4,516 matches
-
ceremonii oficiale la Odorheiu Secuiesc a stârnit protestul autorităților române și al UDMR, care au pus manifestația pe seama campaniei electorale a Partidului Civic Maghiar. Inițiatorul și organizatorul reînhumării a fost Jenõ Szász, președintele Partidului Civic Maghiar, fost primar al Odorheiului Secuiesc, sprijinit în această inițiativă de László Kövér, președintele Parlamentului de la Budapesta, membru al partidului de guvernământ FIDESZ și președinte de onoare al PCM.
József Nyirő () [Corola-website/Science/326518_a_327847]
-
Salonul Național de gravură și desen - București (1968) Expoziția Salonul de gravură și desen - București (1969) Expoziția Salonul de gravură și desen - București (1970) Expoziția Prezențe artistice la Baia Mare între 1896-1971 - Baia Mare (1971) Expoziția organizată pentru inaugurarea Muzeului din Tg. Secuiesc (1972) Expoziția de Artă Plastică a artiștilor din județul Maramureș în orașul Brașov (1972) Expoziția Salonul Național de gravură și desen - București (1973) Expoziția Salonul de grafică Brașov (1977) Expoziția Salonul Național de gravură și desen - București (1978) Expoziția Salonul
Walter Friedrich () [Corola-website/Science/323594_a_324923]
-
Internațional al Tineretului - Viena, Austria (1961) Medalia Meritul Cultural cl. I Ordinul Meritul Cultural cl. III Muzeul de artă al României Muzeul de artă Szalnok - Ungaria Muzeul de artă al județului Maramureș Muzeul de artă Deva Muzeul de artă Târgu Secuiesc Muzeul de artă Târgu Mureș Muzeul de artă din Canada Muzeul de artă din Germania
Walter Friedrich () [Corola-website/Science/323594_a_324923]
-
Aceasta este o aranjate în ordine cronologică: Masacrul de la Siculeni a fost o execuție în masă organizată în anul 1764 de armata austriacă împotriva secuilor rebeli, care s-au împotrivit încorporării în nou-înființatele regimente secuiești ale graniței militare. Acțiunea a fost ordonată de curtea imperială de la Viena. Cu executarea ordinului a fost încredințat generalul Nikolaus Buccow, guvernatorul imperial al Transilvaniei, care după refuzul secuilor și-a dat demisia. Locul lui a fost luat de generalul
Listă de masacre din România () [Corola-website/Science/323680_a_325009]
-
Ede Erdély (n. 25 noiembrie 1972, Târgu Secuiesc, județul Covasna) este un controversat om de afaceri român. A devalizat șapte agromecuri din țară și alte foste întreprinderi de stat din Covasna, țepuind statul cu sute de miliarde de lei vechi, fapte pentru care a făcut un an de
Ede Erdely () [Corola-website/Science/323262_a_324591]
-
statul cu sute de miliarde de lei vechi, fapte pentru care a făcut un an de pușcărie, executat în perioada septembrie 2001 - septembrie 2002. este un sponsor și protejat al PSD Covasna. Erdely a devalizat Fabrica de Șuruburi din Târgu Secuiesc de 40 miliarde de lei vechi. A fost acuzat că a obținut în mod fraudulos societatea Ramtex din Gheorgheni printr-o licitație trucată și că, ulterior, a schimbat obiectul de activitate al intreprinderii și, în fața protestelor muncitorilor, și-a bătut
Ede Erdely () [Corola-website/Science/323262_a_324591]
-
trebuie să uitam acest lucru”", a îndemnat Safonov. În 2008 ziarul de limba maghiară "Haromszek" ("Trei Scaune", cu referire la Comitatul Trei Scaune desființat în 1920) de la Sfântu Gheorghe și care este editat de mai mulți lideri ai Consiliului Național Secuiesc, a publicat un articol care îndeamnă pe secui la lupta armată împotriva României, pentru înființarea unui stat de sine stătător în centrul Transilvaniei. Academicianul Dinu C. Giurescu a afirmat în 2011, că Uniunea Europeană vrea să destrame România prin o politică
Teoria conspirației privind dezmembrarea României () [Corola-website/Science/323324_a_324653]
-
a tătarilor (din 1285). Rămășițele fortăreței (190 x 100 m) se mai pot vedea și azi. Pe partea de sud se vede un șanț, care ar fi putut să fie intrarea în cetate. Până în anul 1876 localitatea a aparținut Scaunului Secuiesc al Arieșului. "Biserica Unitariană" a fost construită în jurul anului 1300, în stil romanic, mai târziu rezidită in stil gotic. A fost înconjurată cu un zid de apărare, care nu a rezistat însă atacului tătar din 1661. În anul 1672 a
Moldovenești, Cluj () [Corola-website/Science/324331_a_325660]
-
primii coloniști valahi pe mosia lui); varianta ca stăpânii catolici să fi ridicat o biserică de zid, destinată supușilor iobagi de altă ”religie”, poate susținută. Mai ales datorita faptului ca aceasta biserică inițial era identică cu capela Iisus din Odorheiu Secuiesc sau cu capela Sf. Treime din Haraszt (zona Kassa, astazi in Slovacia). Potrivit altor opinii mai nuanțate, lăcașul, cu rol de capelă de curte de rit latin, ar fi fost cedat ortodocșilor fie în conjunctura post-florentină a celei de-a
Biserica Arhanghelul Mihail din Gurasada () [Corola-website/Science/326705_a_328034]
-
22 iulie 1913 într-o familie de poienari transilvăneni. Încă de pe băncile școlii primare din satul natal s-a dovedit a fi foarte silitor, absolvind-o cu distincție, fapt ce i-a permis să urmeze gimnaziul din Sf. Gheorghe, Târgu Secuiesc și apoi liceul din Gheorgheni și Brașov (Liceul „Dr. Ioan Meșotă”) unde a primit numeroase premii și a susținut bacalaureatul cu rezultate excepționale. A urmat Facultatea de Litere și Filosofie (1932-1936) a Universității din București - fiind printre licențiații cu rezultate
Ioan Șandru () [Corola-website/Science/324699_a_326028]
-
cruciații de la această mănăstire sunt înlocuiți cu călugări paulini. În jurul anului 1250 au fost colonizate multe familii de secui în satele situate la sud și la vest de Turda, acordându-li-se o serie de avantaje economice și administrative (Scaunul Secuiesc al Arieșului). Într-un act datat 1 mai 1271 se face prima atestare documentară a Salinei de la Turda. Într-un act din anul 1276, păstrat ca copie din secolul al XVII-lea, sunt fixate hotarele între satul Egyházfalva (stăpânit de
Istoria Turzii () [Corola-website/Science/322828_a_324157]
-
înscrisă pe lista monumentelor istorice din județul Cluj, elaborată de Ministerul Culturii și Patrimoniului Național din România în anul 2010 (cod LMI CJ-I-s-A-07211). De-a lungul secolelor a purtat diferite denumiri (Poján, Polyán, Poyana, Aranyos-Polyán, Székely-Polyán), fiind integrat în Scaunul Secuiesc al Arieșului până în anul 1876. Din anul 1968 satul Poiana a fost intregat teritorial și administrativ în orașul Turda. În Biserica Greco-Catolică „Adormirea Maicii Domnului” există o valoroasă placă istorică din anul 1888 (vezi poza). Textul inscipționat este următorul: ACEASTA
Poiana, Turda () [Corola-website/Science/322873_a_324202]
-
patetice și maiestuos îmapchetate ale vremii.”" Începând din 1948 se înscrie și la cursurile de regie ale academiei, urmându-le în paralel cu cele de actorie. Îi are ca profesori îndrumători pe Tompa Miklós și Szabó Ernő, actori ai Teatrului Secuiesc din Târgu-Mureș, care își trăia în acea perioadă epoca de plină înflorire. Harag a observat foarte repede diferența dintre cele două ateliere, idei pe care le rezumă, cu ani în urmă, astfel: Ei trăiau și munceau la Târgu-Mureș și tot
György Harag () [Corola-website/Science/329908_a_331237]
-
Cozonacul secuiesc (germană "Baumstriezel", maghiară "Kürtőskalács"), este un preparat alimentar specific sud-estului Transilvaniei. Atât sașii din Țara Bârsei, cât și secuii din județul Covasna revendică originea acestui preparat vechi de mai multe secole. În întreaga Românie, acest preparat a devenit cunoscut abia
Cozonac secuiesc () [Corola-website/Science/327603_a_328932]
-
multe secole. În întreaga Românie, acest preparat a devenit cunoscut abia după căderea regimului comunist, când brutari secui (cei mai mulți din județul Covasna) au dezvoltat cu succes afaceri proprii și l-au răspândit în toată România (de unde și denumirea de „colac secuiesc”). Cozonacul secuiesc este un produs foarte popular la sărbători, festivaluri și târguri. În limba germană denumirea "Baumstriezel" este alcătuită din termenii „Baum” (copac) și „Strielzel” (cozonac împletit), însemnând deci „cozonac împletit” (în jurul unui trunchi de copac) - o aluzie la sulul
Cozonac secuiesc () [Corola-website/Science/327603_a_328932]
-
În întreaga Românie, acest preparat a devenit cunoscut abia după căderea regimului comunist, când brutari secui (cei mai mulți din județul Covasna) au dezvoltat cu succes afaceri proprii și l-au răspândit în toată România (de unde și denumirea de „colac secuiesc”). Cozonacul secuiesc este un produs foarte popular la sărbători, festivaluri și târguri. În limba germană denumirea "Baumstriezel" este alcătuită din termenii „Baum” (copac) și „Strielzel” (cozonac împletit), însemnând deci „cozonac împletit” (în jurul unui trunchi de copac) - o aluzie la sulul de lemn
Cozonac secuiesc () [Corola-website/Science/327603_a_328932]
-
este împleti aluatul. În limba maghiară "kürtő" înseamnă "coș de fum", iar "kalács" înseamnă "cozonac împletit". Astfel, termenul Kürtőskalács înseamnă „cozonac împletit” (în formă de coș de fum) - o aluzie la gaura din forma cilindrică a acestui preparat. Aluatul cozonacului secuiesc este făcut din: făină de grâu, lapte, ouă, drojdie, margarină sau unt, zahăr vanilat, sare, zahăr. Aluatul se lasă la dospit în jur de jumătate de oră. Siropul este alcătuit din zahăr, apă și zeamă sau coajă de lămâie. Aluatul
Cozonac secuiesc () [Corola-website/Science/327603_a_328932]
-
prealabil cu ulei. Aluatul este tăiat în fâșii și se așează pe sul în spirală lăsându-se distanță între ele o mică distanță care în timpul coacerii va dispărea. Grosimea stratului de aluat este cam de un deget (1 cm). Cozonacul secuiesc se coace la jăratec. Sulul se rotește în permanență pentru ca cozonacul să se rumenească în mod uniform. Rotirea se poate face manual dar există și mecanisme electrice. Aluatul este însiropat și presărat cu zahăr, nuci, scorțișoară, nucă de cocos etc.
Cozonac secuiesc () [Corola-website/Science/327603_a_328932]
-
în permanență pentru ca cozonacul să se rumenească în mod uniform. Rotirea se poate face manual dar există și mecanisme electrice. Aluatul este însiropat și presărat cu zahăr, nuci, scorțișoară, nucă de cocos etc. Când zahărul presărat s-a caramelizat, cozonacul secuiesc este gata. Sașii obișnuiesc să taie acest cozonac cu o foarfecă mare pentru a înlesni consumarea sa. În bucătăria altor țări europene există preparate asemănătoare cozonacului secuiesc, precum:
Cozonac secuiesc () [Corola-website/Science/327603_a_328932]
-
nuci, scorțișoară, nucă de cocos etc. Când zahărul presărat s-a caramelizat, cozonacul secuiesc este gata. Sașii obișnuiesc să taie acest cozonac cu o foarfecă mare pentru a înlesni consumarea sa. În bucătăria altor țări europene există preparate asemănătoare cozonacului secuiesc, precum:
Cozonac secuiesc () [Corola-website/Science/327603_a_328932]
-
, ortografiat și Andrei Csiky sau Csiky András, (n. 25 august 1930, Odorheiu Secuiesc, România) este un actor maghiar din România, laureat al Premiului Jászai Mari. S-a născut la 25 august 1930 în orașul Odorheiu Secuiesc (România). A urmat în perioada 1949-1953 cursurile cu predare în limba maghiară ale Institutului de Teatru „Szentgyörgyi
András Csiky () [Corola-website/Science/327650_a_328979]
-
, ortografiat și Andrei Csiky sau Csiky András, (n. 25 august 1930, Odorheiu Secuiesc, România) este un actor maghiar din România, laureat al Premiului Jászai Mari. S-a născut la 25 august 1930 în orașul Odorheiu Secuiesc (România). A urmat în perioada 1949-1953 cursurile cu predare în limba maghiară ale Institutului de Teatru „Szentgyörgyi István” din Cluj. A fost membru al secției maghiare a Teatrului de Stat din Baia Mare, fondată și condusă de actorul și regizorul György
András Csiky () [Corola-website/Science/327650_a_328979]
-
vine la secția maghiară a Teatrului de Nord din Satu Mare unde este membru până în ziua de azi. De la sfârșitul anilor ’80 este compozitorul și câtărețul trupei Castelanii cu care, în 1990, câștigă marele premiu la Festivalul Național Siculus din Odorheiu Secuiesc. Odată cu anii ’90 începe să regizeze (o dată și la secția română), și totodată să îndrume activ, trupele amatoare de teatru ale tinerilor. În 1998 este membru fondator al Teatrului Municipal din Miercurea Ciuc. După despărțirea celor două trupe, alege să rămână
István Bessenyei () [Corola-website/Science/327109_a_328438]
-
(în ) este un lăcaș de cult protestant construit în secolul al XIV-lea, apoi modificat deseori până în secolul al XV-lea. În acest monument se regăsesc atât specifitățiile stilului gotic, cât și arhitectura secuiască. Clădirea figurează pe lista monumentelor istorice din 2010, cu codul . Sânvăsii este un sat secuiesc din Scaunul Mureș aflat la o distanță de numai 17 km de cel mai important oraș din regiune, Târgu Mureș. Localitatea este atestată din 1332
Biserica unitariană din Sânvăsii () [Corola-website/Science/327116_a_328445]
-
în secolul al XIV-lea, apoi modificat deseori până în secolul al XV-lea. În acest monument se regăsesc atât specifitățiile stilului gotic, cât și arhitectura secuiască. Clădirea figurează pe lista monumentelor istorice din 2010, cu codul . Sânvăsii este un sat secuiesc din Scaunul Mureș aflat la o distanță de numai 17 km de cel mai important oraș din regiune, Târgu Mureș. Localitatea este atestată din 1332 în lista de zeciuială papală. Satul a primit numele de la hramul bisericii, Sfântul Ladislau I
Biserica unitariană din Sânvăsii () [Corola-website/Science/327116_a_328445]