4,879 matches
-
câteva ore au căzut 126 l/m² (aproape dublu cât media lunară multianuala). Pe altă parte, anii cu căderi de precipitații insuficiente sunt adesea menționați atât în relatările cetățenilor din localitate cât și în lucrările de specialitate. Cea mai mare secetă a fost cea din anul 1946. Ea constituie o verigă dintr-un lanț mai vechi (1750,1815, 1873, 1903 și 1907). Secetă din 1946 a avut conscințe extrem de grave pentru că a urmat după alt an, tot secetos, 1945. Anul 1946
Dobrovăț, Iași () [Corola-website/Science/301273_a_302602]
-
sunt adesea menționați atât în relatările cetățenilor din localitate cât și în lucrările de specialitate. Cea mai mare secetă a fost cea din anul 1946. Ea constituie o verigă dintr-un lanț mai vechi (1750,1815, 1873, 1903 și 1907). Secetă din 1946 a avut conscințe extrem de grave pentru că a urmat după alt an, tot secetos, 1945. Anul 1946 a fost sărac în precipitații pentru aproape întreaga țară, deficitul minim de umiditate din sol fiind de 2000 m³ /hectar. Este considerat
Dobrovăț, Iași () [Corola-website/Science/301273_a_302602]
-
anuale (477,1 mm față de 638 mm media pe țară). Aria cu cel mai mare deficit de umiditate în sol, de peste 400 m³/hectar a cuprins aproape întregul Podiș Moldovenesc, unde este situată și localitatea Dobrovăț. Intensitatea mai mare a secetei s-a datorat deficitului de precipitații, temperaturii ridicate din cursul verii, cu un număr mare de zile tropicale (cu temperaturi de peste 30°) și nopți tropicale (cu peste 20 °C) și cu umezeală relativă a aerului extrem de scăzută. Pe întreg teritoriul
Dobrovăț, Iași () [Corola-website/Science/301273_a_302602]
-
ajuns la maturitate, iar porumbul s-a depreciat complet încă din perioada iunie-iulie. În intervalul 1963-1972, anul cel mai ploios a fost 1969(812,12 mm), iar cel mai sărac în precipitații a fost anul 1967 (424,3 mm). Deși secetele sunt fenomene atmosferice obișnuite în raza comunei Dobrovăț, acestea nu sunt prea aspre, pădurea întinsă din apropiere domolind uscăciunea atmosferei. Ninsorile sunt în general îmbelșugate, iar în unii ani, ca în 1966- zăpadă poate ajunge până la 2 m grosime și
Dobrovăț, Iași () [Corola-website/Science/301273_a_302602]
-
patul sau, de existența unor cursuri părăsite(gârle) și de prezența câtorva terenuri mlăștinoase și băltiri ce se formează pe șes după ploile mari ori după topirea grăbita a zăpezilor de peste iarnă. Curgerea pârâului Dobrovăț este nepermanenta, în perioade de secetă debitul lui dispare aproape complet. Înghețul în perioada rece a anului începe, de obicei, după 15 noiembrie și durează, cu unele întreruperi, până la 15 martie, în total cam 80 - 100 zile pe an. Deși aluviunile (nisipuri, maluri argiloase etc) sunt
Dobrovăț, Iași () [Corola-website/Science/301273_a_302602]
-
influențat atât de ploi, cât și de topirea zăpezilor din munți. În timpul verii, până toamna târziu debitul este mai scăzut, însă apa nu seacă complet niciodată pe întregul traseu. Alți afluenți mai mici, își pierd debitul în cursul perioadelor de secetă. Uneori când sunt ploi puternice, torențiale de vară repezi și abundente, își depășește matca, provocând adevărate masacruri, mai cu seamă în aval de localitate. Aceste ieșiri din matcă sunt însă scurte, rar depășesc 8-10 ore. Pentru măsurarea cotelor apelor au
Comuna Nădrag, Timiș () [Corola-website/Science/301380_a_302709]
-
Olteniei a adus de la Constantinopol cea mai de preț comoară a lăcașului, "moaștele Sfântului Grigorie Decapolitul". Trupul sfântului nu a putrezit niciodată și s-a dovedit purtător de mari daruri: vindecă bolile trupești și sufletești, aduc ploaia pe timp de secetă, lucru ce face ca lăcașul să fie asaltat de numeroși pelerini. Legenda spune că moaștele sfântului au fost cumpărate de Barbu Craiovescu de la un turc cu aur. Turcul bănuia că va lua o sumă importantă echivalentă cu greutatea moaștelor. Însă
Mănăstirea Bistrița (județul Vâlcea) () [Corola-website/Science/301441_a_302770]
-
a fost cunoscută încă din antichitate. Aceast lucru se regăsește în tradiția medicală a multor popoarele din diferite regiuni ale lumii. De exemplu, infuzia de ace de molid era utilizată în zonele temperate, sau de frunze ale copacilor rezistenți la secetă din zonele deșertice. În 1536, exploratorul francez Jacques Cartier, studiind fluviul Sf. Laurențiu, a folosit cunoștințele localnicilor pentru a salva viețile echipajului său, care murea de scorbut. A fiert ramuri de tuia pentru a face ceai, care, s-a dovedit
Scorbut () [Corola-website/Science/301450_a_302779]
-
din iulie până în decembrie. Cea mai rece perioadă este cuprinsă între lunile mai și iulie, când temperaturile coboară la 18-20 °C. Fenomenul meteorologic "El Nino" care afectează regiunile din preajma Pacificului face ca precipitațiile anuale să fie imprevizibile și pot cauza secete sau ploi torențiale. Insulele Galápagos au cea mai cunoscută anomalie climatică. Darwin începea descrierea Galápagosului cu urmatoarea remarcă: „Având în vedere că aceste insule sunt plasate exact sub Ecuator, clima este departe de a fi una excesiv de caldă”. În același
Insulele Galápagos () [Corola-website/Science/300168_a_301497]
-
fost cauzată sau planificată de către sovietici și îndreptate împotriva celui mai mare grup etnic care trăia în mediul rural (românii). Cauza principală a fost rechiziționarea de cantități mari de produse agricole de către sovietici, dar a fost favorizat de asemenea, de secetă, de întreruperile provocate de război și colectivizare. În contextul accentuării foametei, la sfârșitul anului 1946 - începutul lui 1947, a sporit numărul celor care decid să treacă Prutul. Urmare a acestui fenomen, șeful Detașamentului 22 de grăniceri, colonelul Vladimir Pavlovici Așahmanov
Republica Sovietică Socialistă Moldovenească () [Corola-website/Science/300191_a_301520]
-
apă potabilă disponibilă va scădea cu 30%. 40% dintre locuitorii lumii nu au apă curată suficientă pentru o igienă minimală. Peste 2,2 milioane de oameni au murit în 2000 de boli legate de consumul de apă contaminată sau din cauza secetei. În 2004, o organizație engleză, WaterAid, a raportat că un copil moare la fiecare 15 secunde din cauza bolilor legate de apă ce ar putea fi ușor prevenite. Se prevede că apa ar putea deveni prețioasă precum petrolul, lucru care ar
Apă () [Corola-website/Science/300231_a_301560]
-
plătit cutezanța de a se împotrivi noii orânduiri, alții au plătit cu ani grei de temniță în „gulagul” comunist. Sărăcia cauzată de enormele pierderi de război, despăgubirile înrobitoare pe care România a fost obligată să le achite către Uniunea Sovietică, seceta prelungită din anii 1945-1947, presiunea „cotelor față de stat”, prigoana împotriva „chiaburilor” din satele comunei care au fost trimiși în închisorile de la Gherla, Aiud, Poarta Albă, unii au muncit la lucrările canalului Dunăre-Marea Neagră, metodele de convingere pentru intrarea la început
Stremț, Alba () [Corola-website/Science/300274_a_301603]
-
suprafața activă. Distribuția temperaturii aerului pe anotmpuri este următoarea : Este o deosebire, în ceea ce privește temperatura, între vârful Chiciora și sudul comunei, valorile ajung la 175-200 mm iarnă, 250-275 primăvară, 200-250 mm toamnă, 225-275 vară. În timpul verii se înregistrează perioade lungi de secetă. Resursele de apă din perimetrul comunei Godeanu sunt reprezentate de o rețea de râuri cu caracter permanent și intermitent. Rețeaua hidrografica este formată din Râul Topolnița care curge prin partea de vest și de sud a comunei, primind o serie
Comuna Godeanu, Mehedinți () [Corola-website/Science/301606_a_302935]
-
și descărcări electrice. De obicei zăpada cade la începutul lunii decembrie. Există și excepții când ninge la începutul lunii noiembrie, însă stratul de zăpadă nu depășește de obicei 60-70 cm. În regiune bat vânturile neregulate de sud-vest care uneori aduc seceta, alteori vin cu stropi binefăcători de ploaie. Printre cele mai frecvente vânturi se află Austrul numit de localnici Corneag sau Corneac, de la cornul caprei, un vânt secetos în special vara, și i se mai zice și Bărăcilă. Cosava este vântul
Comuna Devesel, Mehedinți () [Corola-website/Science/301603_a_302932]
-
dinspre Marea Mediterană, suflă mai frecvent în anotimpul cald. Cosava, dar mai ales Baltarețul, sunt vânturi care aduc ploi. În zona predomină solul brun-roșcat, sol specific condițiilor pedogenetice existente aici. Solurile brun-roșcat suferă uneori de exces de umiditate primăvara, alteori de seceta (iulie-august). Ele trebuiesc bine aerisite și arate adânc. Numai la o umiditate potrivită ele reacționează bine la fertilizări organice și chimice. În afara solului brun-roșcat, care sunt predominante, există și zone cu soluri argilo-iluviale nisipoase. Sunt soluri formate pe strat gros
Comuna Devesel, Mehedinți () [Corola-website/Science/301603_a_302932]
-
de cantorul bisericii din localitate pe una din cele 15 cărți de cult păstrate de biserică numită "Predici și învățături" de P. Maior, precum și alte mari căderi de grindină, ca cele din 1912 sau 1956. Sunt menționate de asemenea puternice secete din anii 1905, 1946, ba chiar mai îndepărtate 1718, 1730, 1780, precum și marile inundații, cu urmări grave pentru localitate, ca cele din 1941, ce a distrus moara de pe Mureș, atestată încă în 1724, inundațiile din 1948, din 1970 sau 1974
Petelea, Mureș () [Corola-website/Science/300591_a_301920]
-
de la această certitudine, sculptorul Ioan Astalus susține originea meteoritica a lacului. „La trecerea prin scoarță terestră (meteoritul - n.r.) a fracționat pânzele de apa freatică, dând naștere la izvoare de adâncime care nu seaca nici în cele mai crunte condiții de secetă”, spune Astalus, care mai adaugă că „faptul că izvoarele de adâncime îl alimentează a creat o floră și o fauna specifice, la îndemână celor ce vor să cerceteze speciile unicat de plante, dar și animalele care trăiesc în acest areal
Band, Mureș () [Corola-website/Science/300569_a_301898]
-
strâmtoare foarte strânsă și unde când venea valea mare și se unea cu valea Brezăii se facea un baraj în fața stenilor și "cât vedeai cu ochii era numa o apă", care se desfunda de multe ori numai toamna dacă era secetă. De fapt lacul, balta care se forma avea o lungime de cca 5-600 m, o lățime de cca 300 m, iar la cca 2-300 m mai sus(în amonte) era o altă baltă (mlaștină) cam de aceleaș dimensiuni. De la Steni
Bărăștii Iliei, Hunedoara () [Corola-website/Science/300537_a_301866]
-
Sânger în Valea Câmpiei. Are numeroși afluenți, atât de stânga cât și de dreapta, unii fiind permanenți, alții temporari. Printre cei mai importanți afluenți se numără Pârâul Satului, Pârâul Bârza (De sub Coastă), Pârâul Cânetelii, Pârâul Recea. Deși în ultimii ani seceta prelungită a dus la scăderea considerabilă a nivelului apei până la uscarea albiei, aceste pâraie pot oricând să producă mari pagube prin revărsare, așa cum s-a întâmplat nu o dată în trecut. Inundații cu destule pagube s-au produs nu numai în
Sânger, Mureș () [Corola-website/Science/300594_a_301923]
-
drumul care pleacă din Băhnășeni prin fața Bisericii pe Dealul Ariei , realizează legătura cu satul Leontinești , prin care trece șoseaua Bacău-Moinești. Pârâul Solonț ce curge de -a lungul văii cu același nume , în general are nivelul apei scăzut ; în verile cu secetă îndelungată , poate seca , dar când plouă torențial , au loc pe versanții dealurilor scurgeri masive de apă și pârâul Solonț poartă spre Tazlăul Mare , cantități uriașe de apă într-un interval mic de timp ( sub formă de viitură) distrugând totul în
Băhnășeni, Bacău () [Corola-website/Science/300655_a_301984]
-
solubile (cloruri și sulfați). Microlapiezurile, întâlnite numai în rocile solubile (calcar, dolomit, gips) apar sub forma unor șănțulețe sinuoase. Migrările la mare distanță, provocate de șiroire, concentrează în zonele depresionare cantități mari de produse dizolvate, precum și nisipuri și argile. La secetă are loc o deplasare ascendentă a apei, iar produsele dizolvate recristalizează la suprafață, sub forma unei cruste calcaroase numită "duricrust" (Australia) sau "caliche" (Mexic). În timpul averselor, oricât de rare ar fi, apele sunt atât de mari încât modifică relieful într-
Relief deșertic () [Corola-website/Science/300768_a_302097]
-
de deal, păduri de fag, fag în amestec cu brad. Profilul acestui sol este: Ao-Bt-C. Adică în structura solului întâlnim: - un orizont bioacumulativ mai sărac în materie organică sau prea subțire sau care devine masiv și dur în perioadele de secetă și anume orizontul- Ao(ocric); - un orizont de suprafață argic care are un conținut mai mare de argilă decât orizontul supraiacent în special datorită îmbogățirii în argilă iluviată. Are culori mai inchise decat materialul parental, e mai compact, mai putin
Borod, Bihor () [Corola-website/Science/300847_a_302176]
-
Încălzirea accentuată a solului de pe versanții însoriți creează o dinamică atmosferică verticală mai activă, fapt ce favorizează apariția microvârtejurilor. Datorită insolației ridicate, zăpada se menține aici mai puțin timp, topindu-se rapid. Solurile de pe acești versanți suferă mai mult de secetă, iar fenomenul de hidromorfism este foarte slab reprezentat sau lipsește. Microclimatul de versant umbrit - este microclimatul întâlnit pe versanți cu expoziție N; NE; NV. Pe acești versanți media anuală a temperaturii este mai scăzută, fapt ce determină și o umezeală
Comuna Mihai Eminescu, Botoșani () [Corola-website/Science/300917_a_302246]
-
Mitoc (la liziera) și până la hotarul cu satul Manoleasa-Prut. Cu particularități fizico-geografice generale ale satului Liveni, acestea sunt proprii unei câmpii deluroase de silvostepă, proprie Plataformei Modovenești, un relief puțin accidentat, un climat continental, cu precipitații reduse si perioade de secetă, vegetația și fauna de silvostepă, soluri cernoziomice. Aceste caracteristici fizico-geografice au oferit încă din trecutul îndepărtat al istoriei condiții pentru așezarea în aceste locuri a populației, intim legată de valea Prutului, deoarece în decursul istoriei aceasta a fost un adapost
Liveni, Botoșani () [Corola-website/Science/300915_a_302244]
-
ploaie nu ploia/Ci te du la Roșia/C-acolo ți-i moșia” Ploaia vine dinspre pădurile din zona Roșiei, localitate situată spre sud, iar copiii o îndeamnă să se întoarcă de unde a venit. Când ploaia urmează unei perioade de secetă, copiii îi cântă alt fel: „Tună, Doamne tună/ Norii îi adună/Ploaia și sporescă/Holdili și crească”. (Viorica Petru) Unul din jocurile interesante ale primei copilării este ,De-a întrebatul și de-a răspunsul”. Il joacă doi copii întrebându-se
Zece Hotare, Bihor () [Corola-website/Science/300883_a_302212]