să intre la comandamentul Armatei a 4-a române, aflată pe frontul din Ungaria și Slovacia, șeful acesteia, generalul Avramescu, fiind dispus să treacă, `mpreună cu `ntreaga sa armată, de partea germanilor `n cazul `n care declanșau o contraofensivă puternică. Este important de notat că, prin succesele sale, Gunne
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
cunoscut disensiuni `ntre ofițeri și manifestări de descompunere `n r`ndurile trupei. Totuși, „un caz semnificativ ilustrează pregnant gravele conflicte interne apărute cur`nd `n corpul ofițeresc român. `n timpul iernii 1944-1945, generalul Gh. Avramescu, comandantul armatei a IV-a române, intenționa să treacă cu trupele sale de partea Germaniei. Avramescu a fost trădat de către șeful Statului său Major” (Andreas Hillgruber, op.cit., p. 270; sublinierea ne aparține). La nota 131 a capitolului „Schimbarea de front a României”, istoricul german dă sursa
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
p. 51. S-a afirmat că ar exista documente conform cărora, `n același timp cu arestarea generalilor români și a persoanelor din proximitatea lor, sovieticii ar mai fi arestat „cca 400 de ofițeri și ostași din cadrul Armatei a IV-a române, `n mod special basarabeni și bucovineni” (Cartea Albă a Securității, ed. cit., vol. I, pp. 574-575, note la documentul nr. 44, p. 568). Șerban Pavelescu, „O nouă filă `n dosarul «Cazul» Avramescu”, Magazin istoric, nr. 10, octombrie 1995, p. 14
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
1945, generalul Constantin Vasiliu-Rășcanu, ministrul român de Război, a vizitat trupele române care luptau `n Cehoslovacia. El a avut `ntrevederi inclusiv cu mareșalul Rodion Malinovski, comandantul Frontului 2 ucrainean, căruia `i erau subordonate Armatele 1-a și a 4-a române. Deși mareșalul sovietic a elogiat comportamentul trupelor române de pe front, el a subliniat „nesinceritatea unor generali” (sublinierea ne aparține), referire la generalul Gheorghe Avramescu, fost comandant al Armatei a 4-a, despre care nu se mai știa nimic de mai
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
Convenția de armistițiu din 12 septembrie 1944. România se angajase să participe pe frontul de vest cu 12 divizii, dar la sf`rșitul lunii octombrie 1944 s-a ajuns la 19 divizii, `ncadrate `n Armatele 1 și a 4-a române. Celelalte unități militare se aflau `n interior, `n subordinea Armatei a 3-a. `nsă pe 26 octombrie 1944, printr-un protocol adițional la armistițiu, se impunea reducerea numărului de mari unități ale Armatei Române la 12 divizii. `n cele din
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
2. A. Popovici, ibidem, 12 iulie 1923, p. 1. Calendarul national al ziarului „America”, Cleveland, Ohio, 1926, pp. 135-155. America, 27 martie 1926, p. 2. Cf. Radu Toma, Românii din America, ed. cit., pp. 114-120. Andrei Popovici, Americanii de origine româna, ed. cit., p. 31. „O zi istorică: Comitetul de redacție al ziarului «Românul» primit de președintele W.H. Taft”, Românul, Cleveland, Ohio, 4 februarie 1912, p. 1. „Să sprijinim pe președintele Wilson”, America, 19 iulie 1917, p. 1. „A Letter
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
de comunicare sau comuniune cu Dumnezeu sunt stabilite prin cult. Cultul se întemeiază pe sentimentul de respect pe care îl avem în fața unei persoane deosebite care merită considerație și prețuire. Sentimentul respectului se manifestă printr-un anume comportament. În limba româna, cuvântul cult vine de la participiul trecut (cultum) al verbului latinesc colo, -ere, care înseamnă a cultiva, a îngriji, a respecta, a adora. Când se referă la persoanele divine, cultul devine cult religios. Prin cult religios sau divin înțelegem orice acte
Comunicarea eficientă a omului cu Dumnezeu şi cu semenii săi by Ștefan Maxim () [Corola-publishinghouse/Science/694_a_1168]
-
Guță" , Teodor Roșianu XE "Roșianu, Teodor" (al cărui nume adevărat era Relu Cristescu XE "Cristescu, Relu (alias Teodor Roșianu)" ) și mulți alții. Eșalonul a părăsit Bucureștiul la 18 iunie, cu direcția Moldova XE "Moldova" , Însoțit de un ofițer care vorbea româna din serviciul de informații al Armatei germane, maiorul Alexander Stransky XE "Stransky, Alexander (maior)" , om de legătură Între Abwher XE "Abwher" și SSI XE "SSI" . Eșalonul, În frunte cu Cristescu XE "Cristescu, Eugen" , a Însoțit Îndeaproape Marele Cartier General, care
Preludiu la asasinat. Pogromul de la Iași, 29 iunie 1941 by Jean Ancel () [Corola-publishinghouse/Science/2137_a_3462]
-
la Începutul lunii iulie, ca unitate separată (și În acest caz, după progromul de la Iași). La 3 iulie, a primit ordin de la Armata a 11-a să trimită un Sonderkommando (un comando special) să se atașeze Armatei a 4-a române, al cărei obiectiv de operațiuni Îl constituia Chișinăul XE "Chișinăul" , capitala Basarabiei XE "Basarabiei" . Sk 11a a plecat la 3 iulie din Piatra-Neamț XE "Piatra-Neamț" și a trecut prin Bacău XE "Bacău" , Adjud XE "Adjud" și Ghidigeni XE "Ghidigeni" (sat
Preludiu la asasinat. Pogromul de la Iași, 29 iunie 1941 by Jean Ancel () [Corola-publishinghouse/Science/2137_a_3462]
-
suplinitorul său, Învățătorul Galeriu, și polițiștii Ghiurtz, Botez, Făină, Vătăjanu XE "Vătăjanu, Ioan" , Tănase și Damian. Înregistrarea numelor cuprindea o acțiune suplimentară: „inventarul” banilor și obiectelor de valoare aflate În posesia evreilor. În condițiile de atunci, sensul cuvântului inventar În româna curentă era jaf. Scopul Înregistrării și inventarului a fost prezentat, de către „șeful comisiei” și de către alți jefuitori, În câteva versiuni: pentru a Împiedica jefuirea cadavrelor, fără a specifica de către cine; pentru a le Înapoia banii și obiectele În momentul când
Preludiu la asasinat. Pogromul de la Iași, 29 iunie 1941 by Jean Ancel () [Corola-publishinghouse/Science/2137_a_3462]
-
ridicat la rang de mitropolit și în această înaltă calitate a întreprins măsuri urgente pentru înființarea primei școli seminar la Chișinău și anume Seminarul Teologic Chișinău. Acest seminar a fost organizat după modelul celor rusești, însă limba de predare era româna, în paralel cu obiectele predate în limba rusă, greacă și latină. La propunerea mitropolitului Gavriil Bodoni, a fost înființată “Arhiepiscopia Chișinăului și a Hotinului”, dar și noi eparhii în provincie. Un mare merit al mitropolitului era faptul că în aceste
DUPĂ 200 DE ANI, DE LA RĂPIREA BASARABIEI.. In: MEMORIILE REFUGIULUI (1940 - 1944) by Gheorghe Moruzea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/799_a_1712]
-
nord, provincii ce fuseseră răpite de URSS în urma ultimatumurilor sovietice din 26-27 iunie 194030. Operațiunile militare româno-germane desfășurate în flancul sudic al frontului de est, în care au fost angrenate Armata a 11-a germană, respectiv Armatele 3 și 4 române, au evoluat pozitiv în prima fază a războiului și au avut ca rezultat eliberarea până la sfârșitul lunii iulie 1941 a Basarabiei și Bucovinei de nord, provincii care au reintrat în componența teritorială a statului român 31. La începutul lunii august
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă () [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
elaborat inclusiv planuri ce vizau "curățirea terenului"50 cu alte cuvinte purificarea etnică prin deportarea și exterminarea populației evreiești ori activarea sentimentelor antisemite în cadrul populației românești din cele două provincii. De exemplu, Centrul Informativ "B", atașat Armatei a 4-a române și aflat sub conducerea locotenent-colonelului Alexandru Ionescu (Alion), a elaborat la 11 iulie 1941 un document intitulat sugestiv "Plan pentru înlăturarea elementului iudaic de pe teritoriul basarabean aflat încă sub stăpânirea sovietică" ce prevedea organizarea unor echipe ce urmau să devanseze
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă () [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
În momentul ocupării Odessei, în oraș trăiau aproximativ 80-90.000 de evrei care, contrar propagandei oficiale românești, nu s-au numărat printre privilegiații regimului bolșevic. Dimpotrivă, există suficiente dovezi documentare care arată că în timpul asediului trupelor Armatei a 4-a române, autoritățile sovietice au executat sute de evrei, sub diverse pretexte imaginare 54. Apariția unităților Armatei a 4-a române în Odessa în 16 octombrie 1941 nu avea aproape nimic din atmosfera intrării triumfale a unei armate victorioase. În fapt, era
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă () [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
ss. indescifrabil". AMR, fond 5418-Marele Stat Major, Secția III-a Operații, dosar nr. 2823, f. 69; fond 5416-Marele Stat Major, Secția I-a Organizare-Mobilizare, dosar nr. 4575, f. 198; ANRM, fond 2042-Centrul de Informații "H" al Armatei a 3-a române, inventar nr. 2, dosar nr. 7, f. 234. Documentul nr. 430 Armata IV COMANDANTUL Înreg. la No. 1176 21 Mai 1944 No. 46.330 din 19 Mai 19441603 Armata IV-a către COMUNITATEA ISRAELITĂ BACĂU Inspecțiile ce s'au făcut
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă () [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
general de divizie (08.06.1940); general de corp de armată (din 18.07.1942). 671 Ordinul a fost transmis Corpului 2 Armată la 31.12.1941. Ordinul Nr. 29.740 din 31.12.1941 al Armatei a 3-a române. AMR, fond 25-Armata a 3-a, dosar nr. 1129, f. 7. 672 Indicativul codificat al Marelui Stat Major. 673 Documentul a fost înregistrat de Armata a 3-a, Secția II-a, cu Nr. 34.933 din 29.12.1941. 674
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă () [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
a lucrat pentru BBC și Ministerul de Afaceri Externe al Marii Britanii, V. S. Pritchett (1964)290, romancierul postmodern de mare succes, Julian Barnes (1987)291. 4) Imagini dramatice ale opresiunii și rezistenței intelectuale: Jessica Douglas-Home (2000). 5) Perspective după1989 asupra Românei sub dictatura lui Ceaușescu și a Revoluției din 1989: analizele istorice ale lui Tom Gallagher(Romania after Ceausescu: The politics of intolerance, 1995) și Peter Siani-Davies (The Romanian Revolution of December 1989), relatările de călătorie ale lui Lesley Chamberlain (1990
Geografiile simbolice ale diferenței ideologice by CARMEN ANDRAŞ [Corola-publishinghouse/Science/947_a_2455]
-
Ibid., p. 21. 313 P. Bruckner, Le Palais des Claques, Paris, Éditions du Seuil, 1986ș în traducere română Palatul chelfănelii, traducere din limba franceză de Sanda Reinheimer, Editura 3, București, 2005. 314 Oana Orlea, Un Sosie en Cavale (traducere în română: Perimetrul Zero, Cartea Românească, București, 1991), Éditions du Seuil, Paris, 1986. 315 Alan Sillitoe, Travels in Nihilon, Grafton Books, London, 1986. 316 Pascal Bruckner, op. cit., p. 23-4. 317 Oana Orlea, op.cit., p. 192. 318 Jean Baudrillard, In the Shadow of
Geografiile simbolice ale diferenței ideologice by CARMEN ANDRAŞ [Corola-publishinghouse/Science/947_a_2455]
-
Am constatat, printre altele, că toate aglomerările urbane, viitoare orașe moderne, din Moldova epocii regulamentare (1830-1840), însemnau o colecție de comunități etnoculturale, cu viață distinctă, dar care reușeau, organic, să funcționeze urban, împreună, fără să vorbească aceeași limbă și folosind româna de multe ori doar ca limbă vernaculară administrativă. Mi-am dat seama atunci că sunt separat de o memorie istorică cu totul și cu totul interesantă, care este ștearsă din mintea mea, din varii motive. Iașii contemporani mie nu aveau
Întotdeauna loial by Mihai Răzvan Ungureanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/2017_a_3342]
-
reflexe încetinite, la un aer molcom, de Moldovă patriarhală... Brândușa Armanca: Nu aveți accent moldovenesc... Mihai-Răzvan Ungureanu: Pentru că provin dintr-o familie mixtă: tatăl meu este moldovean get-beget, iar mama mea vine din sudul țării, din Slobozia, o profesoară de română severă. Vorbesc o limbă foarte standardizată, fără accent, într-adevăr. 1 octombrie 2006, Avantaje Pregătiri pentru Sommet-ul Francofonieitc "Preg\tiri pentru Sommet‑ul Francofoniei" Pompiliu Onofrei: Invitatul „Apelului matinal” din această dimineață este ministrul Afacerilor Externe al României, domnul Mihai-Răzvan
Întotdeauna loial by Mihai Răzvan Ungureanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/2017_a_3342]
-
ministru o perlă, cu limba română ușoară, nu? Nu ați avut o exprimare de tipul ăsta? Mihai-Răzvan Ungureanu: Nu. Am avut o exprimare... putem să revenim la ea. Corina Drăgotescu: Revenim, că aș vrea să-mi explicați cum e cu româna light. Mihai-Răzvan Ungureanu: O voi face. Corina Drăgotescu: Să revenim la Rusia. Mihai-Răzvan Ungureanu: În ce privește Rusia... relația cu Rusia arată cu totul altfel decât înainte. Nu mai e o relație crispată, e o relație în care și România, și Rusia
Întotdeauna loial by Mihai Răzvan Ungureanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/2017_a_3342]
-
610 Pitești 565 Polonia 101, 129, 246, 248, 344, 377, 389, 402-403, 429-430, 451, 453, 557, 582, 643, 645, 659, 810, 812, 817 Poltava 171 Portugalia 372, 395, 403, 417, 426, 556, 560, 585, 677 Praga 129, 150, 807 Principatele Române 171-173, 302, 655 Pristina 54, 317, 460, 847 Q Qatar 88, 348, 609-610 R Rafah 73 Republica Democrată Congo 73, 90 Republica Macedonia 25, 71, 137, 216, 249, 612, 814 Republica Moldova 20, 47, 49, 54, 57-58, 63, 71-73, 76, 78
Întotdeauna loial by Mihai Răzvan Ungureanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/2017_a_3342]